Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Știri

RĂZBOI ÎN UCRAINA UPDATES

Militari ucraineni trag cu mortierul din poziția lor de lângă Harkov, Ucraina, 09 mai 2022.
©EPA-EFE/STRINGER  |   Militari ucraineni trag cu mortierul din poziția lor de lângă Harkov, Ucraina, 09 mai 2022.

JOI, 26 ianuarie 2023, ZIUA 336. Kievul vrea tancurile cât mai repede. Centrul istoric al Odessei – inclus pe pe lista UNESCO a patrimoniului mondial în pericol.  

UPDATE 489: Statele Unite au anunțat azi noi sancțiuni menite să diminueze capacitatea Rusiei de a susține războiul din Ucraina. Departamentul Trezoreriei vizează 6 indivizi și 12 firme din industria de armament sau din administrarea zonelor ocupate de ruși în Ucraina. Una din companiile sancționate, JSC Terra Tech are sediul în China și furnizează imagini prin satelit grupului de mercenari Wagner, pe care Statele Unite l-au pus pe lista organizațiilor criminale cu amploare transnațională. Sunt sancționate și două firme din Republica Centrafricană și din Emiratele Arabe Unite conectate cu gruparea Wagner.

UPDATE 488: Unsprezece oameni au fost uciși și alți unsprezece răniți în atacul rusesc cu rachete lansat azi pe scară largă în Ucraina. Potrivit celui mai recent bilanț, în cele 11 regiuni afectate au fost avariate 35 de clădiri și au izbucnit două incendii. Serviciul ucrainean de Urgențe a precizat că a intervenit cu peste 100 de oameni și 25 de vehicule în locurile bombardate. Comandantul armatei ucrainene a declarat că invadatorii ruși au lansat 55 de rachete asupra Ucrainei din care 47 au fost distruse de apărarea ucraineană. Un atac de noapte cu drone al rușilor a avariat cinci clădiri rezidențiale în zona Kievului.

UPDATE 487: Ucraina speră să primească cât mai curând tancurile grele promise de Germania și Statele Unite, viteza de livrare a acestora fiind crucială în fața ofensivei rusești – susțin oficialii de la Kiev. „Cheia acum este viteza și volumul” livrărilor – a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El a salutat decizia occidentalilor de a furniza tancuri performante armatei sale, decizie pe care a calificat-o drept „un pas important pentru victoria finală”. După săptămâni de ezitări, Statele Unite au anunțat trimiterea a 31 de tancuri Abrams, iar cancelarul german, Olaf Scholz, a promis Kievului 14 Leopard 2. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a estimat că primele tancuri ar putea ajunge în Ucraina în termen de trei luni. Ambasadorul Rusiei la Berlin, Serghei Neceaev, a declarat că „este o decizie extrem de periculoasă, care va aduce conflictul la un nou nivel”. El susține că „Germania, la fel ca aliații săi cei mai apropiați, nu dorește o soluție diplomatică la criza ucraineană, ci o escaladare permanentă”. Pentru secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „într-un moment critic al războiului purtat de Rusia”, tancurile grele trimise la Kiev „pot ajuta Ucraina să se apere, să recucerească (teritorii) și să se impună ca națiune independentă”.

Într-un alt registru, Kievul a vorbit despre o „victorie diplomatică”, după ce centrul istoric al Odessei, cel mai mare oraș-port ucrainean de pe malul Mării Negre, a fost înscris pe lista UNESCO a patrimoniului mondial în pericol, din cauza „amenințărilor cu distrugerea” generate de invazia rusă. Este o decizie „politică” luată „în grabă” – pretinde ministerul rus de Externe. Unsprezece oameni au fost uciși și alți unsprezece răniți

 

MIERCURI, 25 ianuarie 2023, ZIUA 335. Posibilă undă verde pentru livrarea de tancuri germane la Kiev. Zelenski spune că vrea „un stat puternic” și arestează corupți. Doi lucrători umanitari britanici, uciși la Soledar.

UPDATE 486: Noi schimbări de personal au fost făcute în Ucraina, după valul de demisii și destituiri la nivel înalt, de ieri, în urma unui scandal de corupție. Parchetul general a anunțat plecarea a cinci procurori regionali, ”la propria lor cerere”. La rândul său, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov a comunicat că responsabilul cu achizițiile pentru armată a fost destituit. La originea remanierii sunt dezvăluirile din presă despre achiziționarea la suprapreț a produselor alimentare pentru militari. Potrivit președintei comisiei anticorupție a Parlamentului ucrainean, Ministerul Apărării a recunoscut că au existat ”erori” în contract și că sunt în curs ”revizuiri de preț” pentru a le corecta. Oleksiï Reznikov a asigurat însă inițial că scandalul a fost un „atac informațional artificial” bazat pe un „pretext fals”, iar Ministerul său a evocat acuzații ”nefondate”.

UPDATE 485: Ucraina a confirmat azi retragerea trupelor sale din Soledar, la aproape două săptămâni după ce rușii au anunțat că au capturat micul oraș din estul Ucrainei.
Un purtător de cuvânt al armatei a declarat că forțele ucrainene și-au îndeplinit principala sarcină de a nu permite inamicului să pătrundă în direcția Donețk. El a mai spus că retragerea a fost decisă pentru a salva vieți și că nu sunt militari ucraineni luați prizonieri. O hartă publicată de Ministerul britanic al Apărării arată că rușii avansează pe mai multe direcții dinspre est în regiunile Donețk și Lugansk.

UPDATE 484: Cancelarul german, Olaf Scholz, se adresează, miercuri, Parlamentului de la Berlin, prilej cu care, scriu media internaționale, ar putea face mult așteptatul anunț privind livrările de tancuri grele Leopard către Ucraina invadată de trupele ruse. Presa germană susține că Scholz ar putea să dea undă verde și țărilor care, precum Polonia și Finlanda, vor să livreze  Kievului tancuri Leopard 2 de fabricație germană, dar au nevoie de acordul Berlinului pentru a le reexporta. „Astfel de livrări nu vor aduce nimic bun” relațiilor ruso-germane - a reacționat, în nota caracteristică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Marea Britanie a anunțat, deja, livrarea către Ucraina a 14 tancuri grele Challenger 2. Și Statele Unite ar intențina să livreze Kievului tancuri de asalt Abrams M1, după ce și-au înfrânt reticențele legate de întreținerea aparatelor și de instruirea militarilor ucraineni care le vor utiliza. Pentru Ucraina, notează analiștii, sprijinul militar și financiar al aliaților occidentali este crucial. Kievul spune că are nevoie de sute de tancuri moderne și de alte tipuri de armament, pentru a contracara o posibilă nouă ofensivă rusă la scară largă, în primăvară.

La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a apărat deciziile „necesare” pentru a avea „un stat puternic”, după ce înalți oficiali au fost îndepărtați din posturi, pe fondul unor scandaluri de corupție. Patru viceminiștri, inclusiv cel al Apărării, Viaceslav Șapovalov, precum și câțiva guvernatori regionali și alți oficiali au fost nevoiți să-și părăsească funcțiile, în urma unei afaceri cu achiziții pentru armată la prețuri umflate. Iar ministrul adjunct al infrastructurii, Vasil Lozinski, a și fost arestat, fiindcă a primit o mită de 400.000 de dolari pentru a „facilita” achiziționarea la suprapreț de generatoare electrice, în condițiile în care țara sa se confruntă cu întreruperi masive de curent, în urma bombardamentelor rusești asupra instalațiilor energetice.

În teren, doi lucrători umanitari britanici, Chris Parry, în vârstă de 28 de ani, și Andrew Bagshaw, 47, au fost uciși, în timp ce încercau să evacueze de sub bombardamente locuitorii din Soledar, orășel minier din estul Ucrainei, cucerit de ruși după lupte aprige. Anunțul făcut de familiile lor fusese prefațat, încă de pe 11 ianuarie, de cel al patronului grupului de mercenari ruși Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, care publicase, pe internet, fotografii care-i arătau, în aparență, pe cei doi britanici morți.

MARȚI, 24 ianuarie 2023, ZIUA 334. Urmează schimbări în administrația de la Kiev. „Primăvara și începutul verii vor fi decisive pentru soarta războiului”.

UPDATE 483: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat schimbări majore la vîrful și la nivelurile intermediare ale administrației sale. Acestea, notează media internaționale, ar surveni într-un moment în care, pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev. Și aliați de top ai președintelui promit  toleranță zero față de corupție și încarcerarea demnitarilor care încalcă legea. Zelenski nu a nominalizat oficialii ce urmează să fie înlocuiți, dar presa consideră că parte a acestei campanii de schimbări ar fi solicitarea numărului doi din biroul prezidențial, Kirilo Timoșenko, de a fi eliberat din funcție.

În teren, o persoană a fost ucisă și două rănite în urma bombardamentelor rusești asupra unui cartier rezidențial al orașului Ciasiv Yar, unde cel puțin nouă clădiri înalte au fost avariate – a anunțat guvernatorul regiunii Donețk (est), Pavlo Kirilenko. Ucrainenii spun că armata rusă de invazie a lovit cu rachete și zone populate din regiunile Harkov (nord-est) și Zaporojie (sud).  „Primăvara și începutul verii vor fi decisive pentru soarta războiului” – apreciază șeful adjunct al serviciilor de informații militare din Ucraina, Vadim Skibițki.

 

LUNI, 23 ianuarie 2023, ZIUA 333. Spionii ruși susțin că ucrainenii stochează armament la centralele nucleare. Germania ar fi gata să permită Poloniei să livreze Kievului tancuri Leopard.

UPDATE 482: Președintele Volodimir Zelenski a declarat că știe unde Rusia își consolidează forțele și că armata ucraineană este pregătită să răspundă. Zelenski a spus în discursul său nocturn că se așteaptă la atacuri asupra teritoriilor de graniță Sumî și Harkov și că lupte aprige se duc în Donețk și Lugansk. ”Bătălia pentru Donbas continuă, bătălia pentru sud continuă” a afirmat președintele. Serviciile ucrainene de informații anticipează că luptele decisive se vor da în cele două regiuni din estul țării.

UPDATE 481: Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) a acuzat, luni, Ucraina invadată de trupele Moscovei că depozitează arme furnizate de Occident la centralele nucleare din toată țara. Spionii ruși pretind că rachete HIMARS, livrate de Statele Unite, lansatoare, sisteme de apărare aeriană și muniție de artilerie sunt stocate la centrala nucleară Rivne, din nord-vestul Ucrainei. Un transport de arme către acea uzină ar fi avut loc în ultima săptămână a lunii decembrie 2022. Media internaționale notează că afirmațiile SVR nu pot fi verificate și amintesc că uzinele nucleare din Ucraina au focalizat atenţia generală încă de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022. Rușii au ocupat temporar celebra centrală de la Cernobîl (nord) și controlează de aproape un an centrala de la Zaporojie (sud), cea mai mare din Ucraina și din Europa. Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de bombardarea celei din urmă, iar ucrainenii spun că rușii folosesc, de fapt, uzina ca depozit de arme.

În plan diplomatic, susțin analiștii, Germania se află sub presiune sporită, pentru a livra tancurile Leopard Ucrainei, care le cere insistent. Germania este gata să permită Poloniei să livreze Kievului aceste tancuri de fabricație germană – susține șefa diplomației de la Berlin, ecologista Annalena Baerbock, în ciuda reticenței manifestate de cancelarul social-democrat Olaf Scholz. Decizia finală îi revine acestuia din urmă. Polonia și Finlanda s-au oferit să livreze Kievului tancurile Leopard pe care le dețin, dar au nevoie de aprobare oficială de la Berlin pentru reexport.

DUMINICĂ, 22 ianuarie 2023, ZIUA 332. Bombardamente în regiunile Zaporojie și Sumî. Mercenarii Wagner susțin că vor să predea cadavrele inamicilor căzuți la Soledar.

UPDATE 480: Franța și Germania vor sprijini Ucraina cât va fi nevoie împotriva agresiunii ruse, au promis azi, la Paris, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron. ”Vom continua să oferim Ucrainei, atâta timp cât va fi necesar, tot sprijinul de care are nevoie”, a spus Olaf Scholz în cadrul unei ceremonii la Universitatea Sorbona cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la tratatul de reconciliere dintre Germania și Franța.
Urmându-i pe podium, Emmanuel Macron a reafirmat ”sprijinul neclintit” al celor două țări pentru poporul ucrainean ”în toate domeniile”. ”După 24 februarie, uniunea noastră nu s-a divizat nici nu s-a eschivat de la responsabilitățile sale”, a adăugat Macron. Ceremonia de la Sorbona își propune să afișeze o unitate redescoperită între cele două țări a căror relație a fost slăbită în ultimele luni de consecințele războiului din Ucraina. ”Viitorul, la fel ca și trecutul, depinde de cooperarea celor două țări ale noastre, ca locomotivă a unei Europe unite”, a declarat cancelarul german care a descris ”motorul franco-german” ca o ”mașină de compromis” care permite să ”transforme controversele și interesele divergente în acțiuni convergente”.

UPDATE 479: Armata rusă de invazie și-a intensificat bombardamentele în Ucraina, nu doar în zona industrială Donbass, din est, devenită, de luni în șir, ținta sa principală, ci și în regiunile Zaporojie (sud) și Sumî (nord-est) – au declarat oficiali ucraineni. Grupul rusesc de mercenari Wagner susține că vrea să trimită pe teritoriul controlat de Kiev cadavrele soldaților ucraineni uciși în luptele pentru orășelul minier Soledar, din Donbass. La Kiev, un consilier important al al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe partenerii occidentali ai țării sale să „gândească mai repede” și să-i trimită Ucrainei armament, după ce aceștia nu au reușit să cadă de acord privind livrarea de tancuri. Un Zelenski înlăcrimat, remarcă media internaționale, a participat la o slujbă de pomenire pentru cei șapte înalți oficiali ai ministerului de Interne uciși într-un accident de elicopter.

SÂMBĂTĂ, 21 ianuarie 2023, ZIUA 331. Americanii îi sfătuiesc pe ucraineni să nu recurgă la o ofensivă insuficient pregătită. Fost membru al unități de elită Navy Seals, ucis la Dnipro.

UPDATE 478: Aliații occidentali ai Kievului nu au luat, încă, nicio decizie cu privire la livrarea rapidă de tancuri de luptă germane Leopard-2 în Ucraina, pentru a-i spori acesteia puterea de foc într-o posibilă ofensivă de primăvară contra forțelor ruse. Potrivit media internaţionale, înalți oficiali americani sfătuiesc, de altfel, Ucraina să nu treacă la o contraofensivă pe scară largă până nu va primi stocul de armament american cel mai recent promis și nu-şi va antrena soldaţii să-l poată folosi. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că țările care susțin Ucraina trebuie să se concentreze nu numai pe trimiterea de noi arme la Kiev, ci și să caute muniție pentru sisteme mai vechi și să ajute la întreţinerea acestora.

Un fost militar american, membru al unei unități de comando de elită și care a dezertat în 2019, a fost ucis în Ucraina în această săptămână - a anunțat marina militară a Statelor Unite. Decesul a  avut loc la la Dnipro (est), pe 18 ianuarie – a precizat sursa citată, adăugând că nu poate spune nimic „despre motivele pentru care acest fost puşcaş marin a fost în Ucraina”. Soldatul, Daniel Whitney Swift, aparținuse prestigioasei unități de elită Navy Seals. Statele Unite își descurajează cetățenii să meargă să lupte în Ucraina, dar unii dintre ei s-au înrolat şi au fost, deja, uciși după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

VINERI, 20 ianuarie 2023, ZIUA 330. Statele Unite trimit Kievului încă un ajutor militar masiv. Partenerii Ucrainei se reunesc la baza militară de la Ramstein.

UPDATE 477: Statele Unite au desemnat grupul paramilitar rus Wagner drept organizație criminală internațională. Casa Albă a denunțat abuzurile comise de mercenarii Wagner în Ucraina, utilizarea armelor livrate de Coreea de Nord și recrutarea masivă de deținuți. ”Wagner este o organizație criminală care comite vaste atrocități și abuzuri ale drepturilor omului”, a declarat azi John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe. Prin această decizie sunt înghețate toate bunurile deținute de Wagner în Statele Unite și li se interzice americanilor să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii pentru grup. John Kirby a anunțat și alte sancțiuni pentru săptămâna viitoare. Grupul Wagner condus de Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin acționează de mai multă vreme în zone de conflict, mai ales din Africa. Acum se consideră că are 50.000 de oameni dislocați în Ucraina, din care 10.000 de mercenari și 40.000 de foști pușcăriași. Potrivit Casei Albe, grupul a devenit un centru de putere care rivalizează cu conducerea Armatei ruse.

UPDATE 476: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit, vineri, Statelor Unite, principalul protector al Kievului în faţa invaziei ruse, pentru o nouă tranșă de ajutor militar, în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi care include sute de vehicule blindate. Armele prevăzute în acest nou pachet „sunt un ajutor important în lupta noastră împotriva agresorului” - a subliniat Zelenski. Ucraina va primi 59 de vehicule blindate Bradley, ce se vor adăuga celor 50 de vehicule blindate ușoare de acest tip, promise pe 6 ianuarie, și celor 90 de vehicule blindate Stryker. Toate acestea „vor asigura Ucrainei două brigăzi blindate” - a precizat Pentagonul. De asemenea, armata americană va livra Ucrainei 53 de vehicule blindate antimine (MRAP) și 350 de vehicule de transport M998, celebrele Humvee. Statele Unite au precizat că care nu sunt, încă, pregătite să livreze Kievului şi tancuri grele Abrams, justificându-şi refuzul prin chestiuni care ţin de întreținere și de antrenament. Această nouă tranșă ridică la 26,7 miliarde de dolari ajutorul militar total oferit de Statele Unite Ucrainei de la declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022. Tot vineri, la baza militară Ramstein, din Germania, responsabili din 50 de ţări discută despre ajutorul militar pe care-l pot oferi Ucrainei. Media internaţionale amintesc că Berlinul a spus că va livra Kievului tancuri grele Leopard doar dacă Statele Unite vor proceda la fel cu Abrams.

JOI, 19 ianuarie 2023, ZIUA 329. Americanii oferă Kievului 125 de milioane de dolari, pentru a-și reface rețelele energetice. „Situația din prima linie rămâne dură”.

UPDATE 475:  Germania va trimite Ucrainei tancuri moderne Leopard 2, dacă și Statele Unite sunt de acord să procedeze la fel cu propriile tancuri Abrams - a declarat, pentru media internaționale, o sursă guvernamentală de la Berlin. Anterior, principalul consilier politic al Pentagonului, Colin Kahl, care tocmai a fost în Ucraina, a precizat că Washingtonul nu este încă pregătit să dea curs cererii Kievului privind livrarea de tancuri M1 Abrams. Statele Unite vor oferi, însă, Ucrainei 125 milioane de dolari, pentru a-și reface rețelele energetice avariate de bombardamentele armatei ruse de invazie – a anunțat șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken.

În teren, „situația din prima linie rămâne dură, iar Donbassul (est) e epicentrul celor mai înverșunate lupte” – a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Tot la Kiev, analistul militar Oleg Jdanov afirmă că unități ale armatei ucrainene au rămas la Soledar, orășelul minier din est pe care, încă de săptămâna trecută, rușii susțin că l-au cucerit, după lupte grele.

MIERCURI, 18 ianuarie 2023, ZIUA 328. Patriot și Leopard pentru ucraineni. Putin mai celebrează o victorie sovietică.

UPDATE 474: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat la Forumul Economic de la Davos că Ucraina va primi în curând armament mai greu și mai modern. Grupul de Contact pentru Ucraina se reunește vineri în Germania pentru a coordona continuarea ajutorului militar pentru Kiek. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski care s-a adresat prin legătură video Forumului din Elveția le-a cerut aliaților decizii mai rapide în privința sprijinului acordat țării sale în fața invaziei ruse. Presa a văzut o aluzie la ezitările Germaniei de a autoriza livrarea tancurilor sale, Leopard, considerate printre cele mai performante mașinării de război.

UPDATE 473: Pregătirea ofițerilor ucraineni pentru a utiliza sistemul avansat de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune Patriot va dura 10 săptămâni - a declarat ministrul Apărării în guvernul de la Kiev, Oleksi Reznikov. „Un atare angajament a fost asumat de partenerii americani” - a precizat Reznikov, după ce Statele Unite, Germania și Olanda au promis să trimită sisteme de rachete Patriot în Ucraina invadată de trupele ruse. Media internaționale notează și că Ucraina a mai făcut un pas pentru a obține tancuri de luptă moderne Leopard, de fabricație germană. Operat de armate din circa 20 de țări, Leopard 2 este considerat unul dintre cele mai bune tancuri din Occident. Cântărește mai mult de 60 de tone, are o țeavă cu calibrul de 120 milimetri și poate lovi ținte la o distanță de până la cinci kilometri. De la declanșarea invaziei, pe 24 februarie 2022, Ucraina s-a bazat, în primul rând, pe tancuri T-72, concepute în epoca sovietică. Aliații trebuie să-și intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, pentru a o ajuta să evite o bătălie prelungită, de uzură - afirmă ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly.

Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene susține că în teren, pe frontul de est, unde schimburile de focuri continuă, niciuna dintre părțile combatante nu a avansat. Sursa adaugă că forțele ruse au lansat noi lovituri cu rachete, inclusiv asupra țintelor civile din orașul Kramatorsk, din regiunea Donețk, la vest de cele două puncte centrale ale luptelor, orașele Bahmut și Avdiivka.

În Rusia, președintele Vladimir Putin urmează să viziteze, miercuri, metropola Sankt Petersburg, din nord-vest, la aniversarea a 80 de ani de când, în timpul celui de a Al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au spart blocada armatei germane din jurul orașului numit în epocă Leningrad, după numele celui care a fondat regimul bolșevic. La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat unei agenții de presă autohtone că nu exista adevăr în zvonurile potrivit cărora Putin va decreta o mobilizare generală.

MARŢI, 17 ianuarie 2023, ZIUA 327. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi-ar fi inspectat trupele care participă la invazie.

UPDATE 472: Serviciul ucrainean de urgenţă a anunţat încheierea operațiunilor de salvare din Dnipro, unde un bloc cu 236 de apartamente a fost distrus vineri de o rachetă rusă. Potrivit autorităților locale, numărul morților a ajuns la 45, între care 6 copii, 79 sunt răniți, iar 20 sunt în continuare dați dispăruți. În cele trei zile de căutări au fost salvați 39 de oameni. Este unul dintre cele mai sângeroase bombardamente asupra unui obiectiv civil de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape unsprezece luni.

UPDATE 471: Moscova anunţă că ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a inspectat trupele care participă la invazia din Ucraina. El a discutat cu comandantul grupului Vostok și cu cei din alte unități, care  i-au prezentat un raport privind situația de pe teren și „progresul în îndeplinirea sarcinilor de luptă pe direcțiile principale”. Armata rusă, remarcă media internaţionale, nu a precizat unde anume s-a întâlnit Şoigu cu subalternii săi, locul putând fi atât în ​​Rusia, cât și în Ucraina. Un videoclip difuzat de ministerul Apărării îl arată pe Şoigu conferind decorații soldaților. „Vă îndepliniți serviciul cu demnitate, ne protejați patria, îi ajutați pe cei aflați în nevoie și faceți totul pentru a vă apropia de ziua victoriei” - a afirmat ministrul. În decembrie 2022, Şoigu a mers de două ori în zona operațiunilor militare ruse din Ucraina, în special pentru a inspecta pozițiile armatei de pe linia frontului – mai susţine ministerului Apărării.

LUNI, 16 ianuarie 2023, ZIUA 326. Nou bilanț la Dnipro: 40 de morți, între care doi copii. Pentru Putin, „totul decurge conform planului”.

UPDATE 470: Bombardarea blocului de apartamente din orașul ucrainean Dnipro este cel mai sângeros atac asupra civililor din cele trei luni de campanie în care Rusia lansează rachete în orașe aflate departe de linia frontului. Numărul morților a crescut la 40, potrivit celui mai recent bilanț și alte zeci de persoane sunt încă dispărute. Ucraina spune că astfel de acțiuni pe care le numește teroriste demonstrează nevoia de mai multe arme pentru a învinge forțele ruse invadatoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia pregătește o nouă încercare de a prelua inițiativa în război. ”Ce s-a întâmplat în Dnipro, arată că natura luptei necesită soluții noi în aprovizionarea apărării, eforturi coordonate între toți membri coaliției și accelerarea procesului decizional”, a declarat liderul de la Kiev

UPDATE 469: Bilanțul tirului rusesc asupra unui bloc de locuințe din orașul Dnipro, în estul Ucrainei, a crescut, luni, la cel puțin 35 de morți, între care doi copii. Potrivit guvernatorului regional ucrainean Valentin Reznicenko, „39 de persoane au fost salvate, 75 au fost rănite”. El a precizat că „soarta altor 35 de locuitori ai clădirii este necunoscută”, deoarece operațiunile de salvare continuă. Victime după noile bombardamente rusești s-au înregistrat și în sud, la Krivoi Rog și Herson.

Președintele rus, Vladimir Putin, afirmă că pe frontul din Ucraina „totul decurge conform planului”. Într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, liderul de la Kremlin susține că dinamica este pozitivă și se declară convins că trupele trimise să invadeze țara vecină vor obține noi victorii. La Kiev, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă, la rândul său, că „bătălia pentru Soledar, pentru Bahmut, pentru întreaga regiune Doneţk, pentru regiunea Lugansk continuă fără cel mai mic răgaz”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că Putin a „supraestimat puterea” trupelor sale. „Le vedem greșelile, lipsa de moral, problemele de comandă, echipamentul slab” și „pierderile grele” – a declarat el pentru cotidianul german Handelsblatt.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, este așteptat, luni, din nou, în Ucraina. Într-un tweet înainte de plecare, el a anunțat că Agenția își va extinde prezența în această țară, „pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul conflictului în curs”.

DUMINICĂ, 15 ianuarie 2023, ZIUA 325. Zeci de morți și răniți la Dnipro. Tancuri britanice pentru Kiev.

UPDATE 468: Serviciile ucrainene de salvare încercau, duminică în zori, să găsească supraviețuitori în ruinele unei clădiri din orașul Dnipro (est), lovită de un atac al armatei ruse de invazie, care a ucis cel puțin 14 oameni, inclusiv o fată de 15 ani,  și a rănit, potrivit unui bilanț actualizat, 73. Șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că salvatorii au reușit să scoată de sub dărâmături 38 de supraviețuitori. Potrivit președinției ucrainene, între 100 și 200 de persoane au rămas fără adăpost în urma acestui bombardament, iar aproximativ 1.700 de locuitori din Nipro sunt privați de electricitate și încălzire. Și în sud, la Krivo Rig, o persoană a fost ucisă și una rănită după distrugerea unor blocurilor de apartamente. În total, „inamicul a efectuat trei lovituri aeriene și aproximativ cincizeci de lovituri cu rachete în cursul zilei” precedente - a precizat statul major al armatei ucrainene. Întreruperile de curent, provocate de lovirea infrastructurii energetice, au afectat majoritatea regiunilor țării, potrivit autorităților ucrainene.

Pe frontul de est, orașul minier Soledar  este încă „sub control ucrainean” - a afirmat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, menționând că „luptele continuă în oraș și în afara” acestuia. Soledarul și Bahmutul rămân, în prezent, punctele „cele mai fierbinți” ale conflictului – a adăugat guvernatorul. Luptele de acolo durează de câteva luni, dar au crescut, brusc, în intensitate, în ultimele zile. Capturarea celor două orașe de către forțele Moscovei ar constitui o victorie simbolică pentru Rusia, după seria de eșecuri înregistrate de trupele sale în ultimele luni.

Guvernul britanic  a promis livrarea, „în săptămânile următoare”, a 14 tancuri grele Challenger 2 către Ucraina. Aceasta reflectă „ambiția Marii Britanii de a-și intensifica sprijinul pentru Ucraina” - i-a spus, într-o discuție telefonică premierul Rishi Sunak liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, potrivit unui comunicat al guvernului de la Londra. Regatul Unit devine, astfel, prima țară care se angajează să trimită acest tip de vehicul blindat în Ucraina. Zelenski crede că astfel de decizii  „nu numai că ne vor întări pe câmpul de luptă, dar vor trimite și semnalul potrivit altor parteneri”, de la care Ucraina așteaptă noi livrări de armament. În schimb, potrivit ambasadei Rusiei în Londra, acest transport de arme „nu va conduce în niciun caz la încetarea ostilităților militare, ci doar le va intensifica, provocând noi victime”.

 

SÂMBĂTĂ, 14 ianuarie 2023, ZIUA 324. Incertitudine la Soledar. Ministerul rus al Apărării îi laudă pe mercenarii Wagner. „Niciun semn de încheiere a luptelor”.

UPDATE 467:  Incertitudinea domnește la Soledar, orășelul minier din estul Ucrainei pe care Rusia pretinde că, după o bătălie aprigă, l-a cucerit, fapt negat de Kiev. „Luptele pentru Soledar continuă” - susține statul major ucrainean, fără să ofere alte detalii. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Est al armatei ucrainene, Serghei Cerevatîi, a declarat că trupele sale țin situația „sub control în condiții dificile”, în fața „celor mai bune unități (ale grupului de mercenari ruși) Wagner și a altor forțe speciale rusești”. Anterior, ministerul rus al Apărării anunțase că „eliberarea orașului Soledar” a fost finalizată încă de „pe 12 ianuarie seara”. Într-un rar semnal de recunoaștere între aceste două structuri, ce au părut deseori rivale pe frontul din Ucraina, armata rusă a salutat, apoi, într-un mesaj, „acțiunile curajoase” ale luptătorilor Wagner, ce au executat un „asalt direct asupra zonelor rezidențiale din Soledar”. Patronul Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, pretindea încă de miercuri, 11 ianuarie, că orașul a căzut în mâinile oamenilor săi, înainte de a fi contrazis nu doar de Kiev, ci și de armata rusă.

Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), un organism cu sediul în Statele Unite, capturarea Soledarului, care avea circa 10 mii de locuitori înainte de război și unde ar mai fi rămas câteva sute de oameni, este „puțin probabil să conducă la o încercuire iminentă a lui Bahmutului”, oraș situat la doar 15 kilometri distanță, spre sud-vest, și devenit acum ținta principală a armatei ruse.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, din nou, pentru a discuta despre situația din Ucraina, la aproape unsprezece luni de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022. „Ucraina, Rusia, lumea nu își pot permite ca acest război să continue” - a declarat subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo. Dar, a adăugat ea, acum „domină logica militară, cu foarte puțin spațiu pentru dialog” și nu se vede „niciun semn de încheiere a luptelor”.

VINERI, 13 ianuarie 2023, ZIUA 323. Kievul le promite ajutor apărătorilor de la Soledar. Kremlinul salută „acțiunile eroice” ale mercenarilor Wagner. La Melitopol, „turiștii” de invazie ar fi mai numeroși decât localnicii.

UPDATE 466: Rusia a anunțat cucerirea orașului Soledar din regiunea ucraineană Donețk, după luni de lupte intense. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, citat de agenția TASS, controlul asupra localității Soledar va împiedica armata ucraineană să trimită forțe suplimentare în apărarea orașului Bahmut, din apropiere. Anunțul Moscovei a fost imediat contrazis de comandamentul ucrainean de est. Un purtător de cuvânt a acuzat Rusia că recurge la ”zgomot informațional” și a dat asigurări că untățile ucrainene sunt încă în Soledar, iar orașul nu este sub control rusesc. Pe de altă parte, Evgheni Prigojin, patronul grupului de mercenari Wagner a criticat Ministerul rus al Apărării pentru că n-a menționat rolul esențial al luptătorilor săi în cucerirea Soledarului. ”Încearcă constant să ne fure victoria”, ar fi spus Prigojin, citat de serviciul său de presă.

UPDATE 465:  Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a promis că le va oferi „tot ce este necesar” militarilor săi ce rezistă atacurilor susținute ale armatei ruse de invazie la Soledar și Bahmut, două orașe din estul țării pe care Moscova încearcă să le cucerească cu orice preț, pentru a schimba cursul războiului. „Vreau să subliniez că unitățile care apără aceste orașe vor fi aprovizionate cu muniție și toate cele necesare într-un mod rapid și neîntrerupt” - a declarat șeful statului. Pentru armata ucraineană, situația de la Soledar e „dificilă” de câteva zile, iar „cea mai aprigă și mai violentă luptă continuă” – declarase, anterior, și viceministrul Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar. Un parlamentar separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Andrei Baievski, susține că ocuparea Soledarului le-ar permite rușilor să „taie liniile de aprovizionare ucrainene”, ce fac posibilă apărarea Bahmutului vecin. De asemenea, ei vor putea ținti mai ușor cu artileria alte orașe din regiune, precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantunivka – mai susține Baievski.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat ceea ce a numit „acțiunile eroice” ale grupului de mercenari Wagner, aflați în prima linie a luptelor pentru Soledar. Peskov recunoaște că acolo „mai sunt încă multe de făcut”, iar pe o hartă a estului Ucrainei, publicată de ministerul rus al Apărării, pe care comentatorii îl consideră rival al mercenarilor Wagner, Soledarul nu apare sub controlul militar al Moscovei.

La Melitopol, principalul oraș ocupat de invadatori în regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei, „numărul turiștilor străini - ruși, buriați, oseți, kadîrovți (combatanți ai liderului cecen pro-rus Ramzan Kadîrov, n.red. veridica.ro)  - a depășit numărul localnicilor care au fost forțați să rămână sub ocupație” - a scris, vineri dimineața, pe Telegram, primarul orașului, Ivan Fedorov. „Străinii se străduiesc atât de mult să pretindă că-s de-ai locului, încât folosesc chiar simboluri ucrainene”, „ocupă casele pe care populația locală” le-a abandonat, „se deghizează în civili”, iar „militarii sunt transportați în autobuze școlare pe care este scris cuvântul copii” – mai afirmă Fedorov.

JOI, 12 ianuarie 2023, ZIUA 322. Luptele continuă la Soledar. Rușii schimbă iar comandantul invaziei.

UPDATE 464: Departamentul american al Apărării a calificat drept dificilă situația din jurul orașului ucrainean Soledar, unde au loc lupte intense, dar a subliniat că afirmațiile rușilor că ar fi preluat controlul orașului nu se confirmă. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a mai spus că Statele Unite continuă să monitorizeze situația din Belarus, unde Rusia își sporește prezența militară, fără să existe însă semnele unei acțiuni ofensive iminente.

UPDATE 463: Continuă luptele îndârjite dintre armata ucraineană și trupele ruse de invazie pentru controlul asupra orașului Soledar, din estul țării. „Ceea ce se întâmplă astăzi (la) Bahmut sau Soledar este cel mai sângeros scenariu al acestui război” - a declarat, pentru media occidentale, un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak, în timp ce șeful lui, președintele Volodimir Zelenski, susține că forțele sale rezistă.  Anunțul grupului de mercenari ruși Wagner că ar fi cucerit micul oraș minier, cu 10 mii de locuitori înainte de război, a fost infirmat nu doar de ucraineni, ci și de ministerul rus al Apărării, care a precizat că „trupele de asalt luptă” la Soledar, iar „unitățile aeropurtate au blocat zonele de nord și de sud” ale așezării. Și Kremlinul a fost precaut cu privire la situația din teren. „Nu trebuie să ne grăbim. Să aşteptăm declaraţii oficiale" - a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, apreciind că există ceea ce a numit o dinamică pozitivă a trupelor ruse. La rândul său, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, le-a spus reporterilor că Statele Unite nu pot confirma rapoartele potrivit cărora Soledarul ar fi căzut. Controlul asupra orașului a trecut de la unii la alții de cîteva ori și acolo „au fost, într-adevăr, niște lupte destul de brutale” – a declarat șeful Pentagonului.

La Moscova, șeful Statului Major al Apărării, generalul Valeri Gherasimov, a fost numit „comandant al grupului combinat de trupe” dislocat în Ucraina. „Creșterea nivelului de comandă a operațiunii speciale (din Ucraina) este legată de o extindere a sferei de aplicare a misiunilor ce urmează a fi îndeplinite, de necesitatea unei interacțiuni mai strânse între componentele forțelor armate” - a explicat ministerul rus al Apărării. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un organism cu sediul în Statele Unite, consideră că „numirea lui Gherasimov va sprijini, probabil, un efort militar decisiv al Rusiei în 2023, (…) sub forma unei reluări a ofensivei”, minată, însă de „penuria de muniție”. Predecesorul lui Gherasimov pe frontul din Ucraina, generalul Serghei Surovikin – retrogradat, acum, la rangul de adjunct - a condus operațiunile timp de numai trei luni. El fusese numit în octombrie, pentru a redresa situația după eșecurile în fața contraofensivei ucrainene din regiunile Harkov (nord-est) și Herson (sud). Lui Surovikin s-a atribuit tactica unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat milioane de oameni în întuneric și frig.

MIERCURI, 11 ianuarie 2023, ZIUA 321. Mercenarii Wagner pretind că au cucerit  Soledarul. Bucătarul lui Putin și-ar dori minele de sare de acolo.

UPDATE 462: Grupul rusesc de mercenari Wagner susține că a cucerit orașului Soledar, din estul Ucrainei, pe care l-a asediat zile în șir. „Unitățile Wagner au preluat controlul asupra întregului teritoriu al Soledarului (...) În centrul orașului se desfășoară lupte de stradă” – susține patronul mercenarilor, oligarhul Evgheni Prigojin, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin. Kievul afirmă, în schimb, că forțele sale rezistă. Capturarea de către Rusia a Soledarului și a uriașelor sale mine de sare ar avea, în primul rând, o valoare simbolică și comercială. Potrivit unor speculații de presă, Prigojin, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile fastuoase pe care i le organiza liderului de la Kremlin, ar dori ca firmele sale să preia controlul și exploatarea minelor din zonă. În plan militar, victoria de la Soledar ar fi cel mai important câștig al Rusiei începând din august 2022, după o serie de retrageri umilitoare din sudul și nord-estul Ucrainei invadate pe 24 februarie. Soledarul e vecin cu orașul Bahmut, pe care armata rusă l-a asediat, fără succes, câteva luni. Abia capturarea acestuia, consideră unii analiști militari, ar fi un pas major către preluarea controlului deplin asupra regiunii Donețk, una din cele patru provincii ucrainene pe care Rusia pretinde că le-a anexat în septembrie. Pentru alții, însă, valoarea strategică a Bahmutului rămâne îndoielnică, iar rușii vor înregistra pierderi umane enorme pentru a-l putea cuceri.

MARȚI, 10 ianuarie 2023, ZIUA 320. Soledar: „Așa arată nebunia”. Beneficiu strategic limitat.

UPDATE 461: Trupele Federației Ruse au bombardat orașul Harkov, din estul Ucrainei, la câteva ore după vizita surpriză a ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în compania omologului său ucrainean, Dmytro Kuleba. Ministrul german a promis Ucrainei mai multe arme și sprijin concret pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit informațiilor Serviciului ucrainean de Frontieră, de la începutul anului, trupele ruse au atacat de peste 60 de ori zonele de graniță Harkov, Sumî și Cernihiv. Pe de altă parte, oficialități americane și ucrainene afirmă că, în unele locuri, Rusia a redus utilizarea artileriei cu 75 la sută în comparație cu perioadele de bombardare intensă a pozițiilor ucrainene. Sursele respective susțin că ar putea fi rezultatul deteriorării aprovizionării rusești, sau ”parte a unei reevaluări mai ample a tacticilor în fața acțiunilor ofensive ucrainene de succes”.

UPDATE 460: Departamentul de Apărare al Statelor Unite a confirmat că începe de săptămâna viitoare antrenarea militarilor ucraineni pentru folosirea sistemelor Patriot de apărare aeriană avansată.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder a declarat că între 90 şi 100 de ucraineni vor fi instruiţi la Fort Sill, în Oklahoma să opereze și să întrețină aceste siteme. Cursul de formare intensivă este de așteptat să dureze câteva luni, deși de obicei se întinde pe parcursul unui an. După cum s-a raportat, Statele Unite și Germania și-au anunțat disponibilitatea de a furniza Ucrainei sistemele Patriot pentru a se apăra de rachetele rusești, dar care întăresc și securitatea țărilor vecine, precum Polonia.

UPDATE 459: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că trupele sale rezistă atacurilor violente ale armatei ruse de invazie la Soledar, lângă Bahmut, orașul din estul țării pe care Moscova încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir. „Grație rezistenței soldaților noștri de acolo, de la Soledar, am câștigat timp suplimentar și (ne-am putut conserva) forțele” - afirmă Zelenski, care adaugă că în zonă totul este distrus, plin de cadavrele invadatorilor și poartă cicatricile exploziilor. „Așa arată nebunia” – a conchis președintele ucrainean. Tot la Kiev, vice-ministrul Apărării, Hanna Malyar, a scris, pe Telegram, că, „după o încercare nereușită a inamicului de a captura Soledar, (rușii) s-au regrupat, au transferat unități de asalt suplimentare, au schimbat tactica și au lansat noi atacuri”. Ea afirmă că la Soledar luptă un număr mare de formațiuni de asalt, constituite din cele mai bune rezerve ale grupului de mercenari Wagner. Aceștia calcă literalmente pe cadavrele propriilor soldați – mai susține vice-ministrul Malyar. Analiștii militari, citați de media internaționale, spun că, dacă Rusia ar captura Bahmut și Soledar, beneficiul strategic ar fi limitat și totul ar fi mai degrabă o victorie personală a fondatorului Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin.

 

LUNI, 9 ianuarie 2023, ZIUA 319. Kievul califică drept propagandă anunţul ruşilor că au ucis 600 de inamici la Kramatorsk. Şcoală distrusă la Esmansk. Încă un schimb de prizonieri.

UPDATE 458: Ucraina a calificat drept "propagandă" anunţul armatei ruse de invazie că ar fi ucis 600 de militari inamici, într-un atac asupra oraşului Kramatorsk, din estul ţării. Moscova susţine că aceasta ar fi o formă de represalii după uciderea, în noaptea de Anul Nou, a 89 de soldaţi ruşi în Makiivka ocupată, unde, potrivit Kievului, numărul real al victimelor ar fi fost de ordinul sutelor. Media internaţionale notează că afirmaţiile celor două părţi combatante n-au putut fi verificate. Luptele continuă şi alte zone din Ucraina. Regiunea Sumî, din nord-est, a fost vizată de peste o sută de bombardamente, în special în localitățile Esmansk, Novoslobid, Mîropil sau Bilopol – a scris șeful administrației regionale, Dmitro Jiviţki, pe rețeaua de socializare Telegram. În Esmansk, armata rusă a lovit cu mortiere, lansatoare de rachete multiple Grad și artilerie grea, distrugând patru case, o școală și o sală comunală. Cu toate acestea, nu au fost victime în regiune, conform aceleiași surse. Potrivit șefului adjunct al administrației prezidențiale ucrainene Kirilo Timoşenko, un civil a fost ucis în regiunea Harkov (nord-est) și altul în regiunea Donețk (est). Pe de altă parte, Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri. Kievul susţine că au fost eliberaţi 50 de militari ucraineni, inclusiv 33 de ofițeri.

DUMINICĂ, 8 ianuarie 2023, ZIUA 318. Armistițiul s-a încheiat, luptele au continuat. Zelenski acuză: „lumea a putut să vadă încă o dată (…) cât de neadevărate sunt toate cuvintele rostite la cel mai înalt nivel la Moscova”.

UPDATE 457: Armistițiul unilateral de 36 de ore pe frontul din Ucraina, ordonat de președintele rus, Vladimir Putin, cu ocazia Crăciunului pe stil vechi, s-a încheiat la miezul nopții dinspre sâmbătă spre duminică, fără ca luptele să fi încetat în tot acest timp. Reporterii de război prezenţi la Ciasiv Iar, în estul Ucrainei, au relatat despre bombardamente susţinute pe tot parcursul dimineţii de Crăciun. Tot în est, la Bahmut, oraș în mare parte distrus și devenit, de luni în șir, epicentrul luptelor, două persoane au fost ucise și 13 au fost rănite, potrivit procuraturii ucrainene. Autoritățile ucrainene susțin că trupele ruse de invazie au bombardat și regiunea Herson, din sud, ucigând un salvator și rănind alte șapte persoane. În regiunea învecinată Zaporojie, o misiune ONU, care distribuia ajutoare umanitare la Orihiv, a fost „prinsă sub focul inamicului” – mai acuză ucrainenii. „Lumea a putut să vadă încă o dată (…) cât de neadevărate sunt toate cuvintele rostite la cel mai înalt nivel la Moscova” – a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii. „Au vorbit despre o presupusă încetare a focului (…), dar realitatea este că obuzele rusești au continuat să lovească Bahmutul și celelalte poziții ucrainene” – a conchis Zelenski.

SÂMBĂTĂ, 7 ianuarie 2023, ZIUA 317. Armistițiul a fost fost încălcat. Putin, singur de Crăciun.

UPDATE 456: Duelurile de artilerie dintre armata rusă de invazie și trupele ucrainene au continuat atât la Bahmut, punctul cel mai fierbinte din prima linie a frontului de est, cât și în alte zone, în ciuda anunțului Moscovei privind încetarea unilaterală a focului timp de 36 de ore, cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Potrivit unui polițist local, citat de reporterii de război, armistițiul este o „provocare” rusă, ce nu îi va ajuta pe locuitorii din Bahmut, oraș asediat de luni în șir și ale cărei străzi sunt în mare măsură distruse și pustii. „Suntem bombardați zi și noapte și aproape în fiecare zi sunt oameni uciși” – a povestit el. Și șeful adjunct al administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Timoșenko, a acuzat două tiruri rusești asupra orașului Kramatorsk, tot din est, care au lovit un bloc de apartamente, fără a provoca victime. În regiunea învecinată Lugansk, civilii „stau toată ziua în pivnițe”, de teama focurilor de artilerie rusești. Autoritățile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei au raportat, la rândul lor, bombardamente ucrainene asupra fiefului lor din Donețk. Și armata rusă i-a acuzat pe inamici că au continuat să-i țintească pozițiile.

Statele Unite au promis un nou ajutor militar masiv Kievului, în valoare de trei miliarde de dolari. Acesta va include furnizarea de vehicule blindate de infanterie Bradley, transportoare de personal și obuziere - a dezvăluit Casa Albă. „Anul victoriei abia a început” – a jubilat președinția ucraineană, precizând că „pachetul” american conține și rachete de precizie HIMARS și rachete antiaeriene Sea Sparrow. În obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, șeful statului, Volodimir Zelenski, a salutat, de asemenea, „pasul semnificativ” al Germaniei, care a promis că va trimite Kievului 40 de vehicule blindate Marder, în primul trimestru al acestui an.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a participat solitar la slujba de Crăciun, oficiată în catedrala de la Kremlin, și nu s-a alăturat credincioşilor. Agenţia rusă de presă RIA notează că este pentru prima dată în ultimii ani când Putin sărbătoreşte Crăciunul la Moscova. Anul trecut, el a celebrat Paştele în catedrală, împreună cu mii de credincioşi, iar în 2021 a participat la o liturghie publică în provincie, la Novgorod. Patriarhul bisericii ortodoxe ruse, Kiril,  sprijină invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie, dar a cerut ambelor părţi combatante să respecte armistiţiul de Crăciun. 

VINERI, 6 ianuarie 2023, ZIUA 316. Ruşii spun că vor înceta focul de Crăciun. „Trebuie să părăsească teritoriile ocupate, abia atunci va exista un armistițiu temporar" – a replicat Kievul.

UPDATE 455: Vineri, la amiază, în Ajunul Crăciunului ortodox pe stil vechi, în Ucraina invadată de armata rusă ar urma să intre în vigoare încetarea unilaterală a focului, ordonată trupelor sale de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Potrivit lui Putin, armistiţiul ar fi valabil „începând cu ora 12.00 a zilei de 6 ianuarie a acestui an până la miezul nopții de 7 ianuarie”. A fi primul armistițiu major de la declanşarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie. Până acum au fost încheiate doar acorduri locale, precum acela din aprilie pentru evacuarea civililor din fabrica Azovstal din Mariupol (sud-est). Gestul lui Putin a fost interpretat la Kiev și în cancelariile occidentale ca o încercare a ruşilor de a câștiga timp. Ucraina a respins propunerea de a-şi stopa, la rândul său, operaţiunile militare, iar preşedintele Volodimir Zelenski, spune că anunțul lui Putin are „scopul de a opri avansul trupelor noastre în Donbass (est), de (a-i aproviziona pe ruşi) cu echipament şi muniție și de a le permite să se apropie de pozițiile” ucrainene. „Rusia trebuie să părăsească teritoriile ocupate, abia atunci va exista un armistițiu temporar" - ​​a reacționat, pe Twitter, şi un consilier al lui Zelenski, Mihailo Podoliak. Pentru președintele american, Joe Biden, Putin caută doar „o gură aer”, după ce,  „pe 25 decembrie și în ajunul Anului Nou, era gata să bombardeze spitale, creșe și biserici”. Şi ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a apreciat că această încetare a focului nu va apropia „perspectivele păcii” şi a cerut o retragere completă a forțelor ruse din Ucraina.

JOI, 5 ianuarie 2023, ZIUA 315. Ucrainenii spun că bilanţul de la loviturii de la Makiivka ar fi de 400 de morţi şi 300 de răniţi. Reacţie la Washington: „Soldații ruși de pe teritoriul lor sunt o țintă legitimă. Punct.”

UPDATE 454: Cresc numărul şi virulenţa criticilor din Rusia după lovitura ucraineană din noaptea de Revelion asupra militarilor ruși cazaţi într-o cazarmă improvizată la Makiivka, în estul ocupat al Ucrainei, ce ar fi ucis cel puţin 89 de oameni. Statul major ucrainean a confirmat că forţele sale au executat, cu rachete americane HIMARS, acest tir, despre care departamentul de comunicații strategice al armatei ucrainene susţine că s-a soldat, de fapt, cu 400 de morți și 300 de răniți. Statele Unite, care, de la declanşarea invaziei ruseşti, pe 24 februarie, asistă politic, logistic şi financiar Ucraina, nu au comentat aceste cifre, dar purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a spus că „nu există niciun regret din partea administrației” americane. „Acesta este războiul. (Ucrainenii) au fost invadați și ripostează” - a subliniat Kirby, adăugând că „soldații ruși de pe teritoriul lor sunt o țintă legitimă (...), punct” Șefa postului RT (Russia Today, Rusia astăzi, n.red.), vârful de lance al propagandei internaționale a Kremlinului, Margarita Simonian, a cerut să fie publicate numele ofițerilor ruși vinovaţi de carnagiul de la Makiivka. „Este timpul să înțelegem că impunitatea nu duce la armonie socială. Impunitatea duce la noi crime. Și, prin urmare, la turburări publice" - a scris ea pe Telegram. Mulți ruși au solicitat, pe rețelele de socializare, o anchetă transparentă asupra circumstanțelor în care s-a produs lovitura. „De vină (e) neglijența comandanților, care sunt sigur că nici măcar nu au încercat să mute personalul” din clădire” – scrie unul dintrei ei. Liderul separatist pro-moscovit Denis Pușilin a lăudat, în schimb, „eroismul” soldaților care au supraviețuit tirului ucrainean şi care „și-au riscat viața” mergând „să-și salveze camarazii” sub dărâmături. Potrivit acestuia, comandantul adjunct al regimentului a fost ucis. Aproape toți răniții au fost transferați în alte regiuni ale Rusiei, pentru tratament medical - a mai spus Pușilin.

MIERCURI, 4 ianuarie 2023, ZIUA 314. Crește bilanțul carnagiului de la Makiivka. De vină ar fi telefoanele mobile ale soldaților uciși. Putin tace.

UPDATE 453: Tirul ucrainean de rachete din ajunul Anului Nou asupra cazărmii improvizate de ruși la Makiivka, în estul ocupat al țării vecine, a provocat moartea a 89 de persoane - a anunțat, miercuri, Moscova. Numărul victimelor din rândurile trupelor rusești, estimat inițial la 63, a fost revizuit în sus după descoperirea de noi cadavre în ruinele clădirii distruse -  a explicat generalul rus Serghei Sevriukov, citat de agențiile internaționale de știri.  Într-un mesaj video difuzat de ministerul Apărării, el precizează că „o comisie investighează în prezent circumstanțele” atacului și adaugă că „este, deja, clar că principala cauză (...) este pornirea și utilizarea masivă de către personal a telefoanelor mobile în raza de acțiune a armelor inamice, contrar interdicției”, ceea ce ar fi făcut posibilă geolocalizarea trupelor masate acolo. Sevriukov mai pretinde că forțele sale au distrus lansatoare de rachete ucrainene în Drujkivka, regiunea Donețk (est), și au ucis 200 de ucraineni și așa-numiți mercenari străini după atacul asupra cazărmii din Makiivka. Ucraina, la rândul ei, a raportat doar un deces și distrugerea unui patinoar. Departamentul de Comunicații Strategice al Forțelor Armate ucrainene susține că aproape 400 de soldați ruși au fost uciși în Makiivka. Și bloggeri militari ruși afirmă că numărul victimelor e de ordinul sutelor și-i critică vehement pe generalii care conduc oprațiunile din Ucraina. Fapt neobișnuit în Rusia, unde puterea e discretă cu privire la pierderile militare din Ucraina, în jur de 200 de persoane s-au adunat, cu aprobarea autorităților, la Samara (centru), de unde erau unii dintre soldații uciși, pentru a-și plânge morții într-o ceremonie ortodoxă. Președintele rus, Vladimir Putin, încă nu a reacționat public la lovitura primită de trupele sale, cu cel mai sângeros bilanț asumat de autoritățile de la Moscova de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie.

 

MARȚI, 3 ianuarie 2023, ZIUA 313. Ucrainenii spun că au eliberat 40% din teritoriile ocupate de la declanșarea invaziei. Val de critici în Rusia după carnagiul de la Makiivka.

UPDATE 452: Şeful Statului Major ucrainean, generalul Valeri Zalujnîi, afirmă că trupele sale au eliberat până acum „40% din teritoriile ocupate după 24 februarie”, când a început invazia rusă, și „28% din toate teritoriile ocupate de Rusia începând din 2014", când Moscova a anexat peninsula Crimeea (sud) și a alimentat rebeliunea secesionistă din Donbass (est). Într-un bilanț citat de media internaționale, Zalujnîi mai spune că că „în 2022, peste 600 de mii de persoane au fost evacuate din zonele de ostilităţi" și dezvăluie că peste 20 de mii de militari ucraineni au fost instruiți în străinătate, pe teritoriul a 17 ţări europene.

Tot mai influenți, așa cum remarcă observatorii, reporterii de război ruși susțin că, de fapt, sute de oameni a fost uciși în atacul ucrainean asupra școlii profesionale din Makiivka, din estul ocupat al țării, transformată în cazarmă de armata rusă de invazie. În Rusia, tot mai multe voci îi acuză pe comandanții militari de top că nu au învățat nimic din greșelile trecute și pun la îndoială bilanțul comunicat de ministerul Apărării, de numai 63 de morți. „La zece luni de la începutul războiului, este periculos și criminal să consideri inamicul ca pe un prost” – constată vicepreședintele consiliului  orășenesc al Moscovei, Andrei Medvedev.

 

LUNI, 2 ianuarie 2023, ZIUA 312. Noi valuri de drone la Kiev. Zelenski: „Răspundem la fiecare atac rusesc".

UPDATE 451:  Un nou atac aerian a vizat Kievul, în zorii zilei de luni, după ce, de Anul Nou, zeci de lovituri rusești au făcut cel puțin patru morți în capitala Ucrainei și în alte părți ale țării. „Stați în adăposturi!” – le-a cerut locuitorilor, pe Telegram, șeful administrației militare a orașului Kiev, Serghei Popko. El a raportat, ulterior, că „20 de ținte aeriene au fost doborâte” și că „apărarea antiaeriană funcționează, (dar) balcoane și ferestre ale unui zgârie-nori au fost avariate” în nord-estul capitalei. „Rușii au lansat mai multe valuri de drone Shahed” care „vizează infrastructura critică”  - a declarat și șeful administrației militare regionale, Oelksi Kuleba.

Rușii „pierd. Dronele, rachetele și nimic altceva nu îi poate ajuta. Pentru că suntem uniți" - a  susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, continuând: „Nu ne vor lua independența. Nu le vom da nimic. Răspundem la fiecare atac rusesc (…), asupra tuturor orașelor și comunităților noastre".

Armata rusă a declarat că își continuă ofensiva în regiunea Donețk, în estul Ucrainei, unde se poartă în prezent cele mai intense lupte. Statul major al forțelor ucrainene a afirmat că „inamicul (...) a continuat să încerce atacuri în sectorul Bahmut”, oraș din regiune pe care rușii îl asediază de mai bine de șase luni, cu prețul unor pierderi grele de ambele părți. Soldații angajați în această bătălie sunt supuși unei „oboseli incredibile”, deopotrivă morală și fizică – le-a declarat reporterilor de război un tânăr capelan militar ucrainean, Mark Kupcenenko, care se află zilnic pe front. Nu există sau sunt foarte puține rotații, oamenii „sunt în permanență în luptă”, sub o presiune enormă, supuși unor ordine pe care, uneori, nu le mai înțeleg - a mai spus el.

DUMINICĂ, 1 ianuarie 2023, ZIUA 311. Kievul susține că a doborât zeci de drone inamice de Anul Nou. Încă un schimb de prizonieri.

UPDATE 450: Forțele aeriene ucrainene au anunțat, în prima zi a anului, că au doborât 45 de drone lansate de armata rusă de invazie. „În noaptea de 31 decembrie 2022 spre 1 ianuarie 2023, invadatorii ruși au atacat Ucraina cu drone kamikaze Shahed-131/136 de fabricație iraniană” - susține sursa citată, care adaugă 13 dintre aceste drone au fost doborâte înainte de miezul nopții și 32 după. Șeful poliției din capitala ucraineană, Kiev, Andrii Nebitov, a postat pe Facebook o fotografie care arată ceea ce par a fi rămășițele unei drone, însoțită de cuvintele „La mulți ani!” în limba rusă. „Acesta este tot ce trebuie să știți despre statul terorist și armata sa” - a scris Nebitov.

Tot la Kiev, în discursul de Anul Nou, președintele Volodimir Zelenski a promis că țara sa va lupta până la „victorie”, pe care o va obține în 2023. La Moscova, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că are „corectitudinea morală” de partea sa și i-a acuzat pe americani și europeni că „folosesc în mod cinic Ucraina și oamenii săi pentru a slăbi și a diviza Rusia”. Cu puțin timp înainte de discursul lui Putin, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, le-a promis soldaților ruși o victorie „inevitabilă” în Ucraina. Tot de Anul Nou, a avut loc un nou schimb de prizonieri. Ucraina a eliberat 82 de soldați ruși și a anunțat că a recuperat din captivitate 140 de persoane.

SÂMBĂTĂ, 31 decembrie, ZIUA 310. Rușii care participă la invazie nu mai trebuie să-și declare veniturile. Măsura se aplică și „soțiilor și copiilor minori” ai acestora și este retroactivă.

UPDATE 449: Militarii ruși care participă la invazia din Ucraina și funcționarii publici detașați acolo nu vor mai fi obligați să-și declare veniturile - a anunțat Kremlinul, după amendarea legilor anticorupție în vigoare în Rusia. Scutirea se „se referă la cei care lucrează în (cele patru) teritorii” ucrainene pe care Rusia pretinde că le-a anexat în septembrie, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud - a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decretul președintelui Vladimir Putin privind „specificul” regulilor de luptă împotriva corupției „pentru anumiți cetățeni în timpul operațiunii militare speciale” din Ucraina prevede că militarii, polițiștii și membrii serviciilor de securitate, precum și funcționarii publici care își desfășoară activitatea acolo nu mai au „obligația de a furniza informații cu privire la veniturile, cheltuielile, bunurile lor”. Măsura se aplică și „soțiilor și copiilor minori” ai persoanelor vizate și este retroactivă, de la 24 februarie 2022, data declanșării invaziei din Ucraina. În plus, cei în cauză au acum dreptul de a căpăta „recompense și donații”, dacă acestea sunt „de natură umanitară” și „au fost primite în legătură cu participarea la operațiunea militară” din Ucraina. Această nouă prevedere, notează media internaționale, face parte din măsurile prin care Kremlinul îi împinge pe ruși să plece să lupte în Ucraina: promisiunea unor bonusuri semnificative, facilități bancare și imobiliare, ajutor financiar pentru familii în caz de deces sau rănire etc. În Rusia, mai amintesc comentatorii, militari și oficiali ai complexului militar-industrial sunt condamnați în mod frecvent în dosare de corupție și deturnare de fonduri.

 

VINERI, 30 decembrie, ZIUA 309. Fără electricitate de Anul Nou. Rușii, acuzați că „vizează și ucid în mod deliberat civili”.

UPDATE 448: Ucraina a denunțat noile atacuri „masive” cu rachete rusești împotriva infrastructurii sale energetice, care au ucis cel puțin trei persoane, inclusiv un copil, și au cauzat întreruperi de curent în majoritatea regiunilor, chiar în preajma sărbătorii de Anul Nou. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, că situația este „deosebit de dificilă” în regiunea Kiev și în capitala însăși, în Liov, în Transcarpatia și în Vinița, toate din vest, precum și la Odessa ori Herson, în sud. „Cu fiecare dintre aceste atacuri cu rachete, Rusia doar se scufundă tot mai adânc într-un impas”, a spus el, fiindcă „au din ce în ce mai puține rachete”. Potrivit armatei ucrainene, 54 din cele 69 de rachete de croazieră trase de trupele ruse de invazie  au fost doborâte, la fel și 11 drone Shahed, de fabricație iraniană. Un oficial militar susține că apărarea antiaeriană a reușit să doboare toate cele șaisprezece rachete care au vizat capitala. La Odessa, cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, 21 de rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, potrivit guvernatorului Maksim Marcenko. Altele, însă, și-au atins ținta, provocând, din nou, întreruperi de curent. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a denunțat atacurile rusești care „distrug fără discernământ infrastructura și instalațiile medicale, vizează și ucid în mod deliberat civili”.

În teren, luptele continuă. O bătălie deosebit de sângeroasă se poartă pentru Bahmut, orașul din est pe care Rusia încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir, și pentru Kremina, pe care forțele ucrainene vor s-o elibereze. Rușii, mai afirmă Zelenski, nu au renunțat la ceea ce el a numit ideea nebună de a captura regiunea Donețk și speră s-o facă până la Anul Nou. Herson, un oraș important din sud, din care forțele ruse au fugit pe 11 noiembrie, este acum ținta atacurilor lor aproape zilnice.

JOI, 29 decembrie, ZIUA 308. Ploaie de rachete la Kiev și în provincie. Nu va exista un armistițiu de Anul Nou.

UPDATE 447: Cel puțin trei persoane au fost rănite, joi dimineață, în capitala ucraineană, Kiev, după un nou val de bombardamente rusești – a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko. El a precizat că toți cei trei răniți, între care o adolescentă de 14 ani, au fost spitalizați. În urma aceluiași val de atacuri, marele oraș Liov, din vest, este privat de electricitate în proporție de 90%, potrivit autorităților locale. Anterior, atât armata, cât și președinția ucraineană denunțaseră lovituri „masive”, cu peste 120 de rachete rusești de croazieră, trase din avioane și de pe nave, „pentru a distruge infrastructura civilă esențială și a ucide civili în masă” – după cum a scris, pe Twitter, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak. Kremlinul a avertizat, deja, că nu va exista un armistițiu de Anul Nou pe frontul din Ucraina, așa cu nu a fost nici de Crăciun.

 

MIERCURI, 28 decembrie, ZIUA 307. Un om al Kremlinului a inspectat centrala nucleară Zaporojie. Din februarie, rușii nu mai vând țiței țărilor care i-au plafonat prețul.

UPDATE 446: Unul dintre oamenii de încredere ai președintelui rus, Vladimir Putin, Serghei Kirienko, a vizitat centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, cea mai mare din Europa, ocupată de trupele Moscovei la scurt timp după declanșarea invaziei de pe 24 februarie. Responsabil, la Kremlin, cu supervizarea politicii interne a Rusiei, fost premier și fost șef al corporației nucleare de stat, Rosatom, Kirienko s-ar fi interesat de siguranța uzinei, potrivit unui oficial local instalat de ruși, Vladimir Rogov. Centrala e situată aproape de linia frontului și a fost, în repetate rânduri, ținta tirurilor de rachete și de artilerie, de care Kievul și Moscova se acuză reciproc. Unități militare speciale rusești păzesc instalațiiile, iar specialiști ruși în domeniul nuclear dublează personalul ucrainean, care continuă să exploateze uzina.

Rusia a anunțat că va interzice, de pe 1 februarie 2023, vânzarea petrolului său către țările care i-au plafonat prețul la 60 de dolari americani pe baril. „Livrarea de petrol și produse petroliere rusești către persoane juridice străine (…) este interzisă”, dacă acestea uzează de plafonarea prețului – stipulează un decret semnat de președintele Putin, care precizează că această măsură este planificată pe o perioadă de cinci luni, „până pe 1 iulie 2023”. La începutul lunii decembrie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, țările așa-numitului G7, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii, precum și Australia conveniseră, după luni de negocieri, să plafoneze prețul petrolului rusesc, pentru a priva mașina de război a Moscovei de o sursă importantă de venituri. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a deplâns, atunci, „o poziție slabă” a aliaților săi occidentali, în timp ce liderii ruși au declarat în mod repetat „că nu acceptă” acest mecanism, ce „nu va avea niciun impact” asupra ofensivei din Ucraina.

MARŢI, 27 decembrie, ZIUA 306. Ruşii susţin că au eliminat sabotori ucraineni. Un sfârșit de an „întunecat și dificil”.

UPDATE 445: Rusia a acuzat Ucraina că îi atacă teritoriul, după lansarea unei drone ce a căzut într-o bază aeriană, aflată la sute de kilometri de front, a doua operațiune de acest gen în decembrie. Pe de altă parte, serviciul rus de securitate (FSB) susține că a „eliminat” patru „sabotori” ucraineni, care încercau să intre în regiunea rusă Briansk. Un videoclip, difuzat de agenția de presă Ria-Novosti și atribuit FSB, arată cadavre însângerate, cu arme și îmbrăcate în uniforme de camuflaj de iarnă. Ca de obicei, autoritățile ucrainene nu au făcut niciun comentariucu privire la cele două incidente.

Aproximativ nouă milioane de ucraineni au rămas fără electricitate, din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii critice  - a declarat președintele Volodimir Zelenski, în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. În lipsa unui armistițiu pentru sărbătorile de iarnă, bombardamentele și luptele  continuă, iar  Zelenski a subliniat că ucrainenii ar trebui „să fie conștienți” că Rusia încearcă să le impună un sfârșit de an „întunecat și dificil”.

 

LUNI, 26 decembrie, ZIUA 305. Trei morţi într-un atac cu dronă asupra unei baze aeriene ruseşti. Kievul solicită excluderea Rusiei din Consiliului de Securitate al ONU.

UPDATE 444: Un nou atac cu dronă, cel mai probabil lansat de trupele ucrainene, a lovit, luni, o bază aeriană din sudul Rusiei şi a ucis luni trei persoane. Apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât drona, în timp ce aceasta se apropia de baza Engels, din regiunea Saratov, dar, „în urma căderii epavei, trei tehnicieni ruși care se aflau pe aerodrom au fost răniți mortal” - potrivit agenției de presă TASS, care citează ministerul Apărării de la Moscova. Situată la peste 600 de kilometri de frontiera cu Ucraina, baza a mai fost, deja, vizată de un atac la începutul lunii. Ucraina, care nu a comentat atacul, intenţionează să solicite, tot luni, excluderea Rusiei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU - a anunţat ministrul de Externe, Dmitro Kuleba. „Ne vom declara oficial poziția. Avem o întrebare foarte simplă: are Rusia dreptul de a rămâne membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și de a fi în ONU?" - a spus el, continuând:„Avem un răspuns convingător și motivat: Nu, nu are”.

DUMINICĂ, 25 decembrie, ZIUA 304. Crește bilanțul victimelor de la Herson. Rusia mărește taxele pentru cei fugiți din țară după declanșarea invaziei.

UPDATE 443: Alarme de atacuri aeriene au răsunat, duminică dimineața, la Kiev și în toate regiunile ucrainene, după ce avioane militare rusești ar fi pătruns, din nord, din Belarus, în spațiul aerian al Ucrainei. Între timp, bilanțul bombardamentelor rusești din ajun asupra orașului Herson, din sud, recucerit de ucraineni luna trecută, a urcat cel puțin 10 oameni uciși și 58 răniți. Tot în regiunea Herson, trei angajați ai serviciilor ucrainene de urgență au fost uciși în explozia unei mine pe care ar fi urmat s-o dezamorseze. Ucrainenii își vor crea propriul miracol de Crăciun, arătând că rămân neclintiți în fața atacurilor rusești, ce au aruncat milioane de oameni în întuneric – a afirmat președintele Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe care media internaționale în califică drept sfidător la adresa rușilor.

La Moscova, Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, se pregătește să majoreze taxele pentru numeroasele persoane care au plecat din țară de la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie – a anunțat președintele Dumei, Viaceslav Volodin.

SÂMBĂTĂ, 24 decembrie, ZIUA 303. „Crime comise de plăcere”, în ajunul Crăciunului. Americanii îl ironizează pe Putin.

 

UPDATE 442: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat, sâmbătă, un nou act de „teroare” rusească, după ce un bormbardament în centrul orașului Herson, din sud, s-a soldat cu cel puțin cinci morți și 20 de răniți. „Dimineața, sâmbăta, Ajunul Crăciunului, centrul orașului. Acolo nu sunt instalații militare. Acesta nu este un război (purtat) după reguli stabilite. Este teroare, sunt crime comise de plăcere și pentru intimidarea" ucrainenilor – a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Statele Unite l-au îndemnat, nu fără un strop de ironie, după cum remarcă media internaționale, pe președintele rus, Vladimir Putin, să recunoască realitatea conflictului din Ucraina și să-și retragă trupele, după ce a folosit cuvântul „război”, interzis în Rusia de propriul său regim. Declanșată pe 24 februarie, invazia rusă în Ucraina este numită oficial „operațiune militară specială”. Statele Unite și restul lumii știu că „operațiunea militară specială” a fost un război neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei - a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului american de Stat. „În final, după 300 de zile, Putin a numit războiul pe numele său” - a constatat acesta, adăugând: „ca următor pas în recunoașterea realității, îl îndemnăm să pună capăt acestui război prin retragerea trupelor sale din Ucraina”. „Agresiunea Rusiei împotriva suveranității (țării) vecine a provocat moartea, distrugerea și strămutarea populațiilor”, indiferent de terminologia folosită de Putin – mai amintește Departamentul de Stat. Autoritățile de la Moscova au adoptat o lege care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru publicarea de informații considerate „false” despre armata rusă și mai multe persoane au fost condamnate după ce au numit public conflictul drept „război”.

VINERI, 23 decembrie, ZIUA 302. Ajutor american de 45 de miliarde de dolari pentru Kiev. Rusia și-ar putea reduce producția de petrol. Continuă luptele în regiunea Donețk.

UPDATE 441:  Congresul Statelor Unite urmează să aprobe, vineri, un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina invadată de trupele ruse, în valoare de 45 de miliarde de dolari.  Votul survine la două zile după vizita la Washington a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care le-a spus membrilor Congresului că ajutorul american pentru țara nu este un act de caritate, ci o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Omologul său american, Joe Biden, l-a asigurat pe Zelenski că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Biden a promis că americanii vor livra Kievului sofisticatul sistemul de apărare aeriană Patriot, ce va întări „în mod semnificativ” capacitatea de apărare a Ucrainei în fața atacurilor ruse.  Moscova a apreciat că această măsură nu va ajuta la soluționarea conflictului. Pe de altă parte, Rusia și-ar putea reduce producția de petrol cu 5-7 procente la începutul anului 2023, pentru a riposta, astfel,  la plafonările de preț pentru țițeiul și produsele sale petroliere, decise de numeroase țări occidentale – a anunțat, tot vineri, vicepremierul Aleksandr Novak.  În teren, continuă luptele în regiunea ucraineană Doneţk, din estul țării. Trupele ruse asediază acolo, de luni în șir, fără succes, orașele Bahmut și Avdiivka, dar șeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, susține că oamenii săi  pregătesc „finalizarea eliberării teritoriului Republicii Populare Donețk”, proclamată unilateral de secesioniștii pro-moscoviți și pe care Kremlinul pretinde că a anexat-o în septembrie.

JOI, 22 decembrie, ZIUA 301. Sprijinul american pentru Kiev e o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Sisteme Patriot pentru ucraineni. În teren, luptele au continuat.

UPDATE 440: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la Washington, în Congresul Statelor Unite, că ajutorul american pentru țara nu este un act de caritate, ci o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Media internaționale scriu că, la 300 de zile de la declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei rusești în Ucraina, Zelenski a fost întâmpinat ca un erou în Statele Unite. „Contrar celor mai dezastruoase previziuni, Ucraina nu a căzut. Ucraina este vie și luptă" și „nu se va preda niciodată” – a afirmat președintele.

Anterior, el a fost la Casa Albă, unde omologul său american, Joe Biden, l-a asigurat că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Biden a promis că americanii vor livra Kievului sofisticatul sistemul de apărare aeriană Patriot, ce va întări „în mod semnificativ” capacitatea de apărare a Ucrainei în fața atacurilor ruse. „Este un sistem defensiv” - a subliniat președintele american, în timp ce șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken, a explicat că acesta e capabil să doboare rachete de croazieră, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane la altitudini semnificativ mai mari decât sistemele de apărare furnizate până acum. Statele Unite, de departe cel mai mare donator pentru Ucraina invadată, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.

În teren, luptele au continuat, armata ucraineană raportând atacuri rusești, în special bombardamente, în estul și nord-estul țării. Potrivit sursei citate, „inamicul continuă să-și concentreze eforturile (…) în direcțiile Bahmut și Avdiivka”, orașe din est pe care încearcă, fără succes, de luni în șir să le cucerească. Cel puțin cinci persoane au fost ucise și 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore – afirmă președinția de la Kiev.

MIERCURI, 21 decembrie, ZIUA 300. Preşedintele Volodimir Zelenski face la Washington prima sa vizită în străinătate de la declanşarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din Ucraina.

UPDATE 439: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va afla, miercuri, la Washington – scriu media internaționale, care citează surse oficiale la curent cu acest subiect. Zelenski ar urma să se întâlnească cu conducerea Congresului Statelor Unite şi cu liderii comitetelor naţionale de securitate ale celor două mari partide americane, Democrat şi Republican. Agenda lui Zelenski la Washington, mai afirmă presa americană, ar putea include şi o oprire la Casa Albă, pentru o întâlnire cu omologul său, Joe Biden. Este prima vizită în străinătate a liderului de la Kiev de la declanşarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din țara sa. În ajun,  Zelenski a făcut o vizită surpriză la Bahmut, un oraș pe care forțele ruse încearcă, de luni în șir, fără succes, să-l cucerească și care e cotat în prezent drept cel mai fierbinte punct de pe frontul din estul Ucrainei. „S-a întâlnit cu soldații, a vorbit cu ei și le-a dat decorații” - a anunțat serviciul de presă al președinției de la Kiev, fără a oferi alte detalii. Zelenski călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar vizita sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă. 

MARȚI, 20 decembrie, ZIUA 299. Situația este „extrem de dificilă” pentru ruși în teritoriile pe care pretind că le-ar fi anexat. Kremlinul ordonă „identificarea efectivă a trădătorilor, spionilor și sabotorilor”.  

UPDATE 438: Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut, marți, că situația este „extrem de dificilă” în cele patru regiuni din sudul și estul Ucrainei pe care, din septembrie, Moscova pretinde că le-ar fi anexat, fără să le fi cucerit pe deplin. Într-un videoclip destinat angajaților din serviciul rus de securitate (FSB), ai celui de informații externe (SVR) și ai celui pentru protecția înalților oficiali (FSO), Putin a spus că  „oamenii care locuiesc acolo, cetățenii ruși” din așa-zisele republicile populare Donețk și Lugansk (est) și din regiunile Herson și Zaporojie (sud), depind de „protecția” acestor servicii. Liderul de la Kremlin, el însuși fost agent al poliției politice sovietice (KGB, precursorul FSB), a cerut o „concentrare maximă” a serviciilor de contrainformații. „Este necesară reprimarea severă a acțiunilor serviciilor secrete străine și identificarea efectivă a trădătorilor, spionilor și sabotorilor” - a ordonat Putin. În noiembrie, după luni de ocupație rusească, Ucraina a recucerit Hersonul, capitala regiunii omonime, ceea ce e considerat un eșec major pentru Moscova.

În ajun, Putin a fost în Belarusul vecin, unde a dat asigurări că Rusia nu va îngloba această republică slavă ex-sovietică, adesea calificată drept cel mai docil aliat al Moscovei. În cursul discuțiilor cu președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, Putin a pledat, din nou, pentru consolidarea legăturilor militare bilaterale. Este vorba despre „măsuri comune pentru asigurarea securității” celor două țări, despre „livrări reciproce de arme”, precum și despre fabricarea în comun de armament – a explicat el. Rusia va continua, de asemenea, să antreneze militari din Belarus să zboare cu avioane capabile să transporte bombe nucleare. „Rusia se poate descurca fără noi, dar noi nu ne putem lipsi de ea” – a spus, la rândul său, liderul de la Minsk. Summitul ruso-belarus survine într-un moment în care autoritățile ucrainene spun că se tem de posibilitatea unei noi ofensive rusești asupra Kievului, care ar urma să fie lansată de pe teritoriul belarus, în primele luni ale anului 2023, repetând scenariul de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie anul acesta.

LUNI, 19 decembrie, ZIUA 298. Kievul, atacat, din nou, cu drone. Curentul a fost restabilit pentru circa nouă milioane de ucraineni.

UPDATE 437: Capitala Ucrainei, Kiev, a fost atacată, din nou, cu drone, luni dimineață, de armata rusă de invazie. Administrația militară a orașului a îndemnat populația să se adăpostească. Sursa, citată de media internaționale, susține că nouă drone „inamice”, de fabricație iraniană, au fost, deja, doborâte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că au avut loc „explozii” în capitală. Confruntă, în ultimele luni, cu o serie de eșecuri militare pe frontul din Ucraina, Rusia a optat, din octombrie, pentru bombardamente masive asupra infrastructurii energetice a țării invadate și a cufundat, în plină iarnă, milioane de civili ucraineni în frig și întuneric. Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, curentul a fost restabilit, duminică seara, pentru circa nouă milioane de locuitori.

DUMINICĂ, 18 decembrie, ZIUA 297. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, ar fi fost pe front. La Kiev, rețeau de metrou a fost repusă în funcțiune.

UPDATE 436:  Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, și-ar fi inspectat trupele care participă la invadarea Ucrainei vecine. Potrivit unui comunicat emis, duminică, de ministerul Apărării de la Moscova și citat de agențiile de știri, „șeful armatei ruse (…) a verificat pozițiile avansate ale unităților  implicate în operațiunea militară specială”, a fost în „prima linie” și la un „post de comandă”. Cu toate acestea, remarcă media internaționale, nu este clar când a avut loc inspecția și nici dacă Șoigu chiar a fost în Ucraina, fiindcă un scurt videoclip, postat odată cu comunicatul, nu oferă imagini elocvente în acest sens. În ajun, Kremlinul anunțase că președintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu comandanții operațiunii militare din Ucraina. Au participat ministrul Șoigu și șeful Marelui Stat Major rus, Valeri Gherasimov, iar Putin „a avut întâlniri separate cu comandanții” diferitelor ramuri ale armatei implicate în invazie. „Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus Putin generalilor, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică rusă.

În capitala ucraineană, Kiev, serviciile de bază sunt în curs de restaurare, după cel mai recent val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice. Primarul Vitali Kliciko a spus că mai sunt zone în care termoficarea și curentul electric nu funcționează, dar că rețeaua de metrou a fost repusă în funcțiune și că toți locuitorii au fost reconectați la alimentarea cu apă. În întreaga țară, afirmă președintele Volodimir Zelenski, „lucrările de reparație continuă fără pauză după (…) atacurile teroriste (...) Desigur, mai este mult de lucru pentru a stabiliza sistemul”.

SÂMBĂTĂ, 17 decembrie, ZIUA 296. Rușii, acuzați că lovesc doar ținte civile. Europa condamnă „teroarea oarbă a Kremlinului”.

UPDATE 435:  Specialiștii ucraineni lucrau, sâmbătă, la restabilirea rețelelor de energie electrică, grav avariate de noile bombardamente rusești din ajun. Operatorul național Ukrenergo a avertizat că reparațiile ar putea dura mai mult decât de obicei și a precizat că „electricitatea va fi asigurată cu prioritate infrastructurii esențiale: spitale, rețele de apă, servicii, instalatii de încălzire, stații de epurare”. 74 de rachete - majoritatea de croazieră - au fost lansate de trupele ruse de invazie. 60 dintre acestea au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit armatei ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că atât capitala, Kiev, cât și paisprezece regiuni din țară au fost afectate de întreruperile de curent sau de apă. Toate țintele au fost civile – a afirmat Zelenski,  denunțând, din nou, ceea ce a numit „acțiunile nebunești ale Rusiei”. Și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat acest nou „exemplu al terorii oarbe a Kremlinului”, aceste „atacuri crude și inumane” împotriva populației civile, care „constituie crime de război”. Ministerul de Externe de la Paris a afirmat, la rândul său, că „aceste acte constituie crime de război și nu slăbesc în niciun fel hotărârea Franței de a sprijini Ucraina”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că Moscova se pregătește pentru un război lung, iar aliații trebuie să continue să furnizeze arme Kievului, până când președintele rus, Vladimir Putin, își va da seama că „nu poate câștiga pe câmpul de luptă”.

 

VINERI, 16 decembrie, ZIUA 295. Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă inamică anul viitor. Statele Unite extind antrenamentele pentru militarii ucraineni.

UPDATE 434:  Șefii armatei ucrainene se așteaptă ca trupele ruse de invazie să lanseze o nouă ofensivă la începutul anului viitor. Potrivit declarațiilor concordante ale președintelui Volodimir Zelenski și generalilor Valeri Zalujnîi și Oleksandr Sirski,  aceasta ar putea fi declanșată încă din ianuarie și ar putea ținti capitala, Kiev, pe care rușii au asediat-o și la începutul războiului declanșat pe 24 februarie. Confruntate cu o rezistență acerbă a apărătorilor ucraineni, trupelor ruse s-au retras, atunci, destul de rapid, înregistrând o primă înfrângere majoră pe frontul din Ucraina. „Rușii pregătesc aproximativ 200.000 de trupe proaspete” - a declarat comandantul statului major ucrainean, generalul Zalujnîi, care spune că n-are îndoieli că printre țintele acestora va fi și Kievul. Șeful său, ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, consideră că noua ofensivă ar putea avea loc în februarie, când jumătate dintre cei 300.000 de militari ruși încorporați în octombrie își vor fi încheiat antrenamentele.

Statul Major General al Ucrainei mai susține că, în teren, principalul obiectiv al Rusiei au rămas orașele Bahmut și Avdiivka, din est, pe care, de luni în șir,  încearcă, fără succes, să le cucerească. De asemenea, trupele Moscovei s-ar  strădui să-și consolideze pozițiile în regiunea Zaporojie, din sud. Media internaționale notează că ambele părți combatante au exclus încheierea unui armistițiu de Crăciun și că, momentan, nu există discuții care să vizeze încheierea conflictului, cel mai sângeros din Europa după al Doilea Război Mondial.

La Washington, armata americană a anunțat că va extinde pregătirea personalului militar ucrainean la bazele  sale din Germania. Începând din ianuarie 2023, în fiecare lună vor fi instruiți câte 500 de soldați, care vor învăța să folosească echipamente militare în valoare de miliarde de dolari, livrate Kievului de partenerii occidentali. Aceștia se vor adăuga celor 15 mii de militari ucraineni deja antrenați de Statele Unite și aliații lor, începând din aprilie 2022.

 

JOI, 15 decembrie, ZIUA 294. Încă un schimb de prizonieri. Noi percheziții în bisericile de obediență moscovită. Kievul nu vrea ca sportivii ruși și belaruși să revină în competițiile internaționale.  

UPDATE 433: Președinția de la Kiev a anunțat că a obținut eliberarea a 64 de militari ucraineni și a unui cetățean american, în cadrul unui nou schimb de prizonieri cu armata rusă de invazie. Potrivit agenției de presă oficială rusă TASS, americanul Suedi Murekezi a fost arestat în iunie, în teritoriile ocupate de Rusia, înainte de a fi acuzat, la începutul lunii august, de „participare la demonstrații pro-ucrainene și anti-ruse” și de „incitatare la ură rasială”, la Herson (sud). În același oraș, din care trupele Moscovei s-au retras în urmă cu o lună, un copil a fost ucis într-un bombardament rusesc, potrivit guvernatorului regional, Iaroslav Ianușevici. Pe frontul de est, în regiunea Donețk, au continuat tirurile de artilerie, în special în jurul orașelor Bahmut, deja în mare măsură distrus și pe care Rusia încearcă să-l cucerească încă din vară, și Avdiivka. Kievul mai susține că noi atacuri rusești au fost respinse în regiunea Harkov, din nord-est, pe care armata ucraineană a recucerit-o aproape complet în septembrie. Pe de altă parte, serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunțat că au operat noi percheziții în lăcașuri de cult ortodoxe suspectate de legături cu Moscova, unde au găsit pașapoarte rusești și „literatură pro-rusă”. Acum circa zece zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunțase că vrea să limiteze activitățile din țara sa ale organizațiilor religioase afiliate Moscovei.

Într-un discurs transmis cu ocazia decernării oficiale către poporul ucrainean a Premiului Saharov pentru Libertatea de Gândire, instituit de Parlamentul European, Zelenski a cerut, din nou, înființarea „cât mai curând” a unui tribunal special, care să judece crimele de război rusești în Ucraina. El și-a exprimat, de asemenea, „dezamăgirea” față de discuțiile recente privind posibila reintegrare a sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale. „Tăcerea sportivilor, antrenorilor și oficialilor (ruși din sport) sprijină agresiunile” Moscovei  - afirmă un comunicat de presă al președinției ucrainene.

 

MIERCURI, 14 decembrie, ZIUA 293. „Teroriștii au început dimineața cu 13 Shahed”. „Patru clădiri rezidențiale” din Kiev au fost ușor avariate.  

UPDATE 432: Apărarea aeriană ucraineană a doborât „toate cele 13 drone” lansate, miercuri dimineață,  de armata rusă de invazie asupra capitalei, Kiev, și a împrejurimilor acesteia - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un videoclip. „Teroriștii au început dimineața cu 13 Shahed” - a spus Zelenski, referindu-se la așa-numitele drone sinucigașe de fabricație iraniană. „Conform informațiilor preliminare, toate cele 13 au fost doborâte” – a completat președintele. La rândul său, șeful administrației militare a capitalei, Serghei Popko, a declarat, într-un comunicat de presă, publicat pe Telegram, că orașul a fost vizat de „două valuri” de drone, care nu au provocat victime. „Resturile de drone doborâte au lovit o clădire administrativă” din zona de centru-vest a Kievului, căreia i-ar fi distrus, parțial, acoperișul. „Patru clădiri rezidențiale” au fost ușor avariate - a adăugat Popko.

MARȚI, 13 decembrie, ZIUA 292. Reuniune internațională în sprijinul Ucrainei. Deși nu există perspectiva încheierii războiului, „ucrainenii au cerut să vorbească despre reconstrucție.”

UPDATE 431: Comunitatea internațională, reunită, marți, la Paris, se mobilizează, din nou, în sprijinul Ucrainei, invadată de trupele ruse pe 24 februarie. Participă șefi de stat, șefi de guvern și miniștri din 47 de țări. După conferințele similare din ultimele luni, de la Lugano, Varșovia și Berlin, noua reuniune, consacrată  „solidarității cu poporul ucrainean” și condusă de președintele francez, Emmanuel Macron, și șeful guvernului de la Kiev, Denis Șmigal, se va concentra pe cinci domenii fundamentale - energie, apă, alimente, sănătate și transport. „Obiectivul imediat (...) este ca rețeaua de electricitate ucraineană să nu se prăbușească (…), să nu înghețe apa în conducte” – a explicat președinția de la Paris. China va lipsi de la conferință - a declarat o sursă diplomatică, citată de mass-media. Pe de altă parte, vor fi prezenți ambasadorii Indiei și ai din țărilor din Golf, precum și oficiali regionali ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM). Deși nu există nicio încetare a focului și nici măcar perspectiva încheierii războiului, „ucrainenii au cerut să vorbească despre reconstrucție” – au precizat amfitrionii francezi. „Am raportat la începutul lunii septembrie că vor fi costuri de aproximativ 350 de miliarde, doar pentru perioada de la începutul războiului până pe 1 iunie” - a declarat vicepreședinta BM, Anna Bjerd. Ea a avertizat că o nouă estimare va fi lansată „la începutul anului 2023” și, fără îndoială, va fi mult mai mare. Economia ucraineană s-a contractat, deja, cu aproximativ 33%.

 

LUNI, 12 decembrie, ZIUA 291. Noi ajutoare pentru Kiev, noi sancţiuni pentru Moscova. Ruşii au bombardat o maternitate. Mercenari Wagner eliminaţi de ucraineni.

UPDATE 430: Miniștrii de Externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc, luni, pentru a aloca încă 2 miliarde de euro pentru livrările de arme către Ucraina invadată de trupele ruse. De asemenea, ei vor încerca să convină asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei și a Iranului, care furnizează Moscovei aşa-numitele drone kamikaze, ce lovesc infrastructura ucraineană critică. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank specializat în domeniul apărării, cu sediul în Statele Unite, a remarcat că forțele ruse au vizat infrastructura vitală din sudul Ucrainei, folosind „un număr semnificativ mai mare decât în ​​săptămânile precedente de drone de fabricaţie iraniană”. Potrivit grupului de experți, acest fapt ar putea indica faptul că „Rusia a primit, recent, sau se așteaptă să primească, în curând, noi loturi de drone din Iran”.

Două persoane au fost ucise și cinci rănite în bombardamentele rusești care au vizat regiunea Herson din sudul Ucrainei - a declarat guvernatorul acesteia, Iaroslav Ianușevici. „Inamicul a atacat din nou zonele rezidențiale din Herson” - a scris acesta pe contul său de Telegram, afirmând că armata rusă a lovit o maternitate, o cafenea și blocuri de apartamente. Electricitatea a fost restabilită în proporţie de „aproape 90%” în oraș și în împrejurimi – mai susţine Ianușevici. Hersonul a fost recucerit de forțele ucrainene în noiembrie, după o contraofensivă ce a condus la retragerea trupele ruse. Ulterior, ruşii au bombardat în mod repetat oraşul.

Echipajele de urgență lucrează pentru a reduce penuria de energie în multe părți ale Ucrainei după atacurile rusești, în special la Odessa, cel mai mare oraş-port ucrainean la Marea Neagră - a declarat președintele Volodimir Zelenski. Portul Odessa, prin care pleacă spre pieţele lumii exporturile de cereale ucrainene, n-a mai funcționat după cele mai recente atacuri asupra sistemului energetic al regiunii. Pe de altă parte, un înalt oficial din estul Ucrainei a declarat că forțele Kievului au atacat un complex hotelier din oraşul ocupat Kadiivka, unde se aflau membri ai grupului militar privat rusesc Wagner, şi i-au ucis pe mulți dintre ei. Unii ofițeri ruși care luptă în Ucraina sunt nemulțumiți de şefii lor militari și de președintele Vladimir Putin, fiindcă războiul merge prost – susţine un influent blogger naționalist rus, care a vizitat zona de conflict.

DUMINICĂ, 11 decembrie, ZIUA 290. Întuneric la Odessa. Două treimi din dronele trimise de ruși au fost interceptate.

UPDATE 429: Circa 1,5 milioane de locuitori ai Odessei, cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, și ai zonelor din jur au rămas fără curent electric, în urma atacurilor armatei ruse de invazie cu așa-numitele drone kamikaze iraniene – a afirmat  președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. Un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, precizase, anterior, că infrastructura esențială, în special spitalele și maternitățile, a rămas conectată la rețea. De asemenea, n-au fost avariate rețelele de termoficare și de apa potabilă. Serviciile administrației regionale au precizat că repararea rețelelor energetice ar putea dura „săptămâni” în șir. Potrivit ministerul Apărării de la Kiev, zece din cele 15 drone trimise de ruși au fost interceptate.

La rândul său, armata ucraineană a atacat cu rachete orașul strategic Melitopol, din sud-estul țării, aflat sub ocupație rusească. Administrația instalată de Moscova susține că două persoane au fost ucise și zece rănite, în timp ce primarul ucrainean, refugiat din oraș, afirmă că tirul a omorât zeci de „invadatori.”

În regiunea Herson, din sud, aflată parțial sub ocupație, rușii vor să scoată complet din circulație, până pe 1 ianuarie, moneda națională ucraineană, grivna, și să introducă rubla.

SÂMBĂTĂ, 10 decembrie, ZIUA 289. O nouă tranșă de ajutor american pentru Kiev. Britanicii spun că Iranul a trimis Rusiei sute de drone, pe care aceasta le folosește în Ucraina. „Situația din prima linie rămâne foarte grea.”

UPDATE 428: Statele Unite au anunțat o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina invadată de armata rusă. Purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a declarat că aceasta însumează 275 de milioane de dolari și că va ajuta Ucraina să-și consolideze apărarea antiaeriană și să doboare dronele cu care o atacă rușii. Ambasadoarea Marii Britanii la ONU, Barbara Woodward, a afirmat că Iranul a trimis Rusiei sute de drone, pe care aceasta le folosește în Ucraina, și că Moscova ar dori și rachete iraniene. Iranul, a adăugat ea, primește, în schimb, de la ruși asistență militară și suport tehnic la un nivel fără precedent. Și Kirby a mărturisit că Washingtonul este foarte îngrijorat de „aprofundarea parteneriatului” dintre Teheran și Moscova.

Diplomații ruși și americani s-ar fi întâlnit, în Turcia, la Istanbul, pentru a examina o serie de probleme care fac tot mai dificilă relația bilaterală, dar războiul din Ucraina n-ar fi figurat pe agenda discuțiilor. Media internaționale notează că, după invadarea Ucrainei de către ruși, pe 24 februarie, Washingtonul și Moscova au păstrat canale de comunicare ce au făcut posibil, săptămâna aceasta, un schimb de deținuți celebri: jucătoarea americană de baschet Brittney Griner contra traficantului rus de arme Viktor Bout. Casa Albă ar încerca și eliberarea lui Paul Whelan, un veteran al Marinei Statelor Unite, condamnat pentru spionaj în Rusia, după un proces despre care diplomații americani afirmă că a fost nedrept și lipsit de transparență.

În teren, luptele continuă cu intensitate, mai ales pe frontul de est. Cinci civili au fost uciși și doi răniți de bombardamentele rusești, într-o zonă controlată de ucraineni din provincia Donețk. Președintele Volodimir Zelenski susține că forțele ucrainene rezistă și provoacă pierderi semnificative inamicului, deși „situația din prima linie rămâne foarte grea.” El i-a acuzat pe ruși că au transformat în ruine orașul Bahmut, pe care încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir.

 

VINERI, 9 decembrie, ZIUA 288. Preşedintele rus, Vladimir Putin, acuză Occidentul că-i folosește pe ucraineni drept carne de tun. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, spune că rușii uzează de „terorismul minelor” în teritoriile de pe care s-au retras.

UPDATE 427: Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, vineri, Occidentul că, din dorința de a-şi menţine ceea ce a numit dominaţia politică, financiară, militară şi ideologică pe scena mondială, amplifică  potenţialul de conflict în lume. Putin mai susține că Occidentul exploatează Ucraina, invadată de trupele sale pe 24 februarie, şi că foloseşte populaţia acesteia drept carne de tun împotriva Rusiei. În ajun, liderul de la Kremlin a amenințat că armata rusă că va continua să distrugă infrastructura energetică ucraineană, pentru a riposta la atacurile inamice, în special din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.

La rândul său, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat forțele ruse că au minat teritoriile pe care le-au abandonat în timpul retragerii. „Terorismul minelor va fi printre acuzațiile aduse Rusiei” în instanțele internaționale – a spus Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, adăugând că „teroriștii încearcă în mod deliberat să lase în urmă cât mai multe capcane mortale”. „Mine antiterestre îngropate, fire de declanșare, clădiri minate, mașini și infrastructură (...) un teritoriu periculos, de peste 170.000 de kilometri pătrați” – a conchis liderul de la Kiev.

 

JOI, 8 decembrie, ZIUA 287. Preşedintele rus, Vladimir Putin: „n-am înnebunit”. Departamentul american de Stat: „orice discuție despre armele nucleare este absolut iresponsabilă”.

UPDATE 426: Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că războiul din Ucraina se prelungeşte. El a încercat, din nou, să  justifice invazia pe care a ordonat-o în urmă cu mai bine de nouă luni, pe 24 februarie, şi care ar fi urmat să aibă ca rezultat o victorie fulgerătoare a Rusiei, dar s-a lovit de rezistenţa acerbă a armatei ucrainene. Putin a calificat drept  un „rezultat semnificativ pentru Rusia” anexarea „de noi teritorii”, pe care a decretat-o în septembrie. „Marea Azov a devenit o mare interioară, este un lucru serios” – a afirmat el. Pe de altă parte, scriu media internaţionale, liderul de la Kremlin pare să fi îndepărtat ameninţarea cu recurgerea la arme nucleare. „Nu am înnebunit, știm ce sunt armele nucleare” - a spus Putin, adăugând că un astfel de arsenal e  „un mijloc de apărare” şi e destinat unei „lovituri de ripostă”. Cu alte cuvinte, „dacă suntem loviți, lovim ca răspuns” - a conchis preşedintele rus. „Orice discuție purtată cu uşurinţă despre armele nucleare este absolut iresponsabilă” - a reacţionat, , câteva ore mai târziu, purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price. Pentru cancelarul german, Olaf Scholz, „un lucru s-a schimbat deocamdată: Rusia a încetat să mai amenințe că va folosi arme nucleare”.

În teren, au continuat bombardamentele armatei ruse asupra oraşelor ucrainene. Zece persoane au fost ucise, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un tir rusesc asupra orașului Kurahove, de lângă Donețk, în est. În această regiune, în care se poartă lupte intense, „este o confruntare foarte dură, fiecare metru contează” - a subliniat Zelenski. „Am reușit deja să eliberăm 1.888 de localități” - a mai spus el -, dar „aproape tot atâtea orașe și sate ucrainene rămân sub ocupație rusă”. „Ocupanţii își concentrează principalele eforturi (...) în direcțiile (orașelor) Bahmut şi Avdiivka”, tot în est - a raportat conducerea armatei ucrainene. Rachetele și dronele ruseşti au vizat clădiri civile şi la Korosten, în vecinătatea orașului Jitomir (centru-vest), precum și în localități din regiunea  Zaporojie (sud).

MIERCURI, 7 decembrie, ZIUA 286. Americanii „nu încurajează” atacurile cu drone asupra unor obiective din Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mers la militarii de pe front. Comentatorii notează că omologul său rus, Vladimir Putin, preferă videoconferințele din birou.

 

UPDATE 425: Washingtonul a precizat că „nu încurajează” atacurile cu drone ale armatei ucrainene asupra unor obiective din Rusia invadatoare. „Nu încurajăm și nu ajutăm Ucraina să lanseze lovituri în Rusia” – le-a declarat reporterilor secretarul american de Stat, Antony Blinken. „Dar ceea ce trebuie să înțelegeți este că ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub agresiunea rusă, care continuă” - a adăugat el, acuzând Moscova că „face din iarnă o armă”, prin bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei. „Ceea ce suntem hotărâți să facem este să ne asigurăm că (ucrainenii) posedă (…) echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, a-și apăra teritoriul și a-și apăra libertatea" - a conchis Blinken. La rândul său, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a subliniat că Statele Unite nu împiedică Ucraina să-și dezvolte propriile rachete cu rază lungă de acțiune. „Nu facem nimic pentru a împiedica Ucraina să-și dezvolte propriile capacități” – a afirmat Austin. Anterior, președintele american, Joe Biden, temându-se de o escaladare a conflictului, a declarat public că nu încurajează Ucraina să achiziționeze rachete cu rază lungă de acțiune, care ar putea lovi ținte de pe teritoriul Rusiei.

Precizările americanilor survin într-un moment în care Rusia îi acuză pe ucraineni că și-au înmulțit atacurile cu drone împotriva aerodromurilor sale militare. Kievul nu și-a asumat aceste lovituri, despre care, însă, media internaționale scriu că ilustrează dificultățile întâmpinate de invazia ordonată de președintele rus, Vladimir Putin, pe 24 februarie. Ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permanent situația de pe front, a estimat că, dacă ucrainenii au fost capabili să desfășoare o astfel de operațiune, Moscova trebuie să o considere „cel mai semnificativ eșec strategic (…) al forțelor sale de la declanșarea invaziei”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mers în apropierea frontului, nu departe de orașul Bahmut, devenit principalul obiectiv al trupelor ruse din estul Ucrainei, unde armata ucraineană rezistă de luni în șir ofensivei inamice. „Estul Ucrainei este cea mai dificilă axă (a frontului)” - le-a spus Zelenski soldaților, de Ziua Forțelor Armate. „Vă mulțumesc pentru rezistență” - a adăugat el, înainte de a le înmâna decorații. Comentatorii notează că Zelenski merge în mod frecvent pe front, în teritorii pe care Moscova pretinde că le-a anexat, în septembrie, în timp ce omologul său rus preferă videoconferințele din birou.

MARȚI, 6 decembrie, ZIUA 285. Atacuri cu drone asupra bazelor aeriene rusești. Rușii își consultă inginerii energeticieni înainte de a bombarda.

UPDATE 424: O dronă a atacat un aerodrom din regiunea rusă Kursk, situată lângă granița cu Ucraina - au anunțat, marți, autoritățile locale, citate de media internaționale. Din cauza unui „atac cu dronă în zona aerodromului Kursk, un rezervor de stocare a petrolului a luat foc. Nu sunt victime” – a scris a guvernatorul regional Roman Starovoit, pe rețelele de socializare. În ajun, Moscova i-a acuzat pe ucraineni că au lovit, tot cu drone, două dintre bazele sale aeriene din centrul Rusiei, din regiunile Riazan și a Saratov, fapt pe care Kievul nu l-a confirmat. Ministerul rus al Apărării susține că forțele ucrainene vor „să anihileze avioanele rusești cu rază lungă” de acțiune, utilizate pentru lovituri asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Potrivit presei, dronele ar fi fost interceptate de sistemele rusești de apărare antiaeriană, dar resturile lor au căzut pe teritoriul bazelor aeriene atacate, provocând explozii, ucigând trei soldați, rănind patru și avariand „ușor” două avioane.

Peste graniță, Ucraina încearcă  să-și repare instalațiile energetice, avariate de o nouă salvă de rachete rusești. Dintre cele peste 70 de rachete lansate de Moscova, „majoritatea” au fost doborâte - susține președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Șeful operatorului ucrainean de energie electrică Ukrenergo, Volodimir Kidrițki, afirmă că „momentul pe care rușii l-au ales pentru acest atac este legat de dorința lor de a provoca (...) daune maxime sistemului nostru energetic”, într-un moment în care „un val de frig” este așteptat marți și miercuri în Ucraina. El spune că nu are „nicio îndoială că armata rusă i-a consultat pe inginerii energeticieni ruși în timpul acestui atac, judecând după poziția loviturilor”. Armata rusă a recunoscut „o lovitură masivă, efectuată cu arme de înaltă precizie”, care ar fi vizat obiective militare și infrastructura energetică legată de forțele armate ucrainene. Săptămâna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, declara că atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene sunt „inevitabile”.

Luptele continuă și în prima linie a frontului. Armata ucraineană a anunțat că a respins mai multe atacuri inamice, în special în jurul orașului Bahmut, din estul țării.

LUNI, 5 decembrie, ZIUA 284. Occidentul nu mai cumpără petrol rusesc mai scump de 60 de dolari barilul. Americanii apreciază că luptele se duc acum într-un „tempo redus”.

UPDATE 423: Luni a intrat în vigoare așa-numitul plafon, de 60 de dolari americani pentru un baril, instituit de Uniunea Europeană, G7 – grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii – și Australia pentru petrolul rusesc exportat pe mare. Rusia, al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, nu va mai vinde țiței țărilor care impun acest plafon – a anunțat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Președintele francez, Emmanuel, Macron și-a atras un val de critici din partea Ucrainei și țărilor baltice, după ce a declarat că Occidentul ar trebui să ia în considerare nevoia Rusiei de garanții de securitate, pentru a pune capăt războiului.

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene își mențin pozițiile de-a lungul întregii linii a frontului, inclusiv lângă orașul Bahmut, care pare să fi devenit ținta prioritară a armatei ruse de invazie în regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării susține că trupele sale poartă operațiuni de succes în zonă și au respins atacurile ucrainene. Serviciile americane de informații apreciază că luptele din Ucraina se duc acum într-un „tempo redus” și că militarii de ambele tabere se aprovizionează și pregătesc o contraofensivă pentru la primăvară.

DUMINICĂ, 4 decembrie, ZIUA 283. Americanii îi acuză pe ruși că au dus războiul la un nou nivel de „barbarie.” Moscova a anunțat că „nu va accepta” plafonul de preț pentru exporturile sale de petrol. Trupele ruse ar plănui să încercuiască orașul Bahmut, din regiunea Donețk (est).

UPDATE 422: Occidentul ar trebui să ia în calcul nevoia Moscovei de garanții de securitate, dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va fi de acord să poarte negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina - apreciază președintele, francez Emmanuel Macron.  El spune Europa trebuie să abordeze teama lui Putin că „NATO vine chiar la ușa” Rusiei, precum și nemulțumirea acestuia că occidentalii desfășoară arme ce ar putea să-i amenințe țara. În schimb, un înalt diplomat american, citat de agențiile internaționale de știri, se declară convins că Putin nu este sincer în privința discuțiilor de pace cu Ucraina și îl acuză pe președintele rus că a dus războiul la un nou nivel de „barbarie”, lăsând civili pe întuneric, după ce trupele sale de invazie au avariat grav infrastructura energetică a țării vecine.

 La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că plafonul de 60 dolari americani pentru  barilul de petrol rusesc exportat pe mare, convenit de așa-numitul G7, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii, împreună cu Australia, nu este un instrument serios și nu va descuraja Rusia să-și poarte mai departe războiul din Ucraina. Moscova, de altfel, „nu va accepta acest plafon” – a declarat presei ruse purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rușii se declară convinși că vor continua să găsească cumpărători pentru petrolul lor, în ciuda a ceea ce numesc o încercare „periculoasă” a Occidentului de a introduce un plafon de preț pentru exporturile de țiței.

În teren, oficialii ucraineni din regiunea Herson, din sud, au anunțat că-i vor ajuta locuitorii din teritoriul ocupat de ruși pe malul de est al râului Nipru să se evacueze, pe fondul temerilor privind intensificarea luptelor. Ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permenent situația de pe front, din momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie, crede că Rusia plănuiește să încercuiască orașul Bahmut, din regiunea Donețk (est).

SÂMBĂTĂ, 3 decembrie, ZIUA 282. Kremlinul anunță că Putin va merge în Donbass (est) când va crede de cuviință. „Trebuie să rezistăm”- le-a spus locuitorilor din regiunea sa guvernatorul de la Mikolaiv (sud), Vitali Kim.

UPDATE 421:  Președintele rus, Vladimir Putin, va merge în zona Donbass, din estul Ucrainei, când va crede de cuviință - a anunțat, sâmbătă, Kremlinul. „Aceasta este o regiune a Rusiei" - a adăugat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de media internaționale, despre bazinul carbonifer al țării vecine, invadat de trupele Moscovei și pe care Rusia pretinde că l-a anexat prin decretul semnat de Putin în septembrie. Potrivit unui buletin informativ difuzat de armata ucrainenă, situația este „dificilă” lângă orașul Bahmut, din regiunea Donețk, din Donbass, pe care rușii încearcă, fără succes, să o cucerească încă din vară.

Tot sâmbătă, autoritățile ucrainene au cerut populației să „reziste” la întreruperile de curent care-i jalonează viața de zi cu zi, în urma bombardamenteleor rusești din ultimele săptămâni, ce au deteriorat în mare măsură rețeaua electrică națională. „Trebuie să rezistăm”- le-a spus locuitorilor din regiunea sa guvernatorul de la Mikolaiv (sud), Vitali Kim.

VINERI, 2 decembrie, ZIUA 281. Kievul susține că a pierdut în luptă cel mult 13 mii de miliari. Ucraina anunță că va limita activitățile pe teritoriul său ale organizațiilor religioase afiliate Rusiei.

UPDATE 420: Cel mult 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși de când trupele ruse le-au invadat țara, pe 24 februarie - a declarat un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak. „Avem estimări oficiale de la Statul Major (...) Acestea variază între 10.000 (...) și 13.000 de morți” – susține Podoliak, care adaugă că șeful statului va face publice datele oficiale „când va fi momentul”. În iunie, când forțele ruse încercau să preia controlul complet asupra regiunii Lugansk, din estul Ucrainei, Zelenski spunea că țara sa pierde „60 până la 100 de soldați pe zi, uciși în luptă, și aproximativ 500 de oameni răniți”. De partea cealaltă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, declara, în septembrie, că 5.937 de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul conflictului. Media internaționale notează că ambele părți combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea recunoscută a pierderilor lor umane, pentru a nu submina moralul trupelor. Luna trecută, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a estimat că peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la declanșarea invazie și că pierderile ucrainenilor sunt, probabil, similare. Aceste cifre, care nu pot fi confirmate din surse independente, sunt cele mai mari furnizate până în prezent de la Washington. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, estima, la rându-i, că peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși în cel mai violent conflict armat din Europa ultimelor zeci decenii.

Ucraina va limita activitățile pe teritoriul său ale organizațiilor religioase afiliate Rusiei și va reexamina statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei - a anunțat președintele Zelenski. „Consiliul de Securitate Națională și Apărare a solicitat guvernului să propună Radei Supreme (parlamentului, n.red.) un proiect de lege care să facă imposibilă activitățile în Ucraina ale organizațiilor religioase afiliate centrelor de influență din Rusia” - a precizat Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii.  Anunțul urmează perchezițiilor operate, luna trecută, de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, locul de reședință al primatului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, și în alte câteva lăcașuri de cult, pe fondul suspiciunilor privind legăturile clerului cu Moscova. Serviciile ucrainene au anunțat, atunci, că au confiscat câteva mii de dolari și „literatură pro-rusă”. Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh, Kiril, este un susținător fervent al președintelui rus, Vladimir Putin, a denunțat perchezițiile efectuate în Ucraina drept „act de intimidare” la adresa credincioșilor. Țară cu populație majoritar creștin-ortodoxă, Ucraina este divizată între o Biserică dependentă de Patriarhia Moscovei - dar care a anunțat, în mai, că va rupe legăturile cu Rusia, din cauza invaziei - și de o alta, reprezentată de Patriarhia Kievului și aflată, din 2019, sub autoritatea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, cu sediul la Istanbul/Constantinopole.

 

JOI, 1 decembrie, ZIUA 280. „Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă.” Regiunea Donețk, din est, rămâne teatrul celor mai intense confruntări. Kievul amenință cu contramăsuri mai dure decât până acum.

UPDATE 419: ONU a lansat, joi, un apel la o strângere de fonduri record pentru 2023, în fața nevoilor umanitare în creștere, determinate de războiul din Ucraina și de efectele schimbărilor climatice. Agențiile Națiunilor Unite vor avea nevoie anul viitor de 51,5 miliarde de dolari americani (echivalentul a 49,6 miliarde de euro), sumă cu 25% mai mare decât în 2022. Aceste fonduri le vor permite să își finanțeze programele pentru a ajuta 230 de milioane de oameni, dintre cei mai vulnerabili, din 68 de țări. „Anul viitor va fi, prin urmare, cel mai mare program umanitar” lansat vreodată la nivel global - a declarat responsabilul ONU Martin Griffiths. Expertul britanic a mai subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un „vârf” în urma pandemiei de COVID-19, nu s-au diminuat. „Seceta și inundațiile mortale fac ravagii (...) din Pakistan până în Cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de oameni sunt strămutați în lume” - a spus Griffiths. Țara pentru care Organizația Națiunilor Unite va avea cea mai mare nevoie de fonduri anul viitor este Afganistanul (4,63 miliarde de dolari), urmată de Siria, Yemen și Ucraina.

În teren, în regiunea Donețk din estul Ucrainei, teatrul celor mai intense lupte, forțele ruse încearcă să avanseze și au bombardat orașele Bahmut, Soledar și Opitne - a declarat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Pe frontul de sud, tirurile rusești vizează capitala regională Herson, abandonată de trupele Moscovei la începutul lunii noiembrie. Adjunctul administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Timoșenko, susține că în zonă funcționarea rețelei electrice a fost restabilită în proporție de 65%. Ciocniri armate au fost raportate și în nord-estul și centrul Ucrainei. „Analizăm intenţiile ocupanţilor şi pregătim contramăsurile, unele mai dure decât până acum” - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, susține că trupele Kievului au doborât 340 din cele circa 400 de drone iraniene lansate până acum de ruși.

MIERCURI, 30 noiembrie, ZIUA 279. Ucraina cere arme mai multe, livrate mai rapid. NATO își reiterează politica ușilor deschise față de Kiev. Situația de pe front rămâne dificilă.

UPDATE 418:  Ucraina a cerut, din nou, mai mult armament de la țările membre NATO, ai căror miniștri de Externe sunt reuniți la București, în România vecină. Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, susține că e imperios necesar ca occidentalii  să accelereze livrarea de arme și de echipamente, pentru a ajuta Ucraina devastată de peste nouă luni de război să reziste invaziei trupelor inamice și să facă față daunelor cauzate infrastructurii sale energetice de bombardamentele rusești. Generatoarele electrice și rachetele de apărare antiaeriană Patriot sunt cele mai stringente nevoi ale Ucrainei – afirmă Kuleba. Tot la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat politica „ușilor deschise” faţă de Ucraina, care „poate deveni membră a Alianței după încheierea ostilităților”.

De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a descris drept „dificilă” situația de pe front, mai ales în est. „În ciuda pierderilor uriașe, ocupanții încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk, să capete un punct de sprijin în regiunea Lugansk și plănuiesc ceva în sud” - a spus Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn către națiune. „Dar Ucraina va rezista” - a dat el asigurări.

MARȚI, 29 noiembrie, ZIUA 278. Reuniuni ministeriale NATO și G7 la București. Nou ajutor american pentru aprovizionarea cu energie a Ucrainei. „Rușii vizează în mod special stațiile de transformare de înaltă tensiune.”

UPDATE 417: Sirenele antiaeriene au răsunat în Ucraina pentru prima oară în această săptămână. Oamenii s-au grăbit în adăposturi, dar atacurile au avut loc doar pe liniile frontului din estul și sudul țării, unde forțele ruse au lovit cu rachete S300 orașul Slovyansk din regiunea Donețk și au avariat mai multe clădiri, sau au folosit artileria. La Herson a fost lovit un spital, fără să fie raportate victime, iar în regiunea Summi au fost distruse parțial silozuri și avariate mașini agricole. Premierul ucrainean, Denis Șmihal nu are însă nicio îndoială că rușii vor continua să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei. ”Scopul lor este să înghețe Ucraina și să comită un alt genocid la fel cum a făcut regimul comunist prin înfometare, în urmă cu 90 de ani, dar acum nu suntem dezarmați, nu suntem singuri și nu ne vom grăbi”, a spus Șmihal. La București, miniștrii de externe ai NATO au promis Kievului mai multe arme și echipamente pentru a ajuta la refacerea rețelelor electrice și de termoficare, devastate de loviturile rusești cu rachete și drone.

Țările G7 au convenit să consolideze cooperarea pentru a ancheta crimele de război comise de ruși pe teritoriul Ucrainei. La întâlnirea de la Berlin a miniștrilor justiției din țările G7 s-a stabilit crearea unei rețele de puncte de contact pentru a îmbunătăți urmărirea penală, la care vor putea aplica organizații internaționale precum și alte țări. Ministrul german Marko Buschmann a declarat că dovezile trebuie strânse la un nivel atât de înalt încât să poată fi utilizate în orice sistem judiciar, iar investigatorii trebuie să fie extrem de bine pregătiți.

O delegație a Ucrainei a vizitat Israelul pentru a discuta cu reprezentanții Forțelor de Apărare israeliene despre cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Un jurnalist israelian a dezvăluit informaţia pe Twitter, remarcând că Israelul a dorit să păstreze secretă prezenţa ucrainenilor, din cauza sensibilităţii politice faţă de Moscova. Potrivit sursei citate de agenţia de presă Ukrinform, delegaţia Kievului a inclus militari de rang înalt, care au urmărit să promoveze construirea în Ucraina a sistemelor de alertă pentru apărarea antirachetă.  Şeful  Statului Major pentru Securitate Națională a Israelului declara luna aceasta că țara sa este gata să furnizeze Ucrainei arme, dacă Federația Rusă primește rachete balistice din Iran.

Rusia trimite forţe de securitate în zonele ocupate din regiunea ucraineană Herson, pentru a recruta ilegal localnici în armata invadatoare. Potrivit Centrului de Rezistenţă Naţională de pe lângă Forţele ucrainene de Operaţiuni Speciale, misiunea mobilizării a fost încredinţată unităţilor OMON din Daghestan şi angajaţilor comisariatelor militare din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk. Ar fi vizaţi locuitorii din Herson care deţin paşapoarte ruseşti, dar nu este exclusă recrutarea tuturor bărbaţilor din regiune. Centrul de Rezistenţă Naţională îi îndeamnă pe rezidenţi să părăsească zonele controlate de Federaţia Rusă şi să nu se lase folosiţi de invadatori.

UPDATE 416: Statele Unite sunt aşteptate să anunţe, marţi, un nou ajutor financiar „substanţial” pentru Ucraina, ca să sprijine refacerea infrastructurii energetice, grav avariată de bombardamentele armatei ruse de invazie - au dezvăluit înalţi oficiali americani, în marja reuniunii ministeriale NATO din România. Secretarul american de stat, Antony Blinken, care a sosit, luni seara, la București, e  cel care va face anunțul oficial. Suma exactă nu se cunoaște, deocamdată, dar administrația Joe Biden a decis, deja, să aloce 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina și Republica Moldova vecină. Potrivit datelor furnizate de guvernul ucrainean, între 25 și 30% din infrastructura energetică e avariată. Conform experților americani, „ceea ce fac rușii este să vizeze în mod special stațiile de transformare de înaltă tensiune” și nu doar centralele electrice în sine, pentru a perturba întregul lanț, de la producție la distribuție.

Germania, care prezidează așa-numitul G7, grupul celor mai bogate șapte democrații din lume, a convocat, la rândul său, pentru marți după-amiază, tot la București, o reuniune cu privire la criza energetică provocată de războiul din Ucraina.

Miniștrii de Externe ai NATO vor face și bilanțul aderării Finlandei și Suediei, deja ratificată de 28 din cele 30 de țări membre, dar care mai așteaptă acordul Turciei și al Ungariei.

LUNI, 28 noiembrie, ZIUA 277. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, avertizează că urmează o nouă săptămână grea. Lupte intense în Doneţk şi Harkov. La Zaporojie, ruşii „își fac bagajele și fură tot ce pot.”

UPDATE 415: Rusia neagă că intenționează să renunțe la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după ce un responsabil ucrainean a sugerat că forțele ruse care ocupă uzina din sudul Ucrainei s-ar pregăti de plecare. Purtătătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov a declarat că centrala este încă sub controlul Rusiei și va rămâne așa. ”Nu este nevoie să cauți semne unde nu există și nu poate fi vreunul” a spus azi Peskov. Șeful companiei ucrainene pentru energie nucleară, Energoatom a declarat că sunt semne că forțele ruse din incinta centralei ”își fac bagajele și fură ce pot”.

Statele Unite iau în considerare o propunere Boeing de a furniza Ucrainei bombe ieftine, de precizie, montate pe rachete disponibile din abundență. Armele, cunoscute sub numele de bombe cu diametru mic lansate de la sol (GLSDB) ar permite Kievului să lovească mult în spatele liniilor militare rusești. Muniția ar putea fi livrată în Ucraina chiar de la primăvară. SUA și aliații săi occidentali face eforturi pentru a răspunde cererii Ucrainei de echipamente militare, în timp ce războiul a intrat în a 10-a lună. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la creșterea cererii de arme și muniții de fabricație americană, iar industriile de armament din Europa Centrală și de Est produc, în paralel, într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece. Fostele țări ale Pactului de la Varșovia consideră ajutorul dat Ucrainei ca o chestiune de securitate regională.

Miniștrii de externe din șapte țări nord-europene se află la Kiev pentru a discuta despre sprijinul suplimentar acordat Ucrainei. Anunțul a fost făcut de ministrul leton, Edgars Rinkevičs care a postat pe Twitter o fotografie cu colegii săi din Estonia, Lituania, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Este cel mai mare grup de miniștri care vizitează Ucraina de la începutul agresiunii ruse. 

UPDATE 414: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia va lansa, neîndoielnic, noi atacuri cu rachete contra țării sale și a cerut forțelor de apărare și cetățenilor să fie pregătiţi pentru încă o săptămână de presiune asupra rețelei energetice naţionale. „Înțelegem că teroriștii plănuiesc noi lovituri" - a spus Zelenski în obişnuitul său discurs video nocturn, adresat naţiunii. El crede că şi săptămâna în curs ar putea fi la fel de dificilă ca aceea anterioară. În capitala Kiev, unde ninge abundent, autoritățile locale au spus că echipele de intervenţie sunt pe cale să restabilească funcţionarea reţelelor de energie electrică, apă și căldură, avariate, zile în şir, de bombardamentele armatei ruse de invazie.

Duminica a fost relativ calmă, fără atacuri devastatoare asupra Kievului sau a altor orașe mari. Comandamentul central al armatei ucrainene a declarat că forțele ruse au lansat patru atacuri cu rachete și au tras de mai multe ori asupra obiectivelor civile din regiunea Dnipropetrovsk (centru). Lupte intense au avut loc de-a lungul liniilor frontului în diferite părți ale ţării, în special în regiunea Donețk, din est, unde principalele ținte ale ruşilor su fost oraşele Bahmut și Avdiivka. Lupte grele au avut loc și în regiunea Harkov, din nord-est, în apropierea zonelor recucerite, lunile trecute, de armata ucraineană.

Șeful companiei ucrainene pentru energie nucleară, Energoatom, Petro Kotin, a declarat că sunt semne că forțele ruse s-ar putea pregăti să plece din centrală nucleară Zaporojie, din sud, pe care au ocupat-o încă din martie, la scurt timp după declanşarea invaziei, pe 24 februarie. „Am impresia că își fac bagajele și fură tot ce pot” - a declarat Kotin la televiziunea națională.

DUMINICĂ, 27 noiembrie, ZIUA 276. Vine iarna la Kiev. Cel puțin 32 de oameni uciși în regiunea Herson.

UPDATE 413: În capitala ucraineană, Kiev, sunt așteptate, începând de duminică, ninsori abundente, însoțite de temperaturi sub zero grade Celsius, atât în cursul nopții, cât și ziua. Venirea iernii survine în timp ce milioane de oameni din oraș și din regiunea învecinată sunt, în continuare, privați de electricitate și de căldură, după ce bombardamentele armatei ruse de invazie au avariat infrastructura energetică a Ucrainei. Regiunea Dnipropetrovsk, din centrul țării, a fost, din nou, lovită de cinci atacuri rusești cu lansatoare de rachete și artilerie grea – afirmă guvernatorul regional, Valentin Reznicenko. Câteva case și alte clădiri au fost distruse, dar nu au fost raportate victime. În sud, în schimb, în regiunea Herson, de unde rușii s-au retras acum două săptămâni, cel puțin 32 de persoane au fost ucise în bombardamente, potrivit poliției ucrainene.

SÂMBĂTĂ, 26 noiembrie, ZIUA 275. Zeci de morţi şi răniţi la Herson. Spitalele din oraş vor fi evacuate. Cozi la benzinăriile din Kiev.

UPDATE 412: Ucraina a acuzat Rusia că reînvie tacticile de ”genocid” ale lui Stalin. Kievul a comemorat 90 de ani de la decizia regimului stalinist de a confisca recoltele țăranilor ucraineni ceea ce a provocat milioane de victime prin înfometare. Holomorodul sau ”genocidul prin foamete” a fost marcat în capitala ucraineană în prezența unor demnitari europeni, în momentul în care Ucraina luptă împotriva forțelor invadatoare și încearcă să refacă rețeaua energetică țintită cu predilecție, în ultimele zile, de rachetele rusești. ”Cândva au vrut să ne distrugă cu foamete, acum – cu întuneric și frig. Nu putem fi zdrobiți”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE 411: 15 locuitori au fost uciși și 35, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele armatei ruse de invazie asupra oraşului Herson, din sudul Ucrainei, de unde trupele Moscovei se retrăseseră acum două săptămâni. Un oficial al administrației militare a orașului, Galina Lugova, a scris pe rețelele de socializare că mai multe „locuinţe private și clădiri înalte” au fost avariate. „Invadatorii ruși au deschis focul asupra unei zone rezidențiale, folosind (...) lansatoare de rachete. O clădire mare a luat foc" –  afirmă şi guvernatorul ucrainean al regiunii Herson, Iaroslav Ianușevici. „Din cauza bombardamentelor rusești constante, evacuăm pacienții din spitalele din Herson” – a anunţat ministerul ucrainean al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar, care a precizat că un tren a plecat, deja, spre Hmelnițki, „cu primii 100 de cetățeni (...), inclusiv 26 de copii, șapte pacienți imobilizați și șase persoane cu dizabilități”.

Peste șase milioane de gospodării ucrainene au fost afectate de întreruperile de curent, provocate de bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii critice. Operatorul Ukrenergo a anunţat că „ne aşteptăm să trecem weekendul cu un deficit în jur de 25% (...), prin urmare, se vor menţine orarele pentru restricţii". În capitală, Kiev, „o treime din locuințele (...) au, deja, încălzire (...). Jumătate dintre utilizatori sunt încă lipsiți de electricitate" - a declarat primarul Vitali Kliciko. Reporterii străini relatează despre cozi de mașini care așteptau să alimenteze în fața unor benzinării din Kiev. Şi funcționarea rețelelor de telefonie mobilă a fost perturbată în unele cartiere ale capitalei. Rusia continuă să afirme că țintește doar infrastructura militară și a dat vina pe apărarea antiaeriană ucraineană pentru penele de curent. Kremlinul repetă că Ucraina ar putea pune capăt suferinței poporului său acceptând cererile Rusiei.

VINERI, 25 noiembrie, ZIUA 274. Ucraina încearcă şi-şi repare infrastructura energetică. „Poate fără electricitate în acest moment, dar cu siguranță fără Rusia!" Zeci de morţi şi răniţi în bombardamente.

UPDATE 410: Ucraina încerca, vineri, să-şi repare infrastructura energetică, avariată de bombardamentele masive ale armatei ruse de invazie, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire și fără lumină. Președintele Volodimir Zelenski a spus că noua strategie a Moscovei de a cufunda Ucraina în întuneric nu va slăbi hotărârea țării sale. „Este un război al forței, al rezistenței, este vorba despre cine e mai puternic” - a spus el într-un interviu pentru publicaţia britanică Financial Times, publicat tot vineri. În capitala Kiev, lovită de ploaia înghețată căzută peste zăpadă și de temperaturi aproape de îngheț, 60% din populație încă suferă de pe urma penelor de curent. Alimentarea cu apă a fost, însă, restabilită, potrivit primăriei. Ministerul rus al Apărării susține că bombardamentele trupelor sale nu au vizat Kievul şi acuză apărarea antiaeriană ucraineană că e responsabilă pentru pagubele din oraş.

Şi restul Ucrainei a fost afectat avarii, dar reconectarea infrastructurii critice a continuat treptat. În regiunea Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, nu departe de granița cu Rusia, aprovizionarea a fost refăcută după lucrări „foarte dificile” - a spus primarul Igor Terehov. Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a precizat că 70% din locuințe au fost reconectate la reţea, după ce, cu o zi înainte, „întreaga regiune era în întuneric din cauza terorii ocupanților”. „Să rămânem împreună! Poate fără electricitate în acest moment, dar cu siguranță fără Rusia!" – i-a îndemnat pe locuitori guvernatorul regiunii Hmelnițki, din vestul ţării, Serghei Gamali. Întreruperile de curent au afectat acolo peste 430.000 de abonați. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat cu privire la consecințele „potențial mortale” pentru milioane de ucraineni care și-ar putea părăsi casele „în căutare de căldură și siguranță”.

Bombardamentele rusești continuă. Patru morți și zece răniți au fost raportaţi la Herson (sud), de unde trupele Moscovei s-au retras în urmă cu două săptămâni, și șapte morți și 30 răniți la Vişgorod, lângă Kiev. Lupte se poartă, în continuare, şi în estul Ucrainei.

JOI, 24 noiembrie, ZIUA 273. Atât Kievul, cât și Moscova se declară sigure de victorie. „Un alt schimb (de prizonieri) a avut loc (…), conform formulei 35 pentru 35.”

UPDATE 409: Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, armata rusă de invazie a lansat cinci drone kamikaze și a tras în jur de 70 de rachete de croazieră, dintre care 51 au fost doborâte, asupra  infrastructurii strategice din Ucraina. Ambasadorul Franței la ONU, Nicolas Rivière, a descris atacurile rusești drept o „încălcare vădită a dreptului internațional umanitar” și a reafirmat sprijinul Parisului pentru Kiev. „Incapabilă să câștige într-o luptă corectă cu armata ucraineană, Rusia poartă un război laș, de teroare contra civililor” - a afirmat și șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care s-a declarat convins că „teroarea rusă va eșua. Ucraina va câștiga”. În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că Rusia nu are îndoieli cu privire la „succesul” ofensivei sale din Ucraina, în pofida eșecurilor de pe teren din ultimele luni.

În ciuda luptelor violente, care se poartă în special pe frontul de est, Moscova și Kiev au continuat să facă schimb de prizonieri. „Un alt schimb a avut loc (…), conform formulei 35 pentru 35” - a declarat liderul secesionist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin. Prizonierii ucraineni eliberaţi sunt „22 de membri ai gărzii naţionale, opt grăniceri, patru marinari militari, un băiat din forțele armate”, la care se adaugă un civil cu un picior „amputat” - a precizat şeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak.

 

MIERCURI, 23 noiembrie, ZIUA 272. Bebeluş ucis într-o maternitate bombardată. Ruşii, atacaţi cu drone în Crimeea.

UPDATE 408: Pagina de internet a Parlamentului european a fost atacată de pirați cibernetici pro-ruși, la scurt timp după ce eurodeputații au decis cu o largă majoritate să declare Rusia drept stat sponsor al terorismului. ”Parlamentul este ținta unui atac cibernetic”, a scris pe Twitter președinta legislativului european, Roberta Metsola. ”Atacul a fost revendicat de o grupare pro-Kremlin. Răspunsul meu e SlavaUkraini!” a adăugat Metsola. Atacul nu a fost foarte sofisticat, iar site-ul Parlamentului a redevenit funcțional după câteva ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat textul adoptat de europarlamentari și a subliniat că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru a pune capăt îndelungatei politici teroriste a Moscovei în Ucraina și în lume.

UPDATE 407: Un nou atac masiv cu rachete lansat de ruşi asupra Ucrainei a provocat azi întreruperi extinse de curent și apă și a ucis cel puțin 6 persoane, între care și un nou-născut dintr-o maternitate bombardată în sudul țării. Toate centralele nucleare din țară și majoritatea celor termice și hidroelectrice s-au oprit temporar. Mai multe sute de mineri au rămas blocați în subteran în regiunea Dnipropetrovsk, din cauza lipsei de curent. Armata ucraineană afirmă că forțele ruse au tras 70 de rachete de pe mare și din aer, din care 51 au fost doborâte, și au folosit 5 drone kamikaze. Președintele Volodimir Zelenski a declarat într-un scurt mesaj video că ucrainenii sunt indestructibili, iar Ucraina își va reface infrastructura distrusă de ruși. Rachetele care au lovit Ucraina au provocat pene de curent și în Moldova vecină. Președinta Maia Sandu a declarat că nu se poate avea încredere în regimul care-i lasă țara în întuneric și ucide oameni în Ucraina. ”Singurul nostru drum este spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu pe Facebook. 

UPDATE 406: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat, miercuri, Moscova că practică „teroarea și crima”, după ce un bombardament rusesc asupra unei maternități a ucis un nou-născut. Serviciile de urgență ucrainene au anunţat că „în noaptea de 23 noiembrie, în orașul Vilniansk, din regiunea Zaporojie (sud), o clădire cu două etaje, care găzduia o maternitate, a fost distrusă de un atac cu rachetă”. „În urma atacului, bebelușul născut în 2022 a murit” - potrivit aceleiași surse, care precizează că mama copilului și un medic au putut fi fost salvați de sub dărâmături.

Peninsula ucraineană Crimeea, anexată, fără luptă, de Rusia în 2014, a fost vizată de un atac cu drone care, potrivit autorităților locale pro-ruse, n-ar fi provocat pagube majore. Guvernatorul instalat de Moscova al regiunii administrative Sevastopol, Mihail Razvojaiev, susţine că nicio infrastructură civilă nu a fost avariată şi că apărarea antiaeriană a doborât două drone în apropierea centralei electrice de la Balaklava, care a mai fost ţintită de armata ucraineană în trecut. Flota rusă de la Marea Neagră, care are sediul în portul Sevastopol, fusese atacată la sfârșitul lunii octombrie, în ceea ce autoritățile pro-ruse au numit un atac „masiv” cu drone al armatei ucrainene.

În Rusia, o serie de explozii a ucis trei persoane în regiunea Belgorod, de la granița cu Ucraina - a anunțat guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov. O femeie a murit în urma unui bombardament la Şebekino, un oraș situat la opt kilometri de frontieră, iar două persoane ar fi fost ucise de explozia  unei „muniții neidentificate” în satul Staroselie.

 

MARȚI, 22 noiembrie, ZIUA 271. Locuitorilor din Hersonul recent eliberat li se cere să se „evacueze pentru iarnă în regiunile mai sigure ale țării”. Statele Unite acuză că invazia „a fost însoțită de crime de război sistematice.”

UPDATE 405:  Responsabilii politici de la Kiev le-au cerut ucrainenilor să se pregătească pentru o iarnă cu restricții severe la consumul de electricitate, după ce bombardamentele armatei ruse de invazie au paralizat jumătate din capacitatea energetică a țării, iar temperaturile au scăzut, deja, sub punctul de îngheț. Președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat, din nou, pe locuitorii Kievului și ai altor regiuni să-și limiteze consumul de energie electrică. La rîndul său, viceprim-ministrul responsabil cu reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșciuk le-a cerut locuitorilor din Hersonul recent eliberat, în special femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, să se „evacueze pentru iarnă în regiunile mai sigure ale țării”. Șeful unui important furnizor de energie apreciază că oamenii vor fi nevoiți să trăiască cu pene de curent cel puțin până la sfârșitul lunii martie. „Fă-ți stocuri de haine groase și de pături (…), asta te va ajuta să reziști la o întrerupere lungă” - a spus Serghei Kovalenko, directorul YASNO, firmă care livrează energie pentru Kiev.

Nu există probleme imediate de securitate la centrala nucleară Zaporojie, din sud, cea mai mare din Europa, pe care trupele ruse au ocupat-o de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie – susțin experții internaționali care au inspectat uzina. Kievul și Moscova se acuză reciproc, din nou, că ar fi bombardat centrala și că pot provoca o catastrofă nucleară.

La Washington, ambasadoarea itinerantă a Statelor Unite pentru justiția penală globală, Beth Van Schaack, a spus că există probe puternice ale abuzurilor rusești comise în Ucraina. Sunt tot mai multe dovezi că invazia „a fost însoțită de crime de război sistematice, comise în toate regiunile în care au fost desfășurate forțe ruse” - a spus ea, invocând atacuri „deliberate, nediscriminate și disproporționate” asupra populației civile, abuzuri asupra civililor și a prizonierilor de război, expulzarea forțată sau deportarea cetățenilor ucraineni - inclusiv a copiilor - în Rusia, precum și acte de violență sexuală.  

LUNI, 21 noiembrie, ZIUA 270. Noi bombardamente la Zaporojie. Nivelul radiaţiilor n-a crescut.

UPDATE 404: Organizația Mondială a Sănătății, OMS a avertizat că milioane de ucraineni sunt în pericol de moarte în această iarnă, după seria de atacuri devastatoare ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. ”Mai simplu spus, iarna aceasta va fi o chestiune de supraviețuire”, a declarat presei directorul regional pentru Europa, Hans Kluge. El a adăugat că OMS a înregistrat peste 700 de atacuri asupra unităților de sănătate ucrainene de la începutul invaziei ruse din februarie, care constituie „o încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. În plus OMS se așteaptă ca încă două până la trei milioane de oameni să-și părăsească casele în căutarea căldurii și a siguranței. ”Ei se vor confrunta cu probleme de sănătate semnificative, inclusiv infecții respiratorii precum Covid-19, pneumonie, gripă și un risc serios de difterie și rujeolă pentru o populație subvaccinată”, a adăugat responsabilul OMS

UPDATE 403: Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc, din nou, că au bombardat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată în sudul Ucrainei și ocupată, încă din martie, de armata rusă de invazie. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a apreciat că bombardamentele au fost „absolut deliberate, țintite” şi a calificat situația drept „extrem de gravă”, fără a atribui responsabilitatea vreuneia dintre părţi. Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul că „nu încetează provocările, pentru a crea amenințarea unei catastrofe la centrala nucleară”. Ruşii susţin că forțele ucrainene au tras peste douăzeci de „obuze de mare calibru” asupra uzinei şi că ar fi vizat un corp de clădire  care găzduiește un depozit de combustibil nuclear. În ciuda acestor bombardamente, „nivelul radiațiilor în zona centralei rămâne în conformitate cu standardele” - subliniază declarația oficială a ministerului rus al Apărării. La rândul său, agenția nucleară ucraineană, Energoatom, i-a acuzat pe ruşi că au bombardat centrala, „au organizat încă o dată un șantaj nuclear şi au pus întreaga lume in pericol".

DUMINICĂ, 20 noiembrie, ZIUA 269. Zeci de militari ruși uciși dintr-o singură lovitură. Pentru Kiev, negocierile ar echivala cu o capitulare.

UPDATE 402: Circa 60 de militari ruși au fost uciși într-un atac ucrainean de artilerie cu rază lungă de acțiune – a afirmat comandamentul trupelor Kievului, citat de media internaționale. Incidentul ar fi avut loc în sudul țării, în orașul Mihailkva, situat la 40 kilometri de  Hersonul abandonat de trupele ruse. La jumătatea săptămânii, Ucraina afirmase că alți 50 de soldați ruși au fost uciși sau răniți într-un atac cu obuze asupra satului Denejnikove, din provincia Lugansk, din est, la 70  kilometri în spatele liniei frontului.

Încercările Occidentului de a împinge Ucraina să negocieze cu Moscova după o serie de victorii militare majore ale Kievului sunt „bizare” și echivalează cu o cerere de capitulare - a declarat un consilier cheie al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak. „Când ai inițiativa pe câmpul de luptă, e puțin ciudat să primești propuneri de genul acesta” – susține Podoliak, care crede că ar „însemna că țara care atacă, care își recuperează teritoriile, trebuie să capituleze în fața țării care pierde”. „Rusia nu vrea negocieri. Rusia conduce o campanie de comunicare numită negocieri" – susține consilierul, considerat unul dintre cele mai influente personaje din anturajul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Anterior, presa americană a afirmat că unii înalți oficiali de la Washington au început să încurajeze Ucraina să ia în considerare discuții de pace cu rușii. Zelenski a insistat până acum că acestea nu sunt posibile fără o retragere prealabilă a forțelor ruse de pe tot teritoriul ucrainean. El a mai spus că nu crede că Moscova este cu adevărat interesată de negocierile de pace, sugerând că rușii „căută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și reface forțele”. Rușii susțin, în schimb, că Zelenski se teme să negocieze, fiindcă ar fi ucis de naționaliștii din propria-i tabără dacă ar ceda teritorii.

SÂMBĂTĂ, 19 noiembrie, ZIUA 268. Războiul, condamnat și de țările din regiunea Asia-Pacific. Zelenski crede că rușii nu vor decât un scurt armistițiu, pentru a-și reface forțele. Ucrainenii, acuzați că-și ucid prizonierii.

UPDATE 401: Ucraina și partenerii internaționali au început elaborarea unei declarații comune privind crearea unui scut anti-rachetă eficient, după ce valurile repetate de atacuri aeriene lansate de Rusia au scoz din uz aproape jumătate din sistemul energetic ucrainean. Șeful canelariei prezidențiale ucrainene, Andri Iermak a declarat la un forum pe probleme de securitate în Canada că Ucraina și aliații săi urmăresc să construiască un sistem complex pe mai multe niveluri de apărare antiaeriană și antirachetă. ”Va fi o contribuție la securitatea comună a aviației întregului continent european”, a spus Iermak. El a mai subliniat că apărarea antirachetă eficientă este necesară Ucrainei „foarte repede, înainte de începutul iernii”.

UPDATE 400: Majoritatea șefilor de stat și de guvern din regiunea Asia-Pacific  au condamnat, sâmbătă, invazia rusă din Ucraina. În declarația finală a summitului organizat la Bangkok, în Thailanda, cei 21 de membri ai forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) au convenit asupra unei declarații comune în care subliniază că războiul „provoacă suferințe umane imense și exacerbează fragilitățile existente în economia globală”. Declarația, remarcă media internațională, o reia textual pe cea a G20, publicată la începutul săptămânii, după summitul din Indonezia.

Ucraina a cerut Uniunii Europene „sprijin suplimentar” pentru a trece peste iarnă, deoarece aproape jumătate din infrastructura sa energetică a fost scoasă din funcțiune de atacurile masive cu bombe și rachete ale armatei ruse. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că 17 regiuni și capitala, Kiev, au fost afectate de întreruperile de curent, dar inginerii lucrează la repararea rețelei electrice, iar întreruperile devin mai puțin frecvente. Ministerul rus al Apărării susține că a vizat doar instalațiile militare și că o serie de lovituri de precizie, cu rază lungă de acțiune, au „lovit exact obiectivele vizate”. Anterior, Kremlinul a dat vina pentru penele de curent și pentru impactul acestora asupra civililor pe refuzul Kievului de a negocia. Zelenski a replicat că nu crede că Moscova este cu adevărat interesată de negocierile de pace, sugerând că rușii „căută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și reface forțele”.

Moscova a acuzat armata ucraineană că a executat „brutal” cel puțin zece soldați ruși care tocmai se predaseră, ceea ce ar constitui o „crimă de război”. Acuzația survine după publicarea, pe rețelele de socializare rusești, a două videoclipuri, de aproximativ treizeci de secunde fiecare, prezentate drept probe ale execuțiilor sumare. Kievul nu a reacționat la aceste acuzații, iar ONU a anunțat că le va investiga. Pe de altă parte, un studiu al celebrei universității americane Yale relevă 226 de detenții extrajudiciare și dispariții forțate ale unor ucraineni din regiunea Herson, în timpul ocupației ruse, care a durat circa jumătate de an. „Aceste constatări dau credibilitate unei serii de acuzații alarmante cu privire la tratamentul deținuților, inclusiv decese în arest, utilizarea pe scară largă a torturii și tratamentelor crude, inumane și degradante, jefuirea celor închiși și violență sexuală și de gen” – susțin autorii studiului. Majoritatea acestor acte ar fi fost comise de armata rusă și de serviciul de securitate al Moscovei (FSB).

VINERI, 18 noiembrie, ZIUA 267. Franța cheamă comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Rusiei. Papa Francisc crede că pacea e posibilă.

UPDATE 399: Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, țărilor din zona Asia-Pacific să se alăture „consensului din ce în ce mai mare” împotriva războiului din Ucraina, despre care a spus că este și „problema lor”. „Prioritatea numărul unu a Franței este să contribuie la pacea în Ucraina și să încerce să creeze o dinamică globală, care să pună presiune asupra Rusiei” - a spus el la summitul regional APEC. Parisul, adaugă el, dorește, de asemenea, „să lucreze îndeaproape cu diferite țări, precum China, India, întreaga regiune al Orientului Mijlociu, Africa, America Latină, pentru a crea un consens (…) și pentru a spune Rusiei: opriți războiul, respectați ordinea internațională, reveniți la masa (negocierilor) ”. Și Papa Francisc a apreciat că pacea dintre Rusia și Ucraina e posibilă și a cerut comunității internaționale să nu renunțe la identificarea unei soluții politice. El a repetat că Vaticanul este pregătit să facă orice se poate pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.  

 

JOI, 17 noiembrie, ZIUA 266. Zelenski continuă să susțină că racheta căzută în Polonia era rusească. Budapesta îl critică. Camere de tortură și zeci de cadavre descoperite în Hersonul părăsit de ruși.

UPDATE 398: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aproape o treime din polulația țării a rămas fără curent electric, în urma unui nou atac al forțelor ruse. Înlăturarea consecințelor atacului a continuat toată ziua, a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj nocturn, dar au apărut din nou întreruperile de curent de urgență, pe lângă cele planificate de stabilizare. ”Până în prezent, peste 10 milioane de ucraineni sunt fără curent electric. Majoritatea se află în regiunea Vinița, Odesa, Sumî și Kiev. Facem totul pentru a normaliza aprovizionarea", a spus președintele. Potrivit acestuia, la Dnipro li se acordă asistență medicală persoanelor rănite în atac, iar la Zaporojie se înlătură molozul unui imobil de locuințe, distrus de ocupanți.

UPDATE 397: Experți ucraineni au ajuns în Polonia pentru a participa la ancheta care urmează să stabilească de unde a fost trasă racheta care a ucis două persoane într-o localitate poloneză de la granița cu Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a făcut anunțul într-un mesaj pe Twitter. ”Sperăm că vor avea acces rapid la locul” incidentului, ”în cooperare cu forțele de ordine poloneze”, a scris el. Anterior, președintele polonez Andrzej Duda afirma că oaspeții polonezi vor putea asista la investigație. Pentru participare, însă, și acces la documente și informații este nevoie de prevederi specifice ale tratatelor, dispoziții de drept internațional, acorduri internaționale, a spus liderul polonez. Președintele Zelenski insistă că racheta nu a fost trasă de ucraineni, deși autoritățile din Polonia și NATO au spus că din primele informații, a fost cel mai probabil, o rachetă ucraineană rătăcită care urmărea să doboare un proiectil rusesc, în timpul celui mai masiv atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, de la începutul invaziei.

UPDATE 396:  Kievul a afirmat, din nou, că racheta care a ucis două persoane într-un sat polonez de lângă granița cu Ucraina a fost „rusească”, contrazicând NATO și Washingtonul, ce acreditează mai degrabă teza unei rachete de apărare ucrainene, căzută accidental pe teritoriul Poloniei. „Nu am nicio îndoială că această rachetă nu a fost a noastră” - a susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. „Cred că a fost o rachetă rusă, în conformitate cu raportul armatei ucrainene” - a adăugat. Budapesta l-a criticat pe Zelenski, spunând că dă „un exemplu prost” pretinzând că racheta este rusă. „Într-o astfel de situație, liderii lumii vorbesc în mod responsabil” - a declarat șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas. Stat membru al Uniunii Europene și NATO, Ungaria are relații reci cu Ucraina vecină și a păstrat raporturi neobișnuit de strânse cu Kremlinul, chiar după declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie. Polonia, care are o graniță de 530 de kilometri cu Ucraina, este lider regional în ceea ce privește asistența militară și umanitară acordată vecinului său estic. De asemenea, găzduiește pe teritoriul său circa 10.000 de militari americani.

Serviciul de securitate al Ucrainei a anunțat că a descoperit „încă o cameră de tortură a ocupanților ruși” la Herson, orașul din sud recucerit de trupele Kievului săptămâna trecută. Rușii au ținut acolo, în condiții inumane, patrioți locali, care au refuzat să coopereze cu inamicul. Locuitorii din Herson au fost interogați și torturați cu brutalitate - a adăugat sursa citată. Și ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, Denis Monastirski, a declarat că au fost deschise 436 de proceduri judiciare, după descoperirea în această regiune a elementelor care ar putea fi calificate drept crime de război, în special unsprezece locuri de detenție, o parte având urme de camere de tortură. Până acum, au fost găsite „63 de cadavre”, „dar căutarea abia începe și vor fi descoperite multe alte locuri de tortură și morminte” - a menționat el.

 

MIERCURI, 16 noiembrie, ZIUA 265. G20 condamnă războiul. Şanse pentru prelungirea acordului privind exportul de cereale.

UPDATE 395: Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia susține că Polonia și Ucraina au încercat să provoace o ciocnire directă între Rusia și NATO. Consiliul de Securitate al ONU a luat în discuție explozia din Polonia soldată cu doi morți, care, potrivit rapoartelor inițiale, ar fi fost provocată de o rachetă rusă. Nebenzia afirmă că declarațiile iresponsabile făcute de conducerile de la Varșovia și Kiev nu pot fi percepute decât ca o încercare de extindere a conflictului. Polonia și NATO au anunțat ulterior că a fost vorba, cel mai probabil, de o rachetă rătăcită a apărării ucrainene, într-o zi în care Rusia a lansat cel mai masiv atac aerian asupra Ucrainei. Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas Greenfield a spus că deși ancheta este în desfășurare, este clar de pe-acum că tragedia din Polonia n-ar fi avut loc dacă Rusia n-ar fi invadat Ucraina fără motiv. Thomas Greenfield a menționat că SUA au oferit sprijin și asistență depline în ancheta Poloniei pentru a determina ce s-a întâmplat exact. La Kiev, președintele Zelenski a declarat că le-a oferit partenerilor toate informațiile și a cerut ca și specialiștii ucraineni să se alăture anchetei internaționale.

UPDATE 394: Federația Rusă a lansat 126 de atacuri asupra sistemului energetic al Ucrainei, de la începutul invaziei. Potrivit unui raport al Parchetului General ucrainean, 92 dintre ele au avut loc în pragul iernii, în lunile octombrie și noiembrie. În doar o singură zi, pe 5 noiembrie, trupele ruse au tras peste 90 de rachete de croazieră pe teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructura energetică din mai multe regiuni. Parchetul General constată că astfel de acțiuni corespund unuia dintre semnele de genocid, specificate în Convenția ONU pentru prevenirea și pedepsirea acestei crime și anume crearea deliberată a condițiilor imposibile pentru viață. Alte semne de genocid, conform Convenției sunt uciderea membrilor unui grup protejat, cauzarea de vătămări corporale grave sau tulburări psihice membrilor unui astfel de grup; împiedicarea nașterii în mediul unui astfel de grup; transferul forțat al copiilor dintr-un grup uman în altul.

UPDATE 393: „Cei mai mulți” dintre membrii G20 „condamnă ferm războiul din Ucraina”, declanşat de Rusia pe 24 februarie, și toți sunt de acord că acesta „subminează economia mondială”, potrivit unei declarații comune, emise, miercuri, la finalul summitului de pe insula indoneziană Bali. Cele mai mari douăzeci de economii mondiale subliniază, de asemenea, în acest text comun, că „folosirea sau amenințarea cu utilizarea armelor nucleare este inadmisibilă”, după ce responsabili de la Moscova au afirmat că Rusia ar putea uza de oric e mijloc pentru a se apăra. Tot în Bali, unde au avut o întrevedere bilaterală în marja summitului, președintele american, Joe Biden, și prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, au denunțat ceea ce au numit bombardamentele „barbare” al Rusiei asupra civililor din Ucraina. „În timp ce liderii mondiali sunt adunați aici, în Bali, pentru a căuta calea către pace, (președintele rus Vladimir) Putin lovește civili, copii, femei” - a spus Biden. El însuşi participant la summit, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat, tot miercuri, „convins” că acordul privind exporturile de cereale ucrainene va fi reînnoit.  Erdogan este unul dintre mediatorii acestui acord, semnat, în vară, între Rusia și Ucraina, sub egida ONU, care a permis exportul a aproape 11 milioane de tone de grâne pe pieţele mondiale. Înţelegerea expiră vineri.

 

MARȚI, 15 noiembrie, ZIUA 264. Zelenski le propune rușilor un schimb complet de prizonieri. Kievul vrea și prelungirea pe termen nelimitat a acordului care permite exportarea pe piețele mondiale a cerealelor ucrainene.

UPDATE 392: Șeful NATO, Jens Stoltenberg va organiza miercuri o întâlnire de urgență cu ambasadorii țărilor aliate, pentru a discuta despre explozia din Polonia soldată cu doi morți. Varșovia a confirmat că un proiectil de fabricație rusă i-a atins teritoriul. Potrivit rapoartelor inițiale, rachete lansate de ruși asupra Ucrainei ar fi lovit o fermă poloneză de lângă graniță. Premierul Morawiecki a convocat Consiliul Național de Securitate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a vorbit cu omologul său polonez, Andrzej Duda despre teroarea rachetelor rusești. ”Ucraina, Polonia, Europa și întreaga lume trebuie protejate pe deplin de Rusia teroristă, a scris pe Twitter liderul de la Kiev. Andrzej Duda a discutat și cu președinții Statelor Unite și Franței, iar Emmanuel Macron a spus că vrea să inițieze o discuție în cadrul summit-ului G20 din Indonezia.

UPDATE 391: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, marți, liderilor G20, reuniți în Indonezia, să-și depășească diviziunile, pentru a încerca să pună capăt războiului „distructiv” purtat de Rusia împotriva țării sale. Întors din Herson, orașul din sud tocmai eliberat de armata sa, Zelenski a fost unul dintre primii care au vorbit prin videoconferință la ceea ce el a numit „G19”, format din care a exclus Rusia. În alocuțiunea sa, președintele ucrainean le-a cerut participanților la summit să nu aibă încredere în Rusia și să nu tolereze „șantajul nuclear” ori „amenințările nebunești” de la Moscova. Zelenski a propus un schimb complet de prizonieri cu rușii, precum și prelungirea pe termen nelimitat a acordului care permite exportarea pe piețele mondiale a cerealelor ucrainene. Acordul, negociat în iulie, sub egida ONU și cu medierea Turciei, a făcut posibilă livrarea a circa 10 milioane de tone de cereale. Acesta expiră vineri, iar Moscova pare să pună la îndoială prelungirea înțelegerii. Cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei s-a deschis fără liderul de la Kremlin, Vladimir Putin,  dar în prezența șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

 

LUNI, 14 noiembrie, ZIUA 263. Noi sancţiuni americane contra celor care ajută Rusia să-şi procure tehnologie militară. Toată infrastructura critică din Herson e minată. Lupte aprige pe frontul de est.  

UPDATE 390: Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluţie prin care stabilește că Rusia este responsabilă pentru reparațiile din Ucraina. Rezoluția votată de 94 din cele 193 de state membre arată că Rusia trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor actelor sale internaționale ilegale, inclusiv repararea oricărui prejudiciu, provocat de astfel de acte. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar au greutate politică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că ONU tocmai a dat undă verde pentru crearea unui mecanism de compensare pentru crimele ruse din Ucraina. ”Agresorul va plăti pentru ceea ce a făcut", a scris pe Twitter liderul de la Kiev.

UPDATE 389: Statele Unite vor anunța, luni, noi sancțiuni contra unei rețele transnaționale de persoane și companii care au lucrat ca să procure tehnologii militare pentru războiul declanşat de Rusia în Ucraina - a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Ea le-a spus reporterilor prezenţi la summitul G20 de la Bali că sancțiunile vor viza 14 persoane și 28 de entități, inclusiv facilitatori financiari, dar ea a refuzat să ofere detalii. Media internaţionale amintesc că Rusia a reușit să achiziționeze drone kamikaze din Iran, care au fost folosite pentru a ataca orașele și infrastructura energetică din Ucraina.

Tot luni, Comandamentul de Sud al forțelor armate ucrainene a declarat că forțele ruse de invazie au continuat să „provoce daune (...) trupelor noastre și așezărilor eliberate de-a lungul malului drept al (râului) Nipru”. Guvernatorul ucrainean al regiunii Herson, Iaroslav Ianușevici, a declarat că autoritățile au decis să mențină interdicția de circulaţie între orele 17:00 şi 8:000. Tot ca măsură de securitate, oamenii nu pot să părăsească sau să intre în orașul Herson, fiindcă „inamicul a minat toată infrastructura critică” - a declarat Ianușevici pentru televiziunea ucraineană. Şi preşedintele Volodimir Zelenski i-a avertizat pe locuitorii din Herson despre prezența minelor rusești. „Vă rog, vă rog, să nu uitați că situația din regiunea Herson rămâne foarte periculoasă” - a spus el, în obişnuitul său discurs nocturn adresat naţiunii.

Ministerul Apărării de la Kiev a declarat că, în ultima săptămână, a recucerit 179 de aşezări şi 4.500 de kilometri pătraţi de-a lungul râului Nipru, care traversează Ucraina de la nord la sud. Statul major al forțelor armate ucrainene a raportat lupte aprige şi pe frontul de est, în regiunile Donețk și Lugansk. „Inamicul nu oprește bombardarea așezărilor și a pozițiilor unităților noastre de-a lungul liniei frontului... El continuă să lovească infrastructura critică și casele civile”- susţine sursa citată. În ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi lansat zeci de atacuri aeriene şi cu rachete. În replică, forțele ucrainene afirmă că au atacat pozițiile rusești de 16 ori, distrugând baze care adăposteau personal, arme și echipament militar. Media internaţionale n-au putut verifica aceste informaţii din surse independente.

DUMINICĂ, 13 noiembrie, ZIUA 262. Rușii, acuzați că au distrus infrastructura cheie din Herson. Lupte infernale în Donețk.

UPDATE 388: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski afirmă că în așezările eliberate din regiunea Herson au fost descoperite peste 400 de crime de război comise de ocupanții ruși. Președintele a subliniat că anchetatorii au documentat, fără excepție, toate crimele de război comise de armata rusă în retragerea din acele teritorii.
"S-au găsit cadavrele celor uciși - atât civili, cât și militari, armata rusă a lăsat în urmă aceleași atrocități ca și în alte regiuni ale țării noastre, unde a putut intra", a spus Zelenski.
El a dat asigurări că fiecare criminal de război rus va fi tras la răspundere, iar stabilitatea, legea și ordinea vor fi asigurate în cele 226 de așezări eliberate din regiune, care găzduiesc peste 100.000 de locuitori. 

UPDATE 387: Forțele ruse de invazie au distrus, înainte de a fugi, infrastructura cheie - comunicații, apă, căldură, electricitate - din orașul Herson, din sudul Ucrainei - a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după ce trupele Kievului și-au restabilit controlul asupra localității ce s-a aflat sub ocupație încă din martie. Rușii, a adăugat  Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, au lăsat în urmă la Herson aproape 2.000 de mine și obuze neexplodate. Președintele a descris drept infernale luptele care se acum poartă în regiunea Doneţk, din est, unde forţele ruse și aliații lor, secesioniștiii pro-moscoviți, opun o rezistență și mai acerbă după pierderea Hersonului.  

SÂMBĂTĂ, 12 noiembrie, ZIUA 261. Armata ucraineană e în Herson. Pentru Statele Unite, aceasta e o „victorie extraordinară”. Pentru ruși, e a treia retragere pe scară largă.

 

UPDATE 386: Ucraina și-a reluat controlul asupra orașului Herson, din sud, ocupat de armata rusă de invazie încă de la jumătatea lunii martie. „Forțele speciale sunt, deja, în oraș” – a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. El a adăugat că „astăzi e o zi istorică, reluăm sudul țării, luăm înapoi Hersonul." Prima sarcină a militarilor intrați în oraș va fi să neutralizeze numeroasele mine lăsate în urmă de armata rusă - a mai spus Zelenski. Tot el a postat pe Telegram un videoclip, prezentat ca înregistrat la Herson, cu soldați ucraineni din Brigada a 28-a, aplaudați, în noapte, de o mulțime care scanda „V-C-U!”, acronimul forțelor armate ale Kievului. În celebra piață Maidan din Kiev, locuitori din Herson, care erau refugiați de luni în șir în capitală, au sărbătorit vestea cu entuziasm.

„Se pare că ucrainenii tocmai au obținut o victorie extraordinară: singura capitală regională pe care Rusia a ocupat-o în acest război este acum din nou sub steagul Ucrainei” – le-a declarat, sâmbătă, reporterilor consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan. El afirmă că „Ucraina este partidul păcii în acest conflict și Rusia este partidul războiului. Rusia a invadat Ucraina. Dacă Rusia ar alege să înceteze lupta în Ucraina și să plece, acesta ar fi sfârșitul războiului. Dacă Ucraina ar alege să înceteze lupta și ar renunța, ar fi sfârșitul Ucrainei”.

Potrivit Moscovei, „peste 30.000” de soldați ruși și „aproape 5.000 de unități de armament și vehicule militare au fost retrase” de pe malul vestic al Niprului, unde e situat Hersonul, pentru a fi puse la adăpost de contraofensiva armatei ucrainene. Retragerea din Herson este a treia pe scară largă de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie. În primăvară, în fața rezistenței acerbe a ucrainenilor, armata rusă a renunțat la cucerirea Kievului, pentru a fi, apoi, alungată, în septembrie, din aproape toată regiunea Harkov (nord-est).

VINERI, 11 noiembrie, ZIUA 260. Ucrainenii spun că au eliberat zeci de sate în regiunea Herson. Rușii sapă tranșee de cealaltă parte a râului Nipru.

UPDATE 385: Ucraina a anunţat recucerirea de la inamic a numeroase de sate din regiunea Herson, din sudul ţării, de unde Moscova a confirmat că a început să-și retragă trupele de invazie. „Nu inamicul se retrage, ci ucrainenii sunt cei care îl alungă pe ocupant” – a insistat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. Progresele de pe front, mai spune Zelenski, „s-au realizat prin curaj, prin durere și cu pierderi”. Anterior, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, anunțase că forțele sale au înaintat kilometri buni, preluând controlul a șase localități în direcția Petropavlivka-Novoraisk și altor șase în direcția Pervomaiske-Herson. În total, susțin ucrainenii, „41 de sate” au fost eliberate în regiune, de la declanșarea contraofensivei lor, în octombrie.

Armata rusă a anunțat că și-a început retragerea prin mutarea trupelor sale de pe malul drept (vestic), unde se află orașul Herson, pe malul stâng al râului Nipru, obstacol natural teoretic mai ușor de apărat. Generalul Serghei Surovikin, noul șef operațiunilor rusești din Ucraina, afirmase că retragerea se va face „foarte repede”, fără a oferi un calendar al mutării trupelor. De partea ucraineană, anunțul a fost primit fără jubilație și cu circumspecție. Menționând că, în această etapă, „nu poate nici să confirme, nici să infirme informațiile referitoare la o presupusă retragere a trupelor ruse din Herson”, generalul Oleksi Gromov, reprezentant al Statului Major ucrainean, susține, totuși că rușii „nu au avut de ales decât să fugă” în fața înaintării ucrainene. Imaginile din satelit îi mai arătau în ultimele zile pe militarii ruși săpând tranșee pe malul stâng al Niprului, de cealaltă parte a râului. Aceste poziții le-ar putea permite să fie foarte bine plasați pentru a ataca trupele ucrainene care intră în  Herson.

O retragere a Rusiei „ar fi o nouă victorie” pentru Kiev - apreciază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Și media internaționale scriu că plecarea din Herson, dacă va fi confirmată, constituie un nou eșec usturător pentru Moscova, deja forțată să abandoneze, în septembrie, regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei. Evoluțiile de pe front survin după ce, pe 30 septembrie, președintele rus, Vladimir Putin, decretase anexarea celor patru regiuni ucrainene parțial ocupate de trupele sale, Herson și Zaporojie din sud și, respectiv, Donețk și Lungansk, din est, și amenințase că Rusia va apăra „prin toate mijloacele” ceea ce consideră acum a fi teritoriul său.

 

JOI, 10 noiembrie, ZIUA 259. Precauţie la Kiev după ce ruşii au anunţat că pleacă din Herson. Prigojin şi Kadîrov susţin retragerea. Amnesty International: probabil că Rusia a comis crime împotriva umanității.

UPDATE 384: Autoritățile de la Kiev rămân circumspecte după ce Rusia a anunţat că-şi retrage trupele de la Herson, reşedinţa regiunii omonime din sudul Ucrainei, ocupată la începutul invaziei declanşate pe 24 februarie. „Nu vedem niciun semn că Rusia părăsește Hersonul fără luptă. O parte (din trupe) este menținută în oraș" – a declarat un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak. „Încearcă doar să iasă dintr-o situație dificilă” - susţine şi purtătoarea de cuvânt a comandamentului de sud al armatei ucrainene, Natalia Gumeniuk. „Faptul că au anunțat că trec pe malul stâng (al râului Nipru) nu a surprins pe nimeni. Dar știm că va trebui, totuși, să luptăm” - a adăugat ea, spunând că bătălia pentru Herson nu s-a încheiat. „Este imposibil să credem cuvintele rușilor. Cu ei este întotdeauna necesar să fim pregătiți pentru orice” - a apreciat, la rândul său, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Malyar. Şi președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, avertizase că „inamicul nu ne face cadouri, nu dă dovadă de gesturi de bunăvoință, trebuie să câștigăm totul.”

În Rusia, atât fondatorul grupului paramilitar Wagner, oligarhul Evgheni PrIgojin, cât și liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov au apărat măsura retragerii din Herson. „Între a face un sacrificiu absurd și a salva viețile soldaților, generalul (Serghei) Surovikin (şeful operaţiunilor militare ruseşti din Ucraina – n. red.) a făcut o alegere dificilă, dar corectă” - a spus Kadîrov, considerat, ca şi Prigojin, un adept al liniei dure în raporturile cu Kievul. În ajun, Surovikin anunţase că aşa-zisele autorităţi de ocupaţie au procedat, în ultimele săptămâni, la „evacuarea” a 115.000 de persoane de pe malul drept pe malul stâng al Niprului. Ucraina a denunțat aceste deplasări de populație, calificându-le drept „deportare”. Probabil că Rusia a comis crime împotriva umanității, transferând forțat pe teritoriul său sau în zone aflate sub controlul separatiștilor pro-ruși civili ucraineni din zonele ocupate de trupele sale în Ucraina - a acuzat, joi, Amnesty International. „Copiii au fost separați de familiile lor (...) cu încălcarea dreptului internațional umanitar” - a denunțat respectata organizaţie non-guvernamentală.

MIERCURI, 9 noiembrie, ZIUA 258. Trupele Moscovei abandonează orașul Herson din sudul Ucrainei, în fața contraofensivei ucrainene. Ucrainenii nu vor să cedeze „niciun centimetru” de teren nici în zona Donețk, din est. În regiunea vecină Lugansk, 21 de recruți ruși s-ar fi predat, după ce n-au avut hrană și apă vreme de trei zile. 

UPDATE 383: Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu a ordonat retragerea trupelor din Herson după o contraofensivă ucraineană de mai multe săptămâni. Comandantul forțelor ruse din Ucraina i-a raportat ministrului că orașul nu mai poate fi aprovizionat, iar militarii ruși pot fi încercuiți pe pozițiile actuale de pe malul drept al Niprului. Este una din retragerile majore ale Rusiei în cele aproape 9 luni de invazie în Ucraina. Orașul Herson, port fluvial și maritim din sudul Ucrainei a fost singura capitală regională ocupată de ruși încă de la începutul războiului.

UPDATE 382: Viceguvernatorul regiunii Herson, Kirill Stremousov, instalat de ruşi la două luni după invadarea Ucrainei a murit într-un accident de mașină, spun oficialităţi locale și mass-media. El a fost cel care a declarat săptămâna trecută că forţele ruse se vor retrage, cel mai probabil, de pe malul drept al Niprului, care traversează capitala regională Herson, în faţa contraofensivei ucrainene. Stremousov era cunoscut pe rețelele de socializare pentru actualizările sale regulate despre situația de pe front. În vârstă de 45 de ani, el a fost unul dintre cei mai proeminenți susținători ai ocupației ruse, iar poliția ucraineană îl căuta pentru trădare. Guvernatorul Vladimir Saldo a declarat că adjunctul său a murit în accident de mașină, care potrivit agenției ruse de presă, Interfax a avut loc pe drumul dintre Herson și Armiansk, un oraș din sud-estul Crimeei, primul teritoriu ucrainean anexat de ruși în 2014. Responsabilii ucraineni și-au exprimat scepticismul față de acest anunţ, care nu poate fi verificat în mod independent. Între timp surse ucrainene spun că rușii aruncă în aer podurile de pe malul drept al Niprului din regiunea Herson pentru a-și pregăti retragerea și a încetini înaintarea forțelor ucrainene.

UPDATE 381:  Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale nu vor ceda „niciun centimetru” de teren în luptele pe care le poartă în regiunea industrială Doneţk, din estul țării, cu armata rusă de invazie. Ostilitățile continuă să se concentreze în jurul orașelor Bahmut, Soledar și Avdiivka, iar „activitatea ocupanților rămâne la un nivel extrem de ridicat nivel - zeci de atacuri în fiecare zi" - a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii . El susține că rușii, care încearcă să atingă granița administrativă a regiunii Donețk, „suferă pierderi extraordinar de mari”. În regiunea Luhansk, vecină cu Donețkul,  21 de recruți ruși s-ar fi predat forțelor ucrainene, după ce n-au avut nimic de mâncat sau de băut vreme de trei zile – afirmă analistul militar de la Kiev Oleh Jdanov.

În sud, primarul instalat de ocupanții ruși la Snihurivka, localitate situată la est de orașul Mikolaiv, spune că în zonă se dau lupte grele și că locuitorii au văzut tancuri ucraiene în centru. Și unul dintre cei mai notorii colaboraționiști locali, Kiril Stremusov, șeful adjunct al administrației de ocupație din regiunea Herson, afirmă că forțele ucrainene încearcă să avanseze pe trei fronturi, inclusiv la Snihurivka. Guvernatorul ucrainean al regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, citând o posibilă conversație interceptată dintre militarii ruși, a sugerat că aceștia ar bate, deja, în retragere.

 

MARȚI, 8 noiembrie, ZIUA 257. Dictatura comunistă nord- coreeană neagă că le-ar livra armament rușilor. Locuitorilor din Kiev li se cere „să folosească cu moderație electricitatea”.

UPDATE 380: Ministerul Apărării din Coreea de Nord a calificat drept „fără temei”acuzațiile americane că regimul comunist de la Phenian a furnizat obuze de artilerie Rusiei pentru războiul său din Ucraina. „Încă o dată, vrem să clarificăm că nu a existat niciodată niciun contract de arme cu Rusia și că nu prevedem unul nici în viitor” – a insistat sursa citată, după ce, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a susținut că nord-coreenii trimit, pe ascuns, un „număr semnificativ” de obuze către Rusia. Kirby a apreciat că presupusul ajutor nord-coreean dovedește „lipsurile” de natură logistică cu care se confruntă Rusia pe frontul din Ucraina. Luna trecută, Coreea de Nord și-a exprimat sprijinul pentru anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate și a denunțat demersurile inițiate la ONU împotriva Moscovei de către Statele Unite și aliații acestora. Ministrul nord-coreean de externe, Jo Chol Su, citat de agențiile internaționale de știri, pretinde că pseudo-referendumurile care au prefațat anexarea au fost perfect legitime și „desfășurate în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, care stabilește principiile egalității popoarelor”. Ucraina a sistat imediat relaţiile cu regimul comunist de la Phenian, aşa cum procedase, anterior, şi cu dictatura de la Damasc. Aliate, timp de decenii cu fosta Uniune Sovietică, regimurile din Coreea de Nord şi Siria au rămas pe orbita Moscovei.

În capitala ucraineană Kiev, administrația militară regională le-a cerut locuitorilor „să folosească cu moderație electricitatea”, iar operatorul Ukenergo a fost nevoit să recurgă la „opriri de urgență”. Un atac rusesc cu drone kamikaze și cu rachete a lăsat, după 31 octombrie, aproape 80% din locuitorii capitalei fără apă și 350.000 de case fără electricitate, înainte ca o parte din avarie să fie reparată. Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a distrus aproximativ 40% din infrastructura energetică a Ucrainei de la începutul lunii octombrie, inclusiv folosind drone sinucigașe fabricate în Iran.

În sud, , într-o regiune în care trupele ucrainene sunt în ofensivă de săptămâni în șir, așa-zisele autorități instalate de armata rusă de ocupație în orașului Herson au anunțat „stabilizarea” alimentării cu apă și energie electrică, a doua zi după bombardamente de care rușii și ucrainenii se acuză reciproc. Aceste lovituri au afectat și barajul hidroelectric Kahovka, ocupat de forțele ruse și care aprovizionează peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Rusia. 

LUNI, 7 noiembrie, ZIUA 256. Lupte acerbe în Doneţk. Locuitorii Kievului ar putea fi evacuaţi. Casa Albă ar discuta confidenţial cu Kremlinul.

UPDATE 379: Statele Unite sunt solidare cu poziția Ucrainei conform căreia Kremlinul nu dorește nicio negociere de pace care să respecte principiile Cartei ONU și dreptul internațional a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. El a amintit că și președintele Ucrainei a vorbit despre disponibilitatea sa pentru negocieri pe astfel de principii. Potrivit lui Price, dacă Rusia dorește un astfel de dialog, trebuie să oprească bombardamentele și lansările de rachete, să oprească atacurile uciderea civililor ucraineni și distrugerea infrastructurii. ”Dar, desigur, Kremlinul face opusulexact contrariul, continuă să escaladeze acest război în loc să dea un semn că este pregătit și deschis la negocieri”, a afirmat reprezentantul Departamentului de Stat. Price a subliniat, de asemenea, că SUA, NATO și Uniunea Europeană continuă să adere la principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Un consilier al președintelui Zelenski a declarat că Ucraina n-a refuzat niciodată negocierile cu Rusia și că este gata să discute cu succesorul lui Vladimir Putin

UPDATE 378: Rusia suferă pierderi grele în urma atacurilor „acerbe” ale trupelor Kievului în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, şi pregăteşte noi lovituri asupra infrastructurii energetice a acestei ţări – susţine preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El mai afirmă că Rusia „concentrează forțe și mijloace pentru o posibilă repetare a atacurilor în masă asupra infrastructurii noastre, a energiei în primul rând”. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitori să ia în considerare posibilitatea a pleca temporar din oraş, în cazul în care vor fi distruse sursele de apă și energie. Peste 4,5 milioane de ucraineni, adică o zecime din populaţia ţării, erau, deja, fără energie electrică, în urma unui val de bombardamente ruseşti. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolyak a declarat că ţara sa va „rezista” asalturilor inamice, prin organizarea apărării aeriene, protecția infrastructurii și optimizarea consumului. Luni, Ucraina avea un deficit estimat de 32% la alimentarea cu energie - a declarat Serghei Kovalenko, directorul executiv al YASNO, un important furnizor de electricitate. Agențiile de presă ruse susţin, la rândul lor, că bombardamentele forțelor ucrainene au deteriorat uriaşul baraj Nova Kahovka, de pe râul Nipru, în amonte de oraşul Herson, ocupat de invadatori.

Celebra publicaţie new-yorkeză Wall Street Journal afirmă că, în numele Casei Albe, consilierul pentru securitate naţională Jack Sullivan ar fi purtat, în ultimele luni, conversații confidențiale cu consilierul Kremlinului Iuri Uşakov și şi cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev. Casa Albă a refuzat să comenteze informaţia. Anterior, şi cotidianul The Washington Post afirmase că Statele Unite încurajează în mod confidenţial Ucraina să-şi semnaleze disponibilitatea pentru negocieri cu Rusia. Pe 4 octombrie, preşedintele Zelenski a semnat un document prin care declară oficial „imposibilă” perspectiva oricăror discuții cu omologul său, Vladimir Putin, dar lasă deschisă ușa tratativelor cu Rusia. Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă nu a făcut niciun comentariu imediat, dar a subliniat că „acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele. Dacă Rusia este pregătită pentru negocieri, ar trebui să-și oprească bombele și rachetele și să-și retragă forțele din Ucraina”.

DUMINICĂ, 6 noiembrie, ZIUA 255. Americanii i-ar îndemna pe liderii de la Kiev să negocieze. Manifestație pentru pace în Italia. România repetă că n-are pretenții teritoriale față de Ucraina.  

UPDATE 377:  Administrația americană, condusă de președintele Joe Biden, îi încurajează, în mod confidențial, pe liderii ucraineni să-și manifeste disponibilitatea de a negocia cu Moscova și să renunțe la refuzul public de a se angaja în discuții de pace înainte ca președintele rus, Vladimir Putin, să fie înlăturat de la putere – susține prestigiosul cotidian The Washington Post. Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă nu a comentat imediat afirmațiile ziarului, dar, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, „Kremlinul continuă să intensifice acest război. Kremlinul a demonstrat că nu vrea să se angajaze serios în negocieri încă dinainte de a lansa invadarea pe scară largă a Ucrainei”.

Zeci de mii de oameni au manifestat la Roma pentru restabilirea păcii în Ucraina și pentru a cere guvernul italian să nu le mai trimită arme ucrainenilor, ca să reziste împotriva invaziei ruse. Italia, unul dintre membrii fondatori ai NATO, a sprijinit Ucraina încă de la începutul conflictului, în special prin furnizarea de arme. Noul premier de extremă-dreapta, Giorgia Meloni, a spus că acest lucru nu se va schimba, iar guvernul intenționează să trimită în curând echipament militar suplimentar. Alți politicieni, inclusiv fostul prim-ministru Giuseppe Conte, cred, însă, că Italia ar trebui să privilegieze  pista negocierilor.

La București, ministerul de Externe (MAE) a respins „aserţiunile exprimate de preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina”. Diplomația de la București subliniază că războiul de agresiune declanşat de Rusia pe 24 februarie reprezintă o încălcare gravă şi brutală a principiilor de drept internaţional, inclusiv a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. „În acest context, România reafirmă susţinerea sa fermă pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional”- conchide MAE. Putin vorbise despre teritorii smulse cu forţa de Ucraina de la Ungaria, România şi Polonia. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.

SÂMBĂTĂ, 5 noiembrie, ZIUA 254. Ucraina se pregătește de iarnă. Lupte violente în Donbass. Putin nu se abate de la retorica sa obișnuită.

UPDATE 376: Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a acuzat Rusia că dorește ca populația ucraineană să „înghețe” în această iarnă și că distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei e o răzbunare fiindcă trupele ruse de invazie s-au împotmolit pe front. Premierul ucrainean, Denis Șmigal, a dat asigurări că țara sa se pregătește pentru orice scenariu. „Stocăm echipamente de producere a energiei în caz de urgenţă" - a explicat el, adăugând că în depozite s-au acumulat 14,5 miliarde m3 de gaze, iar Kievul a primit 700 de generatoare electrice de la donatori străini și alte 900 vor fi livrate în curând. Autoritățile încearcă să asigure căldura în școli, grădinițe, spitale sau blocuri, iar în capitala Kiev 78% din clădiri sunt în prezent încălzite – mai spune șeful guvernului ucrainean.  

În teren, luptele „cele mai violente” dintre armatele ucraineană și rusă se concentrează în bazinul carbonifer Donbass, din est, în jurul orașelor Bahmut și Soledar – a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Ne menținem pozițiile” – susține Zelenski, insistând asupra pierderilor semnificative pe care le-ar fi suferit inamicul. Pe de altă parte, conducerea armatei ucrainene anunță că „ocupanții ruși au tras trei rachete și au efectuat cinci lovituri aeriene și două cu lansatoare de rachete multiple” asupra regiunilor Liov (vest), Harkov (nord-est), Dnipropetrovsk (centru) și Zaporojie (sud).

Președintele rus, Vladimir Putin, nu s-a abătut de la retorica sa obișnuită, remarcă media internaționale, după ce liderul de la Kremlin a marcat cu un discurs virulent Ziua Unității Naționale. El susține că, „prin furnizarea continuă de arme Ucrainei, prin trimiterea de mercenari acolo”, Occidentul „favorizează obiectivele sale geopolitice, care nu au nicio legătură cu interesele poporului ucrainean”. Vestul are ca scop „și slăbirea, dezintegrarea, distrugerea Rusiei” – a repetat Putin. După ce, pe 21 septembrie, a decretat mobilizarea rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, „avem, deja 318.000" de mobilizați și "continuă să sosească voluntari" – mai afirmă șeful statului rus.

VINERI, 4 noiembrie, ZIUA 253. O zecime din populația Ucrainei a rămas fără electricitate. Kievul denunță deportările din sud și est. Exporturile de produse agricole au ajuns la 10 milioane de tone.

UPDATE 375: Circa 4,5 milioane de ucraineni, adică o zecime din populația țării, au rămas fără electricitate peste noapte, din cauza atacurilor armatei ruse de invazie asupra infrastructurii energetice. Avarii s-au produs atât în capitala Kiev, cât și în alte zece regiuni din țară. Președintele Volodimir Zelenski afirmă că rușii „nu pot învinge Ucraina pe câmpul de luptă, de aceea încearcă să ne distrugă poporul” și recurg la „teroarea energetică.” Pe de altă parte, Ucraina a condamnat „ferm” „deplasarea forțată în masă” a locuitorilor din regiunea Herson (sud), ocupată de armata rusă, care se așteaptă la un contraatac energic al trupelor Kievului. Strămutări de populație ar avea loc și în regiunea învecinată  Zaporojie și în peninsula Crimeea, anexată de ruși încă din 2014, tot în sud, precum și în provincile Lugansk și Donețk, din est, controlate parțial de secesioniștii pro-moscoviți.

Exporturile de cereale din porturile ucrainene s-au reluat, după ce Rusia a revenit în acordul privind coridorul umanitar de tranzit prin Marea Neagră. „Șapte nave de marfă, care transportau în total 290.102 tone de cereale și produse agricole”, au plecat din porturile ucrainene, ridicând la zece milioane de tone totalul mărfurilor alimentare trimise, după 1 august, de Kiev către piețele mondiale. Statele Unite și ONU au salutat acest rezultat, dar au subliniat că acordul privind cerealele trebuie să fie prelungit dincolo de termenul prevăzut, de 19 noiembrie.

 

JOI, 3 noiembrie, ZIUA 252. Exportul de cereale a fost reluat.  Președintele Zelenski lăudă „eficiența” și „modul corect” în care ONU și Turcia, mediatori ai acordului, au lucrat pentru a găsi o soluție acceptată de Moscova.

UPDATE 374: 107 militari ucraineni, inclusiv apărători ai uzinei Azovstal din Mariupol s-au întors astăzi acasă în urma unui nou schimb de prizonieri, a anunțat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski. "Am reușit să eliberăm 6 ofițeri, 100 soldați și un sergent din forțele armate, marină, garda națională și alte detașamente, inclusiv trei „Azovi”, a afirmat Andriy Yermak. El a amintit că au fost aduși acasă mulți ucraineni răniți în luptă și a spus că statul va face tot ce este necesar pentru a-l ajuta pe fiecare dintre ei. Săptămâna trecută Ucraina a reușit să elibereze din captivitate alte 52 de persoane într-un alt schimb de prizonieri cu Rusia. Volodimir Zelenski care a discutat ieri cu președintele turc Tayyip Erdogan pentru a-i mulțumi pentru menținerea acordului de export al cerealelor din porturile Mării Negre a spus că au vorbit și despre pașii suplimentari pentru returnarea prizonierilor de război, subliniind că sprijinul Turciei este important. Până acum, Ankara a fost implicată în cel puțin un schimb important de captivi între Rusia și Ucraina.

UPDATE 373: Forțele ruse ar putea să-și abandoneze pozițiile de pe malul drept al Niprului, în sudul Ucrainei. Adjunctul administratorului civil instalat de ruși în regiunea Herson a declarat că unitățile ruse vor traversa cel mai probabil pe malul celălalt. Oficilitățile ucrainene au primit cu prudență acest anunț, dar dacă retragerea va fi confirmată ar reprezenta un punct major de cotitură în război. Zona include capitala regională Herson, singurul oraș important capturat de ruși de la începutul invaziei, precum și o parte a unui baraj, care asigură alimentarea cu apă pentru peninsula Crimeea, primul teritoriu ucrainean anexat de Moscova, din 2014. Rusia se luptă de mai multă vreme să facă față contraofensivei ucrainene din zona Herson și a trimis zeci de mii de soldați pentru a întări una din marile sale priorități de pe câmpul de luptă. Speculații despre eventuala retragere a rușilor au apărut după ce pe internet au circulat azi fotografii cu clădirea administrativă principală din orașul Herson, fără ca steagul Rusiei să mai fie arborat pe acoperiș.

UPDATE 372: Șase nave de marfă încărcate cu cereale au părăsit, joi, porturile ucrainene, după reluarea traficului suspendat cu o zi înainte - a anunțat ministerul turc al Apărării, garant al acordului dintre Kiev și Moscova privind tranzitul grânelor ucrainene spre piețele mondiale. Vasele vor folosi coridorul umanitar securizat din Marea Neagră, care a permis, deja, exportul a 9,7 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina. Potrivit Ankarei, 426 de nave au urmat această rută sigură după 1 august. În ajun, Rusia și-a reluat participarea la acord, spunând că a primit „garanții scrise” din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea coridorului maritim. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat reluarea exporturilor. „Astăzi avem un rezultat diplomatic important pentru țara noastră și pentru întreaga lume” – a jubilat Zelenski, în obișnuitul său discurs adresat națiunii și postat pe rețelele de socializare. El a lăudat „eficiența” și „modul corect” în care ONU și Turcia, mediatori ai acordului, au lucrat pentru a găsi o soluție acceptată de Moscova.

MIERCURI, 2 noiembrie, ZIUA 251. Exportul de cereale a fost supendat.  Contraofensivă a trupelor Kievului pe frontul de est şi nord-est.

UPDATE 371: Plecarea din porturile ucrainene a navelor de marfă încărcate cu cereale e suspendată, miercuri, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut garanții că aşa-numitul culoar de tranzit nu va fi folosit pentru a ataca flota rusă din Marea Neagră. Anterior, Rusia a avertizat cu privire la „pericolul” pe care şi-l asumă navele de marfă ce continuă să navigheze fără acordul său pe coridorul care duce din porturile ucrainene, via strâmtoarea Bosfor, în Marea Mediterană. În replică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că acest „coridor pentru cereale are nevoie de protecție fiabilă și pe termen lung”, iar „Rusia trebuie să înțeleagă clar că va primi un răspuns global dur la orice măsură care ne perturbă exporturile alimentare”. „Aceasta este, literalmente, o chestiune vitală pentru zeci de milioane de oameni” – a conchis Zelenski. Şi președintele francez, Emmanuel Macron, a denunțat ceea ce a numit „o decizie unilaterală a Rusiei, care dăunează, din nou, securității alimentare mondiale”.

În teren, notează observatorii, în timp ce forțele ruse așteaptă de săptămâni întregi lansarea unui atac ucrainean masiv în regiunea Herson, din sud, prinde contur o contraofensivă a trupelor Kievului şi pe frontul de est şi nord-est. „Linia frontului a avansat rapid și bine” – le-a declarat reporterilor de război un ofițer al forțelor speciale ale armatei ucrainene. La Kiev, după bombardamentele devastatoare de luni, alimentarea cu apă și electricitate a fost restabilită complet – anunţă primarul Vitali Kliciko. Președinția ucraineană a raportat atacuri cu drone rusești în regiunile Poltava și Dnipropetrovsk, din centrul țării, și cu rachete în alte câteva zone. Cinci civili au fost uciși și nouă răniți în ultimele 24 de ore în Ucraina, potrivit aceleiaşi surse.

MARȚI, 1 noiembrie, ZIUA 250. Kievul a rămas fără apă curentă. Exportul de cereale continuă. Experții internaționali caută așa-zisele bombe murdare ucrainene.  

UPDATE 370: Peste 80% dintre locuitorii capitalei ucrainene, Kiev, au rămas fără apă curentă și „sute de localități” din țară erau fără electricitate, după bombardamentele masive executate de trupele ruse asupra infrastructurii din cel puțin zece regiuni. Comandantul șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi,a declarat că rușii au lansat 55 de rachete de croazieră, o rachetă aer-sol, 22 de rachete antiaeriene și 5 drone „împotriva țintelor civile din Ucraina”. În sudul țării, „inamicul continuă să submineze direcțiile unei eventuale ofensive a trupelor noastre și să distrugă infrastructura critică” - a afirmat, într-un comunicat, și statul major ucrainean al regiunii de sud. Potrivit ministerului rus al Apărării, „toate loviturile și-au atins obiectivul”. Consilierul prezidențial ucrainean Oleksi Arestovici susține, însă, că, grație sistemelor de apărare primite de la partenerii occidentali, în special Iris-T, de fabricație germană, trupele Kievului au doborât numeroase proiectile rusești. „Inamicul folosește de patru sau cinci ori mai multe rachete pentru a obține unele rezultate” – a afirmat Arestovici.

Armata rusă a cerut Kievului să se angajeze că nu va folosi coridorul destinat exportului de cereale în scopuri militare. Și președintele rus, Vladimir Putin, a spus că „Ucraina trebuie să garanteze că nu va exista nicio amenințare la adresa siguranței navelor civile”. El a acuzat, din nou, Kievul că a folosit coridorul civil ca să atace cu drone ținte rusești, fapt care ar fi atras retragerea Moscovei din acordul privind exporturile ucrainene de grâne. Câteva nave de marfă încărcate cu cereale au părăsit, totuși, porturile ucrainene, pe coridorul maritim umanitar, cu destinația Turcia, potrivit site-ului specializat Marine Traffic.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că și-a început inspecțiile în Ucraina, solicitate de această țară după ce Putin a acuzat-o că a șters dovezile pregătirii unei „bombe murdare”. Inspectorii AIEA „au început – și vor finaliza în curând – verificarea a două situri din Ucraina” - a precizat agenția ONU, cu sediul la Viena. O bombă radiologică, cunoscută drept „bombă murdară”, conţine explozibili convenționali, înconjurați de materiale radioactive, destinate a fi diseminate în momentul exploziei.

LUNI, 31 octombrie, ZIUA 249. Exporturile ucrainene de cereale către piețele internaționale au devenit „imposibile”. Kievul îi acuză pe ruși că vor să doneze țărilor sărace grâne furate din silozurile sale.

UPDATE 369: Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa își va continua eforturile pentru aplicarea acordului de export al cerealelor prin Marea Neagră, în ciuda reticențelor Rusiei. Moscova și-a suspendat participarea la acord, după ce a acuzat Ucraina că i-a atacat flota din Crimeea, dar liderul turc spune că Rusia se comportă ezitant pentru că nu a primit aceleași beneficii prin acordul mediat internațional. În ciuda retragerii Rusiei din acord, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite au convenit un plan de deplasare pentru 14 nave care se află în apele turcești. Într-o declarație a Centrului Comun de Coordonare (JCC) de la Istanbul se spune că cele trei delegații s-au înțeles să inspecteze și alte 40 de nave care vor părăsi Turcia. În acest timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres poartă negocieri pentru a restabili participarea Rusiei la acordul de cereale. Kremlinul afirmă că acordul poate fi implementat cu greutate fără Rusia. Purtătorul de cuvânt prezidențial, Dimitri Pescov a comentat că transportul devine mai periculos dacă Moscova nu-i asigură securitatea.

UPDATE 368: Opt persoane au fost rănite în Bucovina de Nord în urma atacurilor cu rachete rusești care au vizat azi infrastructura critică a Ucrainei. Șeful regiunii Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk a anunțat că cei opt oameni au răni ușoare, dar că o instalație energetică a fost avariată. Potrivit armatei ucrainene, apărarea aeriană a doborât 44 din cele peste 50 de rachete de croazieră lansate de ruși, dar obiective ale infrastructurii critice au fost lovite în 10 regiuni, inclusiv în capitala Kiev, unde mai multe zone au rămas fără curent și apă. Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut și în nordul Republicii Moldova, fără să facă victime.

UPDATE 367: Ucraina a anunțat că exporturile sale de cereale către piețele internaționale au devenit „imposibile”, din cauza blocadei reinstaurate de Rusia în Marea Neagră, sub pretextul că nu mai poate garanta securitatea navelor încărcate cu grâne. În obișnuitul său mesaj video adresat națiunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut că „Rusia este singura responsabilă pentru faptul că alimentele vor deveni mai scumpe în Africa de Vest și Asia de Est. Rusia este motivul pentru care populația, în Etiopia, Somalia sau Yemen, va trebui să se confrunte cu lipsuri catastrofale”. El a dat exemplul unei nave închiriate de ONU, cu 40.000 de tone de cereale la bord, cu destinația Etiopia, gata să părăsească portul ucrainean Cernomorsk și care nu poate face acest lucru. „Etiopia este aproape de foamete” – a avertizat Zelenski.

La Istanbul, Centrul Comun de Coordonare (JCC), responsabil cu supravegherea acordului privind exportul de cereale ucrainene, a confirmat că delegația rusă care participă la inspecțiile navelor se va retrage „pentru o perioadă nedeterminată”. Acordul făcuse posibilă eliberarea a milioane de tone de produse agricole, blocate luni în șir în porturile ucrainene, din cauza invaziei ruse. În ultimele săptămâni, Rusia și-a multiplicat criticile la adresa textului, subliniind că propriile sale exporturi au avut de suferit în urma sancțiunilor impuse de occidentali. Moscova susține că este pregătită să înlocuiască exporturile ucrainene cu propriile livrări pentru țările sărace și s-a oferit să le livreze gratuit acestora 500.000 de tone de cereale în lunile următoare. Kievul afirmă că este vorba despre o cantitate furată din silozurile sale de armata rusă de invazie. Statele Unite, Uniunea Europeană și ONU i-au cerut Rusia să-și reconsidere decizia de a suspenda acordul.  

Pe front, bombardamentele rusești au continuat și s-au soldat cu cel puțin 10 morți și 13 răniți printre civili, în ultimele 24 de ore - potrivit unui raport al președinției de la Kiev. În regiunea Herson, în sudul țării, unde este așteptată următoarea bătălie majoră dintre forțele ruse și cele ucrainene, reporterii de război relatează despre dueluri sporadice de artilerie. Armata rusă susține că a executat o lovitură asupra unui centru de instruire al serviciilor speciale ucrainene din Ociakiv, în regiunea Mikolaiv, tot în sud. Moscova afirmă că din acel centru a fost pregătit, cu ajutorul experților britanici, atacul cu drone asupra flotei sale din Crimeea, de care s-a prevalat pentru a suspenda acordul privind cerealele. Londra a negat categoric orice implicare.

DUMINICĂ, 30 octombrie, ZIUA 248. Moscova își suspendă participarea la acordul privind exportul de cereale. Pentru Kiev, negocierile cu Rusia sunt „o pierdere de timp".

UPDATE 366: Şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski le cere europenilor să oprească exporturile de obiecte electrocasnice în ţări din vecinătatea Rusiei. Andri Ermak susţine că Federaţia Rusă a început sa dezasambleze orice fel de echipament din import pentru a folosi piesele străine în scopuri militare. Potrivit şefului cancelariei prezidenţiale, sancţiunile au întrerupt accesul ruşilor la tehnologia occidentală, aşa ca aceştia caută componente electronice acolo unde pot. El a facut aceste declaraţii după ce agenţia de presă Bloomberg a scris recent că ţari precum Armenia şi Kazahstan au început brusc să cumpere din Europa cantitaţi mari de aparate de uz casnic, precum masini de spalat, frigidere şi chiar pompe de sân electrice şi au crescut în acelaşi timp vânzările către Federaţia Rusă.

UPDATE 365:  Negocierile cu Rusia constituie "o pierdere de timp" – a afirmat un consilier de rang înalt al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, după ce Moscova şi-a suspendat, „pe termen nedeterminat”, participarea la acordul intermediat de ONU privind exportul cerealelor ucrainene pe piețele mondiale. Rusia a acuzat atacurile cu drone, puse pe seama Kievului, asupra oraşului Sevastopol din Crimeea anexată și a pretins că nu mai poate „garanta siguranța navelor civile” ce transportă grânele. Președintele american, Joe Biden, a calificat decizia rușilor drept „scandaloasă” și a avertizat că aceasta mărește riscul foametei pe glob. La rândul său, președintele Zelenski a acuzat ceea ce a numit mișcarea fără sens a Moscovei. „Aceasta este o încercare complet transparentă a Rusiei de a reveni la amenințarea cu foametea pe scară largă în Africa, în Asia” - a spus Zelenski. După ce, pe 22 iulie, sub egida ONU și cu mediere turcească, Rusia și Ucraina au semnat acordurile privind exporturile de cereale, peste 9 milioane de tone de porumb, grâu, produse din floarea soarelui, orz, rapiță și soia au putut fi expediate de ucraineni către terțe țări. Ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, susține că Moscova e gata să furnizeze gratuit până la 500.000 de tone de cereale țărilor sărace, în locul grânelor ucrainene.

 

SÂMBĂTĂ, 29 octombrie, ZIUA 247. Portul Sevastopol, închis după un atac cu drone. Guvernatorul rus al orașului, Mihail Razvojaiev, susține că „nici o instalație din oraș nu a fost afectată, (iar) situația este sub control".

UPDATE 364: Marina militară rusă a respins, sâmbătă, un atac cu drone în golful Sevastopol, îndreptat contra flotei de la Marea Neagră - a declarat guvernatorul instalat de Moscova al acestui oraș din Crimeea anexată, Mihail Razvojaiev, citat de agențiile internaționale de știri. Toate dronele implicate în atac au fost „doborâte”, „nici o instalație din oraș nu a fost afectată, (iar) situația este sub control" - a adăugat el, deși, ulterior, autoritățile au anunțat că, după atac, portul Sevastopol a fost închis „temporar” pentru nave și feriboturi. Rusia, care a invadat Ucraina anul acesta, pe 24 februarie, anexase, fără  luptă, peninsula ucraineană Crimeea încă din 2014. Trupele Kievului poartă o contraofensivă susținută, pentru eliberarea teritoriilor ocupate din estul și sudul țării, iar joi Razvojaiev a anunțat că și centrala termică Balaklava a fost vizată de un atac cu dronă, care nu a provocat pagube majore sau victime. În august, el a raportat un atac cu dronă, al doilea în mai puțin de o lună, asupra sediului Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol, care nu a provocat morți sau răniți. Pe 31 iulie, o dronă a aterizat în curtea Cartierului General al Flotei de la Marea Neagră, rănind cinci dintre angajații săi și provocând anularea tuturor festivităților planificate de Ziua Flotei Ruse, sărbătorită în acea zi. Acuzată de Rusia că se află în spatele acestui atac, Ucraina și-a negat implicarea, numind acuzațiile „provocări”.

VINERI, 28 octombrie, ZIUA 246. Inspectorii AIEA revin în Ucraina.  Acuzaţiile ruseşti privind armele biologice „sunt pure invenții”.

UPDATE 363: Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor vizita două situri ucrainene „săptămâna aceasta”, la cererea autorităţilor de la Kiev, acuzate de președintele rus, Vladimir Putin, că ar fi șters dovezile că încercau să fabrice o aşa-numită „bombă murdară”. „Inspectorii vor efectua o verificare independentă (...) pentru a detecta orice deturnare a materialului nuclear” - a explicat directorul general al organismului ONU, Rafael Grossi. Agenția a reafirmat că a inspectat unul dintre cele două locuri suspecte „în urmă cu o lună” şi că „nicio activitate nucleară nedeclarată nu a fost” detectată. „În mod normal, inspecțiile noastre se concentrează pe material nuclear , uraniu îmbogățit, plutoniu, toriu. În acest caz, s-au menționat anumiți izotopi, cesiu și stronțiu”, care ar fi putut fi „reconvertiți”, a adăugat Grossi. Putin şi subalternii săi au susţinut, în repetate rânduri, că Ucraina vrea să folosească o armă radioactivă „pentru a putea spune mai târziu că Rusia a fost cea care a efectuat un atac nuclear”. O bombă radiologică, cunoscută drept „bombă murdară”, conţine explozibili convenționali, înconjurați de materiale radioactive, destinate a fi diseminate în momentul exploziei.  Pe de altă parte, ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că acuzațiile Rusiei cu privire la implicarea Washingtonului în presupusa dezvoltare a armelor biologice în Ucraina sunt doar fabulaţii. „Știm cu toții că aceste afirmații sunt pure invenții, prezentate fără nicio dovadă” - a spus ea, adăugând că „trebuie să profit de această ocazie pentru a clarifica lucrurile: Ucraina nu are un program de arme biologice... Statele Unite nu au un program de arme biologice”.

JOI, 27 octombrie, ZIUA 245. Atac cu dronă asupra unei centrale electrice din Crimeea ocupată

UPDATE 362: Uniunea Ucrainenilor din Romania a predat Administratiei Regionale de Stat Transcarpatia primul lot de generatoare electrice puternice, achiziționate cu fonduri proprii și destinate regiunilor Lviv, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk și Cernăuți. Ucraina se confruntă cu probleme în furnizarea de curent și căldură după ce bombardamentele rusești i-au distrus o treime din infrastructura enegetică.
O delegație UUR a vizitat săptămâna trecută regiunea Transcarpatia, unde a avut întălniri cu adjunctul administrației locale, Andriy Șeketa și cu rectorul Universității din Ujgorod, Volodimir Smolanka, cu care a fost semnat un acord de cooperare educațională, științifică și culturală.
Andriy Sheketa a mulțumit UUR și României în general pentru tot ajutorul acordat atât Ucrainei, cât și refugiaților ucraineni din România. El a remarcat nevoia de a accelera demersurile de deschidere a punctelor de trecere Yabluniv - Remeți și Tarna Mare-Hîja, ceea ce va contribui la consolidarea cooperării dintre regiunile de frontieră ale Ucrainei și României.

UPDATE 361: Aşa-zisele autorități instalate de armata rusă de ocupaţie în peninsula ucraineană Crimeea au anunțat, joi, că o centrală electrică a fost vizată de un atac cu dronă, care nu a provocat pagube majore. Guvernatorul oraşului Sevastopol, Mihail Razvojaiev, susţine că "transformatorul a suferit daune minime, nu au fost victime", iar  „incidentul nu afectează furnizarea de energie electrică” în oraş şi în întreaga peninsulă. Declarațiile  sale survin în timp ce Ucraina își continuă contraofensiva în sudul țării, iar forțele ruse și-au intensificat atacurile împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei. Rusia a anexat Crimeea în 2014, fără luptă, iar responsabilii de Kiev au promis să o recucerească.

MIERCURI, 26 octombrie, ZIUA 244. Președintele rus, Vladimir Putin,  a asistat la antrenamentele forțelor sale strategice

UPDATE 360: O baza rusă abandonată în estul Ucrainei dezvăluie condițiile retragerii haotice a forțelor ruse, în septembrie, din regiunea Harkovului, care au condus la una dintre cele mai usturatoare înfrângeri ale președintelui Vladimir Putin pe câmpul de luptă. Fuga rușilor a lăsat în urmă mii de documente într-un bunker din orașul Balakliia care detaliază funcționarea internă a mașinii de război rusești. Unele hârtii erau arse într-un cuptor, altele erau împrăștiate pe podea. Printre ele, caietul cu 91 de pagini scrise de mână al unui ofițer de stat major conținea coordonate ale unităților de informații rusești, înregistrări ale apelurilor de la comandanți, detalii despre bătălii, oameni uciși și echipamente distruse. Și relatări despre o scădere de moral și disciplină. Potrivit documentelor, văzute de Reuters, în săptămânile dinaintea acelei înfrângeri, forțele ruse se chinuiau cu supravegherea și războiul electronic. Foloseau drone comerciale, pilotate de soldați abia antrenați, iar echipamentul lor pentru blocarea comunicațiilor ucrainene a fost adesea nefuncțional. Până la sfârșitul lunii august, după cum arată documentele, forța a fost epuizată, lovită de moarte, dezertări și stres. Două unități – reprezentând aproximativ o șesime din forța totală – funcționau la 20% din capacitate. Documentele mai dezvăluie eficiența în creștere a forțelor Ucrainei și oferă indicii despre modul în care s-ar putea desfășura războiul după opt luni, Rusia fiind acum sub o presiune intensă pe frontul sudic din apropierea coastei Mării Negre.

UPDATE 359: Președintele rus, Vladimir Putin, a participat, miercuri, la antrenamentul forțelor sale strategice de descurajare, responsabile cu riposta inclusiv în cazul unui război nuclear - a anunțat Kremlinul. O rachetă balistică a fost lansată asupra peninsulei Kamciatka, din Orientul Îndepărtat rus, și o alta din apele Mării Barents, din Arctica. Exercițiul a implicat și aeronave cu rază lungă de acțiune Tu-95. „Sarcinile stabilite în timpul exercițiului de antrenament strategic de descurajare au fost îndeplinite în totalitate, rachetele atingându-și ținta” – mai susţine preşedinţia rusă. Aşa-numitele forțe strategice ruse sunt dotate cu rachete intercontinentale, cu bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune, cu submarine, nave de suprafață și aviație navală. Exercițiile au avut loc în toiul invaziei rusești din Ucraina, declanşată pe 24 februarie, și al crizei diplomatice cu Occidentul. Oficialii de la Moscova au amenințat, în mod repetat, că vor folosi arme nucleare în cazul unei amenințări existențiale la adresa statului rus.

MARŢI, 25 octombrie, ZIUA 243. Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, e la Kiev. „Ucraina distruge așa-zisa a doua armată din lume”.

UPDATE 358: Statele Unite iau în considerare să trimită Ucrainei echipamente de apărare aeriană HAWK, pentru a o ajuta să contracareze atacurile rusești cu drone și rachete de croazieră. Deși mai vechi, rachetele interceptoare HAWK ar reprezenta o îmbunătățire față de sistemul de rachete Stinger, mai mic și cu rază mai scurtă de acțiune, pe care Statele Unite l-au trimis deja Kievului pentru a opri invazia Rusiei. Echipamentele HAWK, care se bazează pe o tehnologie din epoca Vietnamului, modernizată în mai multe rânduri se află în stocurile apărării, ceea ce ar permite Administrației Biden să le transfere rapid, fără să mai ceară aprobarea Congresului.

UPDATE 357: Președintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit, marți, la Kiev, pentru o vizită pe care media internaţionale o numesc surpriză. „Aștept cu nerăbdare întâlnirea mea cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev, și cu populația din nordul țării, unde vreau să îmi fac o idee despre viața lor în plin război” – a declarat Steinmeier,pe a acărui agendă a fost inclusă o deplasare în micul oraș Korjukiva, din nord, de lângă granița cu Belarus, ocupat, pentru o vreme, de trupele ruse. „Mesajul meu către ucraineni (este că) vă puteți baza pe Germania! Vom continua să sprijinim Ucraina: militar, politic, financiar și umanitar" – a promis preşedintele federal.

NATO și statele occidentale au avertizat Rusia că nu ar trebui să creeze o „escaladare” a conflictului din Ucraina sub „pretextul” aşa-zisei „bombe murdare” pe care Moscova susţine că încearcă s-o fabrice ucrainenii. „Aliații NATO resping această acuzație " - a scris, pe Twitter, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după discuţii cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, și cu secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace. O bombă radiologică, numită „murdară”, conţine explozibili convenționali şi materiale radioactive , care sunt diseminate în timpul exploziei. Luni, ruşiiau pretins că fabricarea unei „bombe murdare” de către ucraineni a „intrat în faza finală”.

 Președintele Zelenski a ironizat, din nou, „diversele prostii despre Ucraina” pe care le-ar debita Moscova. Pe front, susţine Zelenski, „Ucraina distruge așa-zisa a doua armată din lume”. În teren, comandamentul ucrainean a anunțat că a eliberat în total peste 90 de localități din regiunea Herson (sud), precum și patru sate din regiunile Donețk și Lugansk (est), teritorii ale Ucrainei pe care Moscova pretinde că  le-a anexat în septembrie. La rândul său, Rusia denunță o „intensificare considerabilă” a tirurilor ucrainene care vizează regiunile sale de frontieră, în special Belgorod și Kursk.

LUNI, 24 octombrie, ZIUA 242. Bombardamente la Mikolaiv. Nu sunt suficiente nave pentru a evacua civilii din Herson.

UPDATE 356: Armata rusă de invazie și-a continuat bombardamentele cu rachete și drone asupra orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, unde a distrus ultimul etaj al unui bloc de apartamente. Potrivit media internaționale, nu au fost înregistrate decese. Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au menținut intensitatea atacurilor asupra infrastructurii energetice și militare a Ucrainei și au distrus un mare depozit de muniții din regiunea Cerkasi, din centrul țării. De asemenea, rușii ar fi respins contratacurile ucrainene din sud și est. Armata ucraineană susține, în schimb, că înregistrează victorii în sud, unde a preluat cel puțin două sate abandonate de inamic.

În paralel, așa-zisele autorități locale, instalate de ruși în provincia ocupată Herson, tot din sud, au continuat evacuarea populației civile, sub pretextul că vor s-o pună la adăpost de contraofensiva trupelor ucrainene. Responsabilii pro-moscoviți spun că nu sunt suficiente nave pentru a transporta oamenii peste râul Nipru și acuză o „creștere bruscă a numărului de persoane care doresc să părăsească" regiunea. Circa 25.000 de persoane au fost evacuate în mai puțin de o săptămână – susține presa oficială rusă.

DUMINICĂ, 23 octombrie, ZIUA 241. Ruşii grăbesc evacuarea Hersonului ocupat. „O catastrofă umanitară planificată, așa cum Europa nu a mai văzut de la al Doilea Război Mondial."

UPDATE 355: Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu afirmă că situația din Ucraina are tendința de a escalada în mod incontrolabil. Șoigu a vorbit azi la telefon cu miniștrii apărării din Franța, Turcia și Marea Britanie și s-a declarat preocupat de posibilele provocări din partea Ucrainei prin folosirea așa-numitelor ”bombe murdare”. Din informațiile presei oficiale de la Moscova, ministrul rus nu a dat mai multe amănunte, dar bombele murdare, sunt arme de distrugere în masă care combină explozivii convenționali cu material radioactiv. Rusia se confruntă de ceva timp cu o contraofensivă ucraineană masivă în teritoriile pe care le-a confiscat și răspunde, în schimb, cu atacuri extinse cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Președintele Vladimir Putin nu a exclus niciun mijloc ”în apărarea” țării sale, iar fostul președinte Medvedev, în prezent secretar adjunct al Consiliului rus de Securitate a făcut aluzie la arsenalul nuclear al Rusiei. Chiar dacă ministrul Șoigu a declarat că Rusia nu are nevoie de astfel de arme pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina, președintele american Joe Biden a spus că ia în serios amenințările Moscovei. Vineri, miniștrii apărării american și rus au avut una din rarele lor convorbiri telefonice.

UPDATE 354: Așa-zisele autorități instalate de trupele ruse de ocupație în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, le-au cerut civililor să părăsească„imediat” capitala regională omonimă, în fața înaintării forțelor Kievului. Sursa evocă o „situație tensionată pe front” și „pericol crescut de bombardamente masive”. Evacuările pe malul stâng al râului Nipru, care se învecinează cu Hersonul, au început încă de miercuri și aproximativ 25.000 de persoane ar fi plecat până acum, dar noul apel are un caracter de urgență, după cum remarcă media internaționale.

„Agresorul continuă să ne terorizeze țara” -  a acuzat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a spus că ținta principală a tirurilor rusești este infrastructura energetică. Peste un milion de gospodării sunt fără electricitate în Ucraina - a detaliat un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko. Potrivit acestuia, 672.000 de abonați au fost deconectați în regiunea Hmelnițki, 188.400 în regiunea Mikolaiv, 102.000 în regiunea Volîn, 242.000 în regiunea Cherkasi, 174.790 în regiunea Rivne. „Dacă nu mai există energie, electricitate și apă în Ucraina, s-ar putea declanșa un nou tsunami de migrație” - a avertizat premierul Denis Șmigal. Rusia vrea „să ofere Ucrainei o iarnă rece, în care oamenii ar putea muri prin îngheț. Aceasta ar putea conduce la o catastrofă umanitară planificată, așa cum Europa nu a mai văzut de la al Doilea Război Mondial" - a mai spus șeful guvernului de la Kiev. Ucrainenii și-au redus, deja, în mod voluntar, consumul de energie electrică cu 5% până la 20%, în medie în anumite zile și în anumite regiuni - a declarat șeful operatorului național Ukrenergo, Volodimir Kudrițki.

Peste graniță, în regiunea rusă Belgorod, două persoane au fost ucise într-o lovitură a armatei ucrainene – susține guvernatorul local, Viaceslav Gladkov. Obuzul a vizat „infrastructura civilă” din orașul Șebekino, iar „aproximativ 15.000 de oameni au rămas fără electricitate” - a mai spus el. Moscova a denunţat, încă de la jumătatea lunii octombrie, o „creştere considerabilă” a tirurilor ucrainene asupra regiunilor de graniţă ruse, precum Belgorod, Kursk sau Briansk.

SÂMBĂTĂ, 22 octombrie, ZIUA 240. Ucrainenii afirmă că avansează spre Herson. Ruşii acuză uciderea a patru civili, inclusiv doi jurnaliști, într-un bombardament nocturn al inamicului.  

UPDATE 353: Kievul susține că trupele sale continuă să avanseze în regiunea strategică Herson, de unde ocupanții ruși au început să evacueze populația civilă, sub pretextul că o pun la adăpost de  contraofensiva inamicului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a evocat „rezultatele bune” ale armatei sale în această regiune unde, a spus el, au fost capturate peste treizeci de vehicule blindate rusești. Un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, susține, la rândul său, că „88 de localități (au fost) preluate” de la forțele ruse din regiunea Herson. Autoritățile ruse au anunțat moartea a patru civili, inclusiv doi jurnaliști, în timpul unui bombardament ucrainean nocturn asupra unui pod din Herson peste râul Nipru. Armata ucraineană a negat că a vizat civili: „Nu lovim infrastructura critică, nu lovim așezările pașnice și populația locală” - a declarat o purtătoare de cuvânt a acesteia, Natalia Gumeniuk. Ucraina a cerut ca o misiune internațională să monitorizeze situația de la barajul Kahovka, în amonte de Herson, pe Nipru, unde Rusia ar „pregăti în mod conștient terenul pentru un dezastru de mare amploare”. Zelenski a acuzat, anterior, forțele ruse că au „minat barajul și unitățile hidrocentralei Kahovka”, una dintre cele mai mari din Ucraina.

VINERI, 21 octombrie, ZIUA 239. Ruşii sunt acuzaţi că au minat un baraj. Ucrainenii se tem de deschiderea unui nou front, în nord, din Belarus.

UPDATE 352: Autorităţile ucrainene au acuzat trupele ruse de invazie că au minat barajul hidrocentralei Kahovka, de lângă oraşul Herson, din sudul ţării. „Rusia pregătește în mod conștient terenul pentru un dezastru pe scară largă ” - a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir  Zelenski.E la  avertizat că, dacă barajul sare în aer, „mai mult de 80 de localități, inclusiv Hersonul, vor fi rapid inundate.” Scopul Rusiei este de a opri avansul trupelor ucrainene în regiune – apreciază unul dintre consilierii lui Zelenski, Mihailo Podoliak. Cele două armate par să pregătească o bătălie decisivă pentru Herson, singura reşedinţă regională ucraineană pe care ruşii au reuşit s-o ocupe după declanşarea invaziei, pe 24 februarie. Aşa-zisa administraţie instalată de armata rusă vrea să evacueze zeci de mii de locuitori, sub pretextul că îi pune, astfel, la adăpost de contraofensiva ucraineană. Kievul, în schimb, acuză deportarea masivă a populației ucrainene în Rusia, „pentru a modifica componența etnică a teritoriilor ocupate”.

Angajată în lupta cu forțele rusești în sud și în est, Ucraina e alarmată de posibila deschidere a unui nou front în nord, din Belarus. Rusia a desfășurat un grup operativ consolidat de 9.000 de soldați și sute de piese de echipament militar pe teritoriul aliatului său, după ce președintele Aleksandr Lukașenko a afirmat că se teme de un atac din partea Ucrainei. Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev. Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la luptele din țara vecină. Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele Minskului să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.

JOI, 20 octombrie, ZIUA 238. Restricții la consumul de electricitate. Zeci de mii de oameni ar urma să plece din Hersonul ocupat.

UPDATE 351: Ucraina își limitează, de joi, consumul de energie electrică, după ce mare parte din infrastructură a fost distrusă de bombardamentele armatei ruse de invazie. Președintele Volodimir Zelenski a îndemnat populația ca, în preajma venirii iernii, să se pregătească pentru „toate scenariile posibile” și să-și limiteze consumul de energie începând de la ora locală 07:00 (04:00 GMT). Președinția ucraineană a mai anunțat crearea de puncte mobile de alimentare cu energie electrică, pentru infrastructura critică. Și primarul capitalei Kiev, Vitali Kliciko, le-a cerut cetățenilor să nu mai utilizeze cuptoarele cu microunde, aparatele de aer condiționat, fierbătoarele sau caloriferele electrice între orele 7:00 și 23:00.

În sudul ocupat al Ucrainei, așa-zisa administrație instalată de ruși în regiunea Herson a anunțat că a început evacuarea civililor din calea contraofensivei lansate de armata ucraineană. În următoarele zile, „50.000 - 60.000” de oameni ar urma să fie mutați pe celălalt mal al râului Nipru. Șeful autorităților municipale pro-moscovite, Vladimir Saldo, promite că, în schimb, că militarii ruși care rămân în Herson vor rezista „până la moarte”. Pentru secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov, evacuarea e, de fapt, „deportarea masivă a populației ucrainene” în Rusia, „pentru a schimba componența etnică a teritoriilor ocupate”. Președintele Zelenski i-a avertizat pe locuitorii din regiunile anexate împotriva unei campanii de recrutare forțată întreprinsă de către armata rusă. "Încercați să părăsiți teritoriul ocupat. Și dacă nu o puteți face și ajungeți în unități militare rusești, încercați cu prima ocazie să depuneți armele și să mergeți spre pozițiile ucrainene" – a îndemnat șeful statului.

MIERCURI, 19 octombrie, ZIUA 237. Rușii vor să evacueze civilii din Hersonul ocupat. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a propus președintelui Volodimir Zelenski să rupă relaţiile diplomatice cu Iranul.

UPDATE 350: Secretarul Consiliul ucrainean de Securitate și Apărare, Oleksi Danilov afirmă că legea marțială declarată de Vladimir Putin în teritoriile ocupate ale Ucrainei pregătește deportarea în masă a ucrainenilor, pentru a schimba componența etnică a populației locale. Oleksi Danilov a scris pe Twitter că este o crimă care ar trebui condamnată de ONU și care a fost deja comisă de Rusia în Crimeea și a rămas nepedepsită. La rândul său, deputatul local Serghei Khlan estimează că printr-o deportare ”ca pe vremea sovietică”, Moscova încearcă să creeze panică în Herson și o imagine care să alimenteze propaganda rusă.
Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus a aprobat decretul președintelui Putin privind introducerea legii marțiale în teritoriile ocupate în Ucraina.

UPDATE 349: Rusia se pregătește să evacueze populația din Herson, orașul ocupat din sudul Ucrainei unde trupele sale se confruntă cu o situație deosebit de „tensionată”, din cauza contraofensivei armatei ucrainene. Noul șef al operațiunilor din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, a declarat că armata rusă urmează să „asigure, în primul rând, evacuarea în siguranță a populației” din Herson, fără să ofere alte detalii. Reședință a regiunii omonime, ocupată de Rusia încă din primăvară și anexată în septembrie, prin decretul președintelui Vladimir Putin, Hersonul este în prezent vizat de tiruri ucrainene intense asupra „infrastructurii sale sociale, economice și industriale” – susține Surovikin. Acestea au condus la întreruperi în furnizarea de energie electrică, apă și alimente și reprezintă o „amenințare directă la adresa vieții locuitorilor”, de unde nevoia evacuării acestora. „Acțiunile ulterioare în ceea ce privește orașul Herson însuși vor depinde de situația militară”, a continuat Surovikin, fără a „exclude luarea unei decizii foarte dificile”, pe care n-a detaliat-o. La rândul său, șeful așa-zisei administrații instalate de ocupanții ruși în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a anunțat evacuarea pe malul stâng al râului Nipru a populației din mai multe localități, pentru a permite armatei ruse să-și organizeze defensiva.  

Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, „după 10 octombrie, 30% din centralele electrice au fost distruse, provocând întreruperi masive de curent în toată țara”, într-un moment în care se apropie iarna. Potrivit serviciilor ucrainene pentru situații de urgență, „1.162 de localități au rămas fără curent electric” și peste 70 de persoane au fost ucise și 290 rănite de dronele kamikaze la care recurg trupele ruse de invazie. Utilizarea de către Moscova a dronelor iraniene este, potrivit Kievului, neîndoielnică. Armata rusă a lansat în „ultimele 24 de ore” 43 de drone „Shahed-136” fabricate în Iran, dintre care „38 au fost doborâte de soldații ucraineni” – susține statul major de la Kiev. Acest apel la ajutorul Iranului este „recunoașterea de către Kremlin a falimentului său militar și politic” – a apreciat Zelenski, care și-a reiterat refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a propus lui Zelenski să rupă relaţiile diplomatice cu Teheranul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat utilizarea de către Moscova a dronelor iraniene în Ucraina. „Se folosește tehnologie rusească, cu nume rusești” – pretinde Peskov. La rândul său, Iranul a repetat că „nu a exportat arme către niciuna dintre părțile aflate în conflict”.

 

MARŢI, 18 octombrie, ZIUA 236. Noi răpiri la Zaporojie. Bombardier rusesc căzut pe bloc.

UPDATE 348: Tirurile armatei ruse de invazie asupra capitalei ucrainene, Kiev, au avariat instalațiile electrice din estul oraşului – a anunţat, marţi, un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj postat pe o rețea de socializare. Tot marţi, operatorul nuclear ucrainean Energoatom a acuzat Rusia că a „răpit” doi oficiali de la centrala nucleară Zaporojie, din sudul ţării, aflată sub control rusesc . Ar fi vorba despre directorul IT al uzinei, Oleg Kostiukov, și despre directorul general adjunct, Oleg Oşeka, pe care ruşii i-ar fi „condus către o destinație necunoscută”. La sfârşitul lui septembrie, şi directorul general al centralei, Igor Murașov, a fost reţinut de forțele ruse și pus în libertate după câteva zile.

În ajun, tirurile rusești de rachete şi utilizarea aşa-numitelor drone sinucigașe au ucis luni cel puțin opt persoane în Ucraina. Pe lângă Kiev, au fost lovite regiunile Harkov și Sumî (din nord-est), Donețk (est), Dnipropetrovsk (centru-est) , Herson și Mikolaiv (sud). Armata rusă susţine că și-a atins toate țintele, cu „arme de înaltă precizie”. În schimb, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski,a denunţat, din nou, ceea ce a numit „teroarea” rusă. „La Kiev, au ucis o familie tânără, țintând un bloc de apartamente. Un bărbat și o femeie însărcinată în șase luni” – a spus Zelenski în obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii. Rusia, adaugă el, „nu are nicio șansă (să câștige) pe câmpul de luptă. Și încearcă să-și acopere înfrângerile militare prin teroare. "

În sud-vestul Rusiei, 13 persoane au murit și 19 au fost rănite în urma prăbuşirii unui avion militar rusesc asupra unei clădiri din oraşul Ieisk, pe malul Mării Azov, nu departe de granița cu Ucraina - au anunțat autoritățile locale. 250 de persoane au fost evacuate, printre care 40 de copii. Ministerul rus Apărării a precizat că piloții bombardierului au reușit să se ejecteze. Conform aceleiași surse, ei ar fi efectuat fost un zbor de antrenament, iar „unul dintre motoare a luat foc la decolare”.

LUNI, 17 octombrie, ZIUA 235. Kievul lovit cu drone kamikaze. Zelenski susţine că peste 65 de mii de militari ruşi au fost ucişi de la declanşarea invaziei. „Acum chiar și marea este de partea noastră”.

UPDATE 347: Centrul capitalei ucrainene, Kiev, a fost zguduit de explozii, luni dimineața, pentru a doua oară într-o săptămână.  Primarul Vitali Kliciko afirmă că mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate. La rândul său,  șeful de cabinet al președinției ucrainene, , Andrii Iermak, a vorbit despre „atacuri cu drone kamikaze”, la care ar fi recurs trupele ruse de invazie. „Rușii cred că îi va ajuta, dar (aceste atacuri) arată disperarea lor” - susţine același oficial.

La rândul lor, forțele ucrainene continuă să atace inamicul în estul ţării, iar loviturile lor ar fi afectat clădirea administrației din oraşul Donețk, reşedinţa regiunii omonime, aflată sub controlul separatiştilor pro-moscoviţi. La Moscova, ministerul rus Apărării susţine că trupele sale au respins încercările trupelor ucrainene de a avansa în regiunile Donețk, Herson și Mikolaiv, ultimele două din sud.Preşedintele ucrainean, Volodimir  Zelenski, a spus că aproape 65.000 de militari ruși au fost uciși de la declanşarea invaziei, pe 24 februarie. E de peste zece ori mai mult decât estimarea oficială a Moscovei, 5.937 de morți, livrată pe 21 septembrie, când preşedintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviştilor, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina. „Punctele fierbinți cheie din (bazinul carbonifer)  Donbas (est) sunt Soledar și Bakhmut” - a mai afirmat Zelenski în obişnuitul său discurs nocturn adresat naţiunii, adăugând că „acolo au loc lupte foarte grele”.

Serviciul britanic de informații militare, care monitorizează permanent situaţia de pe front, apreciază că armata rusă se confruntă cu probleme logistice acute în sud, după avarierea, pe 8 octombrie, a podului rutier și feroviar care leagă, peste strâmtoarea Kerci, Rusia continentală de Crimeea anexată. O purtătoare de cuvânt a Comandamentului Militar de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat, la rândul său, că forțele ruse suferă un deficit grav de echipamente. Aproape 75% din proviziile militare rusești din sudul Ucrainei trec peste acest pod, a spus ea la televiziunea ucraineană, adăugând că vânturile puternice au oprit și feriboturile din zonă. „Acum chiar și marea este de partea noastră” - a conchis Humeniuk.

DUMINICĂ, 16 octombrie, ZIUA 234. Pentru ucraineni, „cea mai dificilă” situaţie e în apropiere de Bahmut. Masacru într-o cazarmă rusească.

UPDATE 346: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, în prezent, pentru trupele sale, situația „cea mai dificilă” e în apropiere de oraşul Bahmut, din estul ţării. În obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii, Zelenski susţine că „încă ne menținem pozițiile", după ce forțele separatiste din regiunea Donețk, susținute de Rusia, au anunţat că au cucerit două sate de lângă Bahmut, Opîtin și Ivangrad. Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, e atacat de ruşi, fără succes, de luni în şir.

Cel puțin 11 persoane au murit și  15 au fost rănite într-un schimb de focuri pe un teren militar de antrenament din regiunea rusă Belgorod, de lângă granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării susţine că a fost un atac comis de doi cetățeni dintr-o țară membră a aşa-numitei Comunităţi a Statelor Independente, organizaţie ce reuneşte o parte fostelor republici sovietice. „În timpul antrenamentelor de tragere pentru persoane care s-au oferit voluntar să participe la operațiunea militară specială (în Ucraina), teroriștii au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unității” – explică ministerul. „Cei doi terorişti au fost doborâţi” – mai afirmă sursa, fără să ofere detalii cu privire la identitatea victimelor și a autorilor atacului. Un consilier al președintelui ucrainean  Zelenski, Oleksi Arestovici, susţine că atacatorii provin din Tadjikistan și au deschis focul asupra celorlalți după o ceartă pe teme religioase. Tadjicii sunt musulmani, în timp majoritatea rușilor se declară creştini ortodocşi.

SÂMBĂTĂ, 15 octombrie, ZIUA 233. Ajutor pentru Ucraina din Statele Unite şi din Arabia Saudită. Centrală electrică incendiată la Belgorod, în Rusia.

UPDATE 345: Statele Unite vor trimite muniții și vehicule militare în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de asistență, de 725 de milioane de dolari, menit să ajute Kievul să reziste trupelor ruse de invazie – a anunţat departamentul Apărării de la Washington. Şi Arabia Saudită va oferi Ucrainei 400 de milioane de dolari, ca ajutor umanitariar, iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman i-a spus președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că ţara sa este gata să continue eforturile de mediere între Kiev şi Moscova. În teren, anchetatorii ucraineni au terminat exhumarea militarilor din una dintre cele două gropi comune descoperite după ce trupele ruse s-au retras din orașul Liman, din regiunea Donețk (est). Peste graniţă, o centrală electrică situată în orașul rus Belgorod a luat foc după o lovitură pe care guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, o atribuie ucrainenilor.

VINERI, 14 octombrie, ZIUA 232. Ruşii vor să evacueze civilii din Hersonul ocupat. Ucrainenii susţin că situația din teren „este complicată, dar sub control.”

UPDATE 344: Rusia a anunțat că va organiza evacuarea pe teritoriul său a populației civile din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, pretinzând că răspunde, astfel, unei cereri din partea autorităților locale de ocupație, speriate de progresul contraofensivei forțelor ucrainene. Locuitorii vor fi duși în peninsula ucraineană Crimeea, anexată, în 2014, fără luptă, de Moscova, și în regiunile Rostov, Krasnodar și Stavropol, din sudul Rusiei. „Vom asigura tuturor cazare gratuită și tot ce este necesar” – a promis vicepremierul rus Marat Husnulin. Alături de regiunea vecină Zaporojie şi de Doneţk şi Lugansk, din est, Hersonul ocupat a fost declarat, luna trecută, parte a Federaţiei Ruse, deşi trupele  Moscovei nu controlează în totalitate aceste teritorii şi, de câteva săptămâni, bat constant în retragere. Kievul a acuzat, în trecut, Rusia că, sub acoperirea evacuării, a deportat pe teritoriul său mii de locuitori din zonele ocupate.

Situația din teren „este complicată, dar sub control” - a declarat comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. „Superioritatea artileriei inamice ilustrează necesitatea creșterii puterii de foc a forțelor armate ucrainene” - a spus el, adăugând că, „de asemenea, chestiunea apărării antiaeriene integrate este esențială”. Forțele ruse s-au retras pe mai multe linii ale frontului, dar se află în ofensivă lângă Bahmut, un oraș din estul Ucrainei care avea 70.000 de locuitori înainte de război și azi e în mare parte pustiu și devastat de focurile de artilerie. În regiunea rusă Belgorod, de lână graniţă, o rachetă ucraineană a lovit o clădire rezidențială, fără a provoca victime - susţin autoritățile locale. Anterior, un tir ucrainean a aruncat în aer un depozit de muniții din regiune.

JOI, 13 octombrie, ZIUA 231. Occidentul livrează, din nou, armament Ucrainei. Întâlnire Putin-Erdogan la Astana. Vot zdobitor împotriva Rusiei la ONU.

UPDATE 343: Regatul Unit a anunțat, joi, că va furniza Ucrainei invadate de trupele ruse un stoc suplimentar de rachete antiaeriene, precum și muniție capabilă să doboare rachetele de croazieră ale inamicului. Rachetele AMRAAM, care vor fi furnizate „în săptămânile următoare” Kievului, pentru a fi utilizate în cadrul sistemului de apărare aeriană NASAMS, promis de Statele Unite, sunt primele de acest tip oferite de Londra - subliniază ministerul britanic al Apărării. Și președintele francez, Emmanuel Macron, le-a promis ucrainenilor „radare, sisteme și rachete” antiaeriene, fără a preciza când vor fi livrate. El a aminitit că Franța lucrează cu Danemarca pentru a trimite și șase tunuri  Caesar, pe lângă cele 18 deja livrate. Anterior, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, afirmase că începe „o nouă eră a apărării aeriene”, odată cu sosirea „sistemului Iris-T din Germania” și cu așteptata livrare a „NASAMS americane”.

Kremlinul a declarat că se așteaptă ca președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, să îi facă omologului său rus, Vladimir Putin, o ofertă concretă privind medierea conflictului din Ucraina, la întâlnirea lor programată, joi, în Kazahstan, la Astana. „Turcii își oferă medierea. Dacă ar avea loc contacte (ruso-ucrainene), acestea s-ar face pe teritoriul turc" - a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Membră importantă a NATO, Turcia a condamnat invazia rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie, dar nu s-a raliat la sancțiunile economice occidentale contra Moscovei. Sub egida ONU și cu mediere turcă, Moscova și Kievul au convenit, în vară, reluarea exporturilor de cereale ucrainene către piețele mondiale. Tot în plan diplomatic, Adunarea Generală a ONU a condamnat, cu o majoritate „covârșitoare”, „anexarea ilegală” a teritoriilor ucrainene ocupate și a transmis, astfel, potrivit președintelui american Joe Biden, un „mesaj clar” Moscovei. „143 de națiuni (dintr-un total de 193 de membri ai ONU, n. red.) au stat de partea libertății, suveranității și integrității teritoriale” - a subliniat Biden, adăugând că Rusia „nu poate șterge un stat suveran de pe hartă”.

 

MIERCURI, 12 octombrie, ZIUA 230. Noi bombardamente asupra infrastructurii ucrainene. G7: „atacuri fără discernământ împotriva populației civile nevinovate.” Zeci de civili dezhumaţi în Doneţk.

UPDATE 342: Ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană au ajuns la un acord cu privire la organizarea unei misiuni de amploare pentru antrenarea forțelor ucrainene. Pentru început ar putea fi instruiți până la 15.000 de militari în mai multe state membre, iar Polonia și Germania s-au oferit să găzduiască tabere de antrenament. Acordul care va fi înaintat luni miniștrilor europeni de externe prevede crearea unui sediu pentru misiune și centre de pregătire în țările gazdă. Misiunea va fi finanțată din dotarea Facilității europene pentru pace. Statele Unite și aliații europeni discută de ceva vreme și despre pregătirea piloților ucraineni pentru folosirea avioanelor de luptă americane.

UPDATE 341: Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană livrat de Germania - a anunțat ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, într-o postare pe Twiter. El susţine că „a început o nouă eră a apărării aeriene” în Ucraina invadată de trupele ruse. Anterior, acestea au recurs la noi atacuri „masive” asupra infrastructurii ucrainene, lovind, în special,  instalațiile energetice din vestul ţării, situate foarte departe de front. Ministerul rus al Apărării a salutat loviturile împotriva a ceea ce a numit țintele militare şi sistemul energetic al Ucrainei şi a afirmat că tirurile şi-au atins obiectivul. „Au fost lansate 28 de rachete inamice, dintre care 20 au fost doborâte, şi mai mult de 15 drone, majoritatea drone de atac iraniene. Aproape toate au fost doborâte" - a declarat, în replică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii.

Deplângând, într-un comunicat de presă, „strategia rusă de escaladare deliberată”, aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii ale lumii, a condamnat „în cel mai vehement mod posibil” aceste „atacuri fără discernământ împotriva populației civile nevinovate”, care sunt „o crimă de război”. De asemenea, G7 a avertizat Belarusul că formarea unei forțe militare comune cu Rusia ar „cel mai recent exemplu de complicitate” cu Moscova în războiul declanşat împotriva Ucrainei. Minskul a dat asigurări că forța comună este „pur defensivă”.

În estul Ucrainei, în regiunea Doneţk, autorităţile au anunţat că au fost exhumate cadavrele a 78 de civili, în două oraşe recent recucerite de forţele ucrainene. Potrivit Procuraturii Generale al Ucrainei, la Sviatorgursk, unele cadavre prezentau urme de „moarte violentă”, două fiind calcinate. La Liman au fost numărate 110 morminte, din care au fost imediat exhumate 44 de cadavre, inclusiv cele „ale unui copil de un an și ale întregii sale familii”.

MARŢI, 11 octombrie, ZIUA 229. Creşte bilanţul victimelor din bombardamentele de luni. Ucrainenii repetă că Rusia este „un stat terorist.” Civilii „plătesc cel mai mare preț”.

UPDATE 340: Luptele violente din Ucraina determină Franța să-și sporească prezența militară pe flancul estic al NATO. Ministrul francez al apărării a declarat că dublează numărul efectivelor din România cu o companie de vehicule blindate și un escadron de tancuri Leclerc. De asemenea, în Lituania vor fi trimise avioane de luptă Rafale pentru misiuni de patrulare, iar în Estonia va fi desfășurată o companie de infanterie echipată cu vehicule Griffon.

UPDATE 339: Cel puţin 19 persoane au fost ucise și 105 au fost rănite în bombardamentele masive ale armatei ruse de invazie asupra oraşelor de pe tot cuprinsul Ucrainei, potrivit unui nou bilanț anunțat, marți, de autoritățile de la Kiev. Rusia este „un stat terorist, care trebuie descurajat în cel mai puternic mod posibil” - a acuzat, din nou, ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Kisliţia. Omologul său rus, Vasili Nebenzia, a replicat comparând regimul de la Kiev cu „cea mai scandaloasă dintre organizațiile teroriste”, la două zile ceea ce Moscova numeşte „sabotajul” care a avariat grav podul ce leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014. Înaintea Adunării Generale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund șocat” de bombardamentele rusești, despre care a spus că sunt „o nouă escaladare inacceptabilă a războiului”, pentru care civilii „plătesc cel mai mare preț”. Multe persoane vor fi forțate să-și părăsească casele din Ucraina - a avertizat şi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. „Oroarea a ceea ce s-a întâmplat (...) este de neiertat” - a subliniat diplomatul italian. La rându-i, președintele american, Joe Biden, a acuzat „brutalitatea absolută” a omologului său rus, Vladimir Putin, în timp ce diplomația europeană a denunțat „atacurile barbare” comise de ruşi în Ucraina.

LUNI, 10 octombrie, ZIUA 228. Rușii bombardează intens infrastructura energetică a Ucrainei. La Kiev, stațiile de metrou au fost transformate în adăposturi antiaeriene.

UPDATE 338: Rusia a lansat, luni, o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care acuză zeci de tiruri de rachete și atacuri cu drone iraniene din dotarea trupelor ruse de invazie. „Vor panică și haos, vor să distrugă sistemul energetic” - a spus el într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, adăugând că loviturile au vizat țara de la nord la sud și de la est la vest, atingând, capitala, Kiev, precum și regiunile Hmelnițki, Liov, Dnipro, Vinnița, Zaporojie, Sumî, Harkov sau Jitomir. „Sunt posibile întreruperi temporare de curent, dar nu va exista nicio întrerupere a încrederii noastre în victorie” - a mai spus Zelenski în videoclipul filmat în aer liber, în centrul Kievului. Și șeful armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat că inamicul a tras, luni dimineață, 75 de rachete asupra Ucrainei. 41 dintre acestea ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. La Kiev, circulația metroului a fost parțial oprită, deoarece stațiile au fost transformate în adăposturi antiaeriene. Și traficul auto a fost blocat în centrul orașului, potrivit primarului Vitali Kliciko.

UPDATE 337: Casa Albă afirmă că va continua să înarmeze Ucraina, dar a refuzat să comenteze acuzaţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia Kievul a comis un „act terorist” prin organizarea exploziei care a distrus parţial podul Kerci care leagă Rusia de peninsula ucraineană anexată, Crimeea. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american pe probleme de securitate, John Kirby a declarat pentru ABC News că nu are nimic de adăugat în legătură cu explozia. El a adăugat însă că preşedintele Putin a început războiul şi tot el îi poate pune capăt imediat, prin retragrea trupelor din Ucraina. Liderul de la Kremlin a convocat pentru luni Consiliul său de Securitate care reuneşte miniştri, politicieni importanţi, şefi ai armatei şi ai serviciilor de informaţii. Kievul nu a confirmat, nici nu a dezminţit implicarea sa în explozie.

DUMINICĂ, 9 octombrie, ZIUA 227. S-a reluat traficul pe podul Crimeei. „Tot ce este ilegal trebuie distrus, tot ce a fost furat trebuie returnat." Kievul evocă lupte interne între securitatea și armata rusă.

UPDATE 336: Podul care leagă Rusia continentală, peste strâmtoarea Kerci, de peninsula ucraineană Crimeea,  anexată de Moscova în 2014, s-a redeschis traficului rutier și feroviar, după ce a fost avariat de o explozie uriașă, atribuită de anchetatori unei mașini-capacană. „Traficul feroviar pe podul din Crimeea a fost complet restabilit”- a declarat pentru presă vicepremierul rus Marat Husnulin, unul dintre responsabilii expediați de Kremlin la fața locului, imediat după avarie. Vor trece atât trenurile de pasageri, cât și cele de marfă - a adăugat el, adăugând că „avem capacități tehnice pentru asta”. Media ruse însele confirmă că traficul feroviar a fost reluat complet pentru pasageri și mărfuri, dar se derulează cu întârzieri. Anterior, așa-zisele autorități instalate de ruși în Crimeea anunțaseră că s-a reluat traficul și pentru mașini și autobuze, pe singura bandă a podului care a rămas intactă. Vehiculele grele de marfă vor fi preluate de feriboturi – au mai decis responsabilii ruși.

Anchetatorii spun că atacul asupra podului a provocat moartea a trei oameni: șoferul camionului-capcană și alte două persoane - un bărbat și o femeie -, care se aflau în apropierea exploziei și ale căror cadavre au fost scoase din apă. Comisia de investigații susține că a stabilit identitatea proprietarului camionului, un rezident al regiunii Krasnodar, din sudul Rusiei, și că ancheta continuă. Podul de beton, construit cu mare cheltuială, la ordinul președintelui Vladimir Putin, pentru a conecta peninsula anexată, fără luptă, acum opt ani, de teritoriul Federației Ruse, este folosit în special pentru transportul echipamentelor militare către trupele de invazie care luptă în sudul Ucrainei. Analiștii subliniază ar fi un nou șoc pentru Moscova dacă o astfel de infrastructură, cu valoare strategică și cu încărcătură simbolică uriașe, situată atât de departe de front, ar fi putut fi lovită de forțele ucrainene.

Responsabilii ucraineni n-au revendicat atacul, dar nu și-au disimulat bucuria. „Crimeea. Podul. Începutul. Tot ce este ilegal trebuie distrus, tot ce a fost furat trebuie returnat Ucrainei" - a comentat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai activi comunicatori ai regimului de la Kiev. În obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a mulțumit să spună că: „Din păcate, a fost înnorat în Crimeea.” Ulterior, el a pus explozia pe seama unei lupte interne între serviciul de securitate al Federației, FSB (ex-KGB), și armata rusă. După avarie, FSB a preluat, de altfel, paza podului. Purtătoarea de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, crede că reacțiile de la Kiev dovedesc „natura teroristă” a autorităților ucrainene.

Armata rusă, aflată în dificultate pe frontul din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, pretinde că aprovizionarea trupelor sale nu a fost amenințată: „Aprovizionarea (...) se realizează continuu și complet, de-a lungul unui coridor terestru și, parțial, pe mare”. Așa-zisul președinte al Crimeei anexate, Serghei Aksionov, susține, la rându-i, că peninsula are rezerve de combustibil pentru o lună și de alimente pentru două luni. Subalternul său, șeful parlamentului regional instalat de Rusia, Vladimir Konstantinov, a denunțat o lovitură a „vandalilor ucraineni”. În teren, trupele Moscovei se confruntă, în continuare, cu contraofensiva declanșată de ucraineni pe fronturile de sud și de est, iar Moscova a anunțat că a numit un nou șef al „operațiunii sale militare speciale” din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, 55 de ani.

SÂMBĂTĂ, 8 octombrie, ZIUA 226. Rușii susțin că au cucerit trei sate de la lângă Bahmut. Ucrainenii atacă „zi și noapte” în Donețk. Lavrov repetă că invazia e legitimă.

UPDATE 335: Forțele ruse de invazie susțin că ar fi capturat câteva așezări din estul Ucrainei, după ce bătuseră în retragere săptămâni în șir, în fața contraofensivei energice a trupelor Kievului. Ar fi vorba de trei sate  situate la sud de orașul Bahmut, ce se află sub control ucrainean, într-o zonă pe care rușii încearcă de cîteva luni s-o cucerească. Reporterii de război informează că la Bahmut se aud focuri de artilerie grea și de lansatoare de rachete și, ocazional, rafale de mitralieră.  Martori oculari susțin că s-ar purta și „lupte de stradă” la periferia orașului, care avea 70.000 de locuitori înainte de război. În regiunea ocupată Herson, din sud, cel puțin cinci civili au fost uciși și tot atîția au fost răniți în urma unui tir ucrainean, ce a lovit un autobuz cu oameni care mergeau la muncă – susține oficialului pro-rus Kiril Stremusov, unul dintre cei mai notorii colaboraționiști din zonă. Potrivit liderului separatiștilor pro-ruși din regiunea Donețk (est), Denis Pușilin, „cea mai dificilă” situație e în apropierea orașului Liman, un nod feroviar recent preluat de forțele ucrainene, de unde trupele rusești au scăpat cu greu din încercuire. Acum, rușii ar încerca să creeze o nouă linie de apărare lângă Kremina, ceva mai la est, dar forțele ucrainene îi atacă „zi și noapte”.

Armata ucraineană a preluat aproape 2.500 kilometri pătrați de teritoriu de la sfârșitul lunii septembrie, inclusiv aproape 800 km2 și 29 de localități „doar în această săptămână” – a susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs adresat națiunii. Anterior, Zelenski vorbise despre necesitatea unor „atacuri preventive” împotriva Rusiei, după care președinția de la Kiev a precizat că e vorba despre „sancțiuni”, și nu despre lovituri militare. Oficialii ruși au reacționat vehement: Kremlinul a denunțat un „apel de a porni un nou război mondial”, iar șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că astfel de declarații confirmă legitimitatea invaziei declanșate pe 24 februarie, căreia Moscova îi spune operațiune militară specială.

VINERI, 7 octombrie, ZIUA 225. Kievul garantează „viață și siguranță”  rușilor care se predau. Zelenski: „500 de kilometri pătraţi de teritoriu și zeci de localități au fost eliberate”. 

UPDATE 334: Rusia l-a demis pe comandantul districtului militar de est, general-colonelul Alexander Șaiko, în cea mai recentă remaniere la vîrful armatei pe fondul unui șir și de răstrunări de pe câmpul de luptă din Ucraina. Potrivit presei, generalul locotenent Rustam Muradov a fost numit în loc, la conducerea Districtului Militar de Est, care acoperă trupele din Orientul Îndepărtat, dar care sunt în mare parte desfășurate acum în Ucraina. Muradov, care a fost sancționat de Uniunea Europeană în februarie a servit anterior în regiunea Donbas din estul Ucrainei și a comandat trupele ruse de menținere a păcii în Nagorno-Karabah , o regiune separatistă din Azerbaidjan, locuită în mare parte de etnici armeni.
Și comandantul districtului militar de Vest, generalul colonel Alexander Juravliov, a fost înlocuit, la începutul săptămânii, la scurt timp după pierderile dramatice ale Rusiei în nord-estul Ucrainei și recucerirea de către Ucraina a centrului strategic Liman, în regiunea Donețk. În septembrie a fost schimbate ministrul adjunct al apărării responsabil cu logistica, iar în august a fost destituit comandantul flotei Mării Negre după ce i-a fost scufundată nava fanion și a pierdut opt avioane de luptă într-un atac asupra unei baze rusești din Crimeea.

UPDATE 333: Ucraina garantează „viață și siguranță” soldaților ruși care se predau - a declarat, vineri, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, într-un moment în care forțele Kievului avansează pe fronturile din sudul și estul țării, iar armata rusă de invazie continuă să bată în retragere. „Garantăm viața, securitatea și dreptatea tuturor celor care vor renunța imediat la luptă” - a spus Reznikov, într-un masaj video adresat militarilor inamici. „Încă poți salva Rusia de la tragedie și armata rusă de la umilire” – a conchis el. În ajun, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că „numai de la 1 octombrie și numai în regiunea Herson, peste 500 de kilometri pătraţi de teritoriu și zeci de localități au fost eliberate”.  Armata rusă, la rândul ei, pretinde, în raportul său zilnic, că „a respins inamicul” în  regiune a Hersonului. Potrivit acesteia, forțele ucrainene au desfășurat pe acest front patru batalioane tactice, însumând câteva sute de oameni, și „au încercat de mai multe ori să spargă apărarea rusă”, dar fără succes.

JOI, 6 octombrie, ZIUA 225. Soarta centralei nucleare de la Zaporojie, incertă. Incendii lângă Kiev. Semne de derută la Moscova.

UPDATE 332: Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi a declarat la Kiev că AIEA consideră centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși drept o ”instalație ucraineană”. Rafael Grossi a spus că a discutat cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski despre „consecințele administrative ale anexării ruse” a regiunii Zaporojie, o decizie condamnată ca ilegală de comunitatea internațională. Grossi a mai spus că misiunea AIEA cu sediul în centrală va fi extinsă de la doi la patru membri. El a spus că scopul său este de a preveni un accident nuclear și că va discuta propunerea în timpul unei vizite la Moscova.

UPDATE 331: Cel puțin șapte oameni au fost uciși și cinci sunt dați dispăruți în orașul Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce o rachetă rusească a distrus peste noapte un bloc de apartamente cu cinci etaje. Douăsprezece persoane au fost rănite, inclusiv un copil de trei ani, iar altele erau prinse sub dărâmături. Autoritățile locale spun că 7 rachete au lovit zone rezidențiale din oraș, iar fotografiile publicate de serviciile de urgență ucrainene au arătat mormane uriașe de moloz. Regiunea Zaporojie este una dintre cele patru din Ucraina anexate recent de Rusia, dar capitala este controlată de ucraineni. Președintele Vladimir Putin a ordonat de ieri guvernului său să ia în proprietate centrala nucleare din zonă, cea mai mare din Europa, situată la aproximativ 50 km sud-vest de orașul Zaporojie. Uzina a fost capturată de forțele ruse, dar este încă operată de specialiști ucraineni. Apropierea liniei frontului crește pericolul unui dezastru nuclear, dacă centrala este lovită.

UPDATE 330: Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, va încerca să discute cu responsabilii de la Kiev și de la Moscova despre viitorul centralei nucleare de la Zaporojie, din sudul ocupat al Ucrainei, cea mai mare din Europa, pe care rușii și-au apropriat-o odată cu așa-zisa anexare a regiunii. Săptămâni în șir, centrala a fost ținta unor tiruri intense, de care Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc și care au alimentat temerile privind o catastrofă nucleară.

Zeci de pompieri ucraineni au stins incendiile din împrejurimile Kievului, provocate de atacurile cu drone iraniene „kamikaze” la care a recurs armata rusă de invazie. Atacurile deveniseră mai curând rare în această zonă, de unde ruşii, confruntaţi cu o acerbă rezistenţă a armatei ucrainene, s-au retras încă din martie.

Președintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că situația militară se va „stabiliza” în teritoriile ucrainene  anexate, unde forțele sale suferă eșecuri în serie în fața armatei Kievului. Și purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a dat asigurări că teritoriile pierdute vor fi „recuperate”. Ucraina anunțase că a câștigat, din nou, teren în regiunea Lugansk (est), după succesele de la Herson (sud) și Harkov (nord-est). Fapt pe care analiștii îl numesc un semn de derută în Rusia, eșecurile armatei au determinat un înalt oficial parlamentar să le ceară șefilor din ministerul Apărării „să nu mai mintă” în legătură cu înfrângerile. „Acest lucru poate duce la o pierdere a credibilității" - a avertizat deputatul Andrei Kartapolov, fost comandant militar, în prezent șef al Comitetului de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a Legislativului rus.

 

MIERCURI, 5 octombrie, ZIUA 224. Ruşii lansează drone iraniene lângă Kiev. Colaboraţioniştii din Herson pretind că ucrainenii şi-au oprit înaintarea. O nouă tranşă de HIMARS pentru Kiev.

 UPDATE 329: Șeful Comisiei de apărare din Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului cere armatei să nu mai mintă despre înfrângerile suferite în Ucraina. Deputatul Andrei Kartapolov, fost comandant militar afirmă că informațiile apar de oriunde, de la guvernatori, de la corespondenții de război, doar rapoartele Ministerului Apărării rămân neschimbate. "Oamenii știu. Oamenii noștri nu sunt proști. Și văd că nu vrem să le spunem nici măcar o parte din adevăr. Acest lucru poate duce la o pierdere a credibilității", a scris Kartapolov pe canalul Telegram al propagandistului rus Vladimir Soloviov. Forțele ucrainene au anunțat în ultimele zile noi cuceriri în estul și sudul Ucrainei, după ce trupele Moscovei au pierdut deja cea mai mare parte a regiunii Harkov, din nord-est. În schimb, Ministerul rus al Apărării care recunoaște foarte rar eșecurile trupelor sale, se mulțumește să enumere în rapoartele zilnice doar pierderile pe care pretinde că le provoacă adversarilor.

 UPDATE 328: O persoană a fost rănită, iar infrastructura deteriorată în atacurile cu drone kamikaze iraniene lansate de armata rusă de invazie împotriva orașului ucrainean Bila Ţerkva, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Kiev - a anunțat, miercuri, guvernatorul regional, Oleksi Kuleba. E o premieră în această zonă din jurul Kievului, de unde ruşii, confruntaţi cu o acerbă rezistenţă a armatei ucrainene, s-au retras încă din martie.

Unul dintre cei mai notorii exponenţi ai aşa-zisei administraţii instalate de ocupanţi la Herson, în sudul Ucrainei, Kiril Stremusov, susţine că armata rusă ar fi reuşit să stopeze contraofensiva trupelor Kievului. În ajun, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că armata sa avansat zeci de kilometri în sudul ţării şi a eliberat „zeci” de localități în ultima săptămână. Zelenski i-a mulțumit omologului său, Joe Biden, pentru „sprijinul militar și financiar continuu” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a anunţat că livrează Kievului noi sisteme de lansare de rachete HIMARS, foarte apreciate de ucraineni pentru precizia cu care lovesc poziţiile inamice. Noua componentă a ajutorului militar american include, de asemenea, 32 de obuziere, muniții ușoare și muniții de artilerie, sisteme de mine și 200 de vehicule blindate.

MARŢI, 4 octombrie, ZIUA 223. Ucrainenii atacă susţinut în sud. Ruşii ar fi adus întăriri din Siberia şi Siria. Un propagandist de top de la Moscova recunoaşte că vin vremuri grele.

UPDATE 327: Economia Ucrainei urmează să se prăbușească cu 35% în acest an, în urma efectelor devastatoare ale războiului cu Rusia, potrivit estimărilor Băncii Mondiale. Consecințele sunt de durată din cauza distrugerii capacității industriale și terenurilor agricole și scăderii forței de muncă, odată cu strămutarea a peste 14 milioane de persoane. Instituția financiară adaugă într-un comunicat că efectul războiului va fi resimțit mai larg și în țările din Europa și Asia Centrală, pentru care BM prognozează o recesiune de aproximativ 0,2% în acest an, urmată de o creștere timidă de doar 0,3% în 2023. Cele mai afectate vor fi țările dependente moderat sau puternic de importul de gaze, precum și țările puternic conectate la piața energetică europeană. BM subliniază că ”aceste țări trebuie să fie pregătit pentru restricții de gaz” și pentru gestionarea unor ”șocuri masive și neașteptate”

UPDATE 326: Forțele ucrainene anunţă că au spart liniile defensive ale trupelor ruse de invazie din sudul țării şi au recucerit mai multe sate de-a lungul râului strategic Nipru. Avansul acestora a fost recunoscut și de un lider al aşa-zisei administraţii instalate în zonă de ruşi, Vladimir Saldo, care spune că trupele ucrainene au recucerit orașul Dudşani. În plus, ucrainenii susţin că au distrus 31 de tancuri rusești și un lansator de rachete multiple. Media internaţionale nu au putut verifica informaţiile de pe câmpul de luptă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la rândul său, că trupele sale au recucerit localităţi din diferite zone ale ţării, fără a oferi detalii. „Noi centre populate au fost eliberate în mai multe regiuni. Lupte grele au loc în mai multe sectoare ale frontului" - a spus Zelenski, în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. Statul Major al armatei ucraine afirmă că în zonă sosesc întăriri rusești din Siberia și Siria. „Faptul că am spart frontul înseamnă că (...) armata rusă și-a pierdut, deja, capacitatea de a ataca, iar astăzi sau mâine și-ar putea pierde şi capacitatea de a se apăra” - apreciază analistul militar ucrainean Oleg Jdanov, iar punctul său de vedere e împărtăşit şi de experţi occidentali. „Un timp, lucrurile nu vor fi ușoare pentru noi. Nu ar trebui să ne așteptăm la vești bune în acest moment" - a recunoscut cel mai proeminent prezentator de la televiziunea rusă de stat, Vladimir Soloviov.

 

LUNI, 3 octombrie, ZIUA 222. Pierderea Limanului, „un recul usturător” pentru președintele rus, Vladimir Putin. Ucrainenii susţin că avansează şi în sud. Parlamentul rus se pregăteşte să pecetluiască anexarea.

UPDATE 325: Forțele Ucrainei avansează rapid în sud, după ce au cucerit orașul-cheie Liman din estul țării. Potrivit informațiilor Reuters, trupele ucrainene au ocupat mai multe localități de pe malul de vest al Niprului, spre orașul port Herson, controlat de ruși. Înaintarea ucraineană pe zeci de kilometri de-a lungul fluviului ar putea tăia aprovizionarea pentru mii de soldați ruși de pe acea parte, în condițiile în care Ucraina a distrus deja principalele treceri peste fluviu. Desfășurările ucrainene din est și sud, printre cele mai ample de la începutul războiului au loc în teritorii pe care președintele rus Vladimir Putin le-a declarat anexate în urmă cu trei zile, la o ceremonie festivă la Kremlin, iar Parlamentul rus ar urma să analizeze azi documentele de anexare. În acest timp apar noi informații despre haosul din mobilizarea rezerviștilor ordonată de președintele Putin, pentru a-și susține militar anexările. Mihail Degtiarev, guvernatorul regiunii Habarovsk din estul îndepărtat al Rusiei a declarat că aproximativ jumătate dintre bărbații recrutați acolo au fost găsiți inapți pentru serviciul militar și trimiși acasă. Guvernatorul l-a concediat pe comisarul militar al regiunii.

UPDATE 324: Ucraina susține că a preluat complet controlul asupra oraşului Liman, din estul ţării, cel mai important câștig al său pe câmpul de luptă din ultimele săptămâni, şi că pregăteşte terenul pentru noi atacuri asupra trupelor ruse de invazie. Kievul anunţă, de altfel, că a fost eliberat şi satul Torsk, aflat la aproximativ 15 kilometri est de Liman. Analiştii numesc aceste pierderi un recul usturător pentru președintele rus, Vladimir Putin, care tocmai decretase anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, unde e situat Limanul, şi Lugansk, din est, şi, respectiv, Herson şi Zaporojie, din sud. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că trupele sale înregistrează succese şi în sud, unde au eliberat  micile așezări Arhangelsk și Miroliubivka, din regiunea Herson. Ministerul rus al Apărării afirmă, la rându-i, că a distrus șapte depozite de artilerie și rachete în diferite regiuni ucrainene. Armata ucraineană a anunțat, în schimb, luni dimineață, că forțele ruse au folosit rachete, lovituri aeriene și artilerie în atacurile asupra a 35 de așezări.

Parlamentul Rusiei urmează să analizeze, tot luni, proiectele de lege și tratatele de ratificare privind anexarea regiunilor ucrainene ocupate – a anunţat președintele Dumei de Stat, camera Inferioară a Legislativului, Viaceslav Volodin, un aliat politic important al lui Putin. Comentatorii notează că pompoasele ceremonii de la Kremlin care au însoţit semnarea decretelor de anexare n-au reușit să stopeze valul de critici din Rusia cu privire la modul în care este gestionată invazia din Ucraina. După pierderea Limanului, numeroase personalități rusești, mai ales, din cercuri naţionaliste, i-au criticat vehement pe generalii de pe front și pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, dar s-au ferit să-l atace pe comandantul suprem Putin.

DUMINICĂ, 2 octombrie, ZIUA 221. Imediat după așa-zisa anexare, ucrainenii au recucerit orașul Liman. Liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov denunță nepotismul din armata rusă. A dispărut șefului centralei nucleare Zaporojie. Măcel în Harkov.

UPDATE 323: Ucraina va păstra un minut de tăcere în fiecare zi în memoria celor care au murit în urma agresiunii armate a Rusiei. Potrivit unui decret al preşedintelui volodimir Zelenski, momentul de reculegere naţională va fi ţinut la ora 9:00 şi va fi anunţat în toată presa. Guvernul, administraţiile regionale şi ale oraşului Kiev sunt însărcinate să asigure minutul de tăcere, inclusiv în instituţiile de învăţământ. Ministerul Afacerilor Externe va trebui şi el să se asigure că acest moment va fi marcat în fiecare zi în istituţiile diplomatice ucrainene din străinătate. Decretul prezidenţial arată că este un act dedicat memoriei strălucitoare, curajului civic şi sacrificiului de sine, forţei, rezistenţei şi faptelor eroice ale soldaţilor care au pierit în timpul misiunilor de luptă pentru a proteja suveranitatea statului şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi civililor ucişi în timpul invaziei ruse, care a intrat într-a 8-a lună.

UPDATE 322: Armata ucraineană a reintrat în Liman, un oraș strategic din estul țării, din regiunea Donețk, la doar o zi după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, decretase anexarea la Federația Rusă a acesteia și a altor trei regiuni ocupate – Lugansk, din est, Herson și Zaporojie, din sud. „Forțele de asalt aerian ucrainene intră în Liman, regiunea Donețk” – a anunțat, pe Twitter, ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a salutat această victorie tactică importantă. Într-un videoclip de un minut, care însoțește anunțul căderii orașului, doi soldați ucraineni sunt văzuți fluturând și apoi arborând steagul național, albastru și galben, lângă indicatorul „Liman” de la intrarea în localitate. Limanul este un nod feroviar crucial, iar mii de militari din trupele ruse de invazie s-ar fi retras de acolo, aproape fără luptă, de teamă de a nu fi încercuiți și eliminați – susține ministerul Apărării de la Moscova. În obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii, Zelenski a afirmat că, săptămâna viitoare, „noi steaguri ucrainene vor flutura deasupra Donbassului”, bazinul carbonifer format din regiunile Donețk și Lugansk și mult timp ținta prioritară a ofensivei rusești. Adresându-se soldaților și oficialilor ruși cu referire la președintele Putin, Zelenski le-a spus că „până când nu veți rezolva cu toții problema cu (…) cel care a început acest război fără sens împotriva Ucrainei, veți fi uciși unul câte unul, devenind țapi ispășitori, fiindcă nu recunoașteți că acest război este o greșeală istorică pentru Rusia”.

Președintele pro-moscovit al republicii nord-caucaziene Cecenia, Ramzan Kadîrov, a deplâns pierderea Limanului și a denunțat ceea ce a numit „nepotismul” care domnește în armata rusă. Susținător vocal al invaziei declanșate pe 24 februarie și unul dintre liderii locali care și-au trimis oamenii să lupte alături de ruși în Ucraina, unde și-au creat reputație de „clovni”, Kadîrov i-a cerut Moscovei să folosească „arme nucleare de mică putere” în țara vecină, fără să țină cont de părerea Occidentului.

Ucraina a denunțat „reținerea ilegală” a directorului general al centralei sale nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, Igor Murașov, arestat, dintr-un motiv încă necunoscut, de rușii care controlează amplasamentul. Potrivit operatorului nuclear ucrainean Energoatom, Murașov a fost arestat de o „patrulă rusă”, în timp ce se deplasa de la centrală către orașul învecinat Ernogodar, controlat tot de ruși. Săptămâni în șir, centrala a fost ținta unor tiruri intense, de care Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc și care au alimentat temerile privind o catastrofă nucleară.

În teren, 24 de civili, inclusiv 13 copii, au fost găsiți morți, în mașinile lor, lângă Kupiansk, în nord-estul Ucrainei - a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov. Și potrivit lui Oleksandr Staruh, șeful administrației militare ucrainene a regiunii Zaporojie, numărul morților din bombardamentele care au vizat o coloană de mașini din zonă a crescut la 31  - 30 de civili și un polițist.

SÂMBĂTĂ, 1 octombrie, ZIUA 220. Rușii și-au utilizat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca rezoluția care condamnă anexarea teritoriilor ocupate. Chinezii s-au abținut. Urmează votul din Adunarea Generală.

UPDATE 321: Forţele Ucrainei au preluat controlul oraşului-cheie Liman, din estul ocupat al ţării, într-o mişcare considerată un regres semnificativ pentru campania militară a Rusiei. Ministerul Apărării de la Moscova a admis că şi-a retras trupele din Liman, din cauza temerilor că mii de soldaţi ruşi ar fi fost încercuiţi de ucraineni. Oraşul Liman din provincia Doneţk, proaspăt proclamată teritoriu rusesc, împreună cu alte trei regiuni ucrainene, la o ceremonie la Kremlin patronată de preşedintele Vladimir Putin are o importanţă strategică pentru contraofensiva Ucrainei, care ar avea acum acces la mai multe teritorii din est. Rusia a folosit acest nod feroviar ca centru logistic în operaţiunile din Donbas. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat victoria tactică importantă a armatei sale şi a dat asigurări că drapelul ucrainean va flutura săptămâna viitoare şi în alte localităţi din Donbas. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin a salutat şi el cucerirea făcută de ucraineni, ca pe un succes încurajator care va crea noi probleme armatei ruse.

UPDATE 320: Rusia și-a folosit dreptul de veto pentru a împiedica adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care condamnă anexarea celor patru regiuni ucrainene ocupate, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud. Acestea însumează 15-20% din suprafața Ucrainei între granițele sale recunoscute internațional. Rezoluția a primit 10 voturi pentru, iar patru țări membre ale Consiliului - China, India, Brazilia și Gabon - s-au abținut, un rezultat pe care occidentalii l-au descris drept o dovadă a izolării Rusiei. Textul, scris înainte ca președintele rus, Vladimir Putin, să semneze documentele de anexare, condamnă „așa-zisele referendumuri ilegale”, care nu pot avea „nicio valabilitate” și „servesc drept bază pentru modificarea statutului acestor regiuni”. Proiect de rezoluție, redactat de Statele Unite și Albania, cere tuturor țărilor și organizațiilor „să nu recunoască pseudo-anexarea” celor patru regiuni și solicită retragerea trupelor ruse din Ucraina, „imediat, complet și fără condiții”. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, califică rezoluția drept o „acțiune deschis ostilă a Occidentului." Comentatorii notează că, dacă veto-ul rusesc era absolut previzibil, toți ochii au fost ațintiți asupra Chinei, oficial neutră, dar deseori acuzată de occidentali că este prea conciliantă cu Rusia. China s-a abținut din nou, la fel ca în februarie, a doua zi după ce Rusia a invadat Ucraina. „Orice acțiune a Consiliului de Securitate trebuie să promoveze îmbunătățirea situației și soluționarea crizei, mai degrabă decât intensificarea conflictelor și exacerbarea confruntărilor” - susține ambasadorul chinez, Zhang Jun, repetând că Beijingul sprijină suveranitatea și integritatea teritorială „a tuturor țărilor”. Rezoluția va fi acum prezentată Adunării Generale, unde, spun analiștii, e de așteptat ca majoritatea copleșitoare a celor 193 de state membre să condamne anexiunea rusească. „Mergem la Adunarea Generală, unde fiecare țară are un vot. Națiunile lumii vor clarifica că este ilegal și pur și simplu inacceptabil să încerci să redesenezi granițele unei alte țări cu forța" – a punctat ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield. Votul din Adunarea Generală va permite evaluarea mai precisă a gradului de izolare a Rusiei – pronostichează media internaționale. Pe 2 martie, în cadrul unui prim vot istoric, 141 de țări au condamnat invazia rusă, doar cinci votând împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea) și 35 abținându-se. Pe 7 aprilie, numai 93 de țări au susținut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat împotrivă și 58 s-au abținut.

 

VINERI, 30 septembrie, ZIUA 219. Regiunile Zaporojie și Herson, „independente” înainte de a fi anexate. Rezoluție de condamnare la ONU.

UPDATE 319:  Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independența regiunilor Zaporojie și Herson, din sudul Ucrainei, pe care trupele sale le-au ocupat la scurt timp după declanșarea invaziei de pe 24 februarie. Gestul, remarcă analiștii, e o simplă formalitate, înainte ca Putin să oficializeze anexarea la Federația Rusă atât a acestor două regiuni, cât și a așa-ziselor republici populare Donețk (DNR) și Lugansk (LNR), care formează bazinul carbonifer Donbass, din est, și cărora le recunoscuse independența în februarie, chiar înainte de a ordona atacarea Ucrainei. O ceremonie de oficializare a acestei anexări va avea loc, vineri după-amiază, la Kremlin.

Tot vineri, Consiliul de Securitate al ONU va vota o rezoluție de condamnare a așa-ziselor „referendumuri” de anexare, organizate, zilele trecute, în regiunile ucrainene ocupate – a anunțat președinția franceză a Consiliului. Pregătită de Statele Unite și de Albania, rezoluția, al cărei conținut exact nu este încă public, nu are nicio șansă de a fi adoptată, din cauza dreptului de veto al Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți ai CS ONU. Textul ar trebui, ulterior, prezentat Adunării Generale a Națiunilor Unite, unde e de așteptat să suscite o susținere zdrobitoare din partea țărilor membre.

 

JOI, 29 septembrie, ZIUA 218. În Piața Roșie au apărut, deja, ecrane video uriașe cu numele celor patru regiuni ucrainene pe care rușii vor să le anexeze. Anexarea va fi un cadou de ziua președintelui Vladimir Putin, care împlinește 70 de ani pe 7 octombrie.

UPDATE 318: Ucraina a efectuat un nou schimb de prizonieri cu Rusia. Patru militari care au luptat la Mariupol și doi civili au fost aduși acasă, a anunțat șeful cancelariei prezidențiale, Andrei Iermak, fără să spună câți ruși au fost eliberați. El a adăugat că doar în aceasată lună au fost recuperați 235 de ucraineni și că schimburile vor continua, deși procesul de negocieri este dificil.

UPDATE 317: Rusia va proclama mâine anexarea teritoriilor pe care le controlează în Ucraina, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, unde Vladimir Putin va ține un discurs. ”O ceremonie de semnare a acordurilor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă va avea loc mâine, la ora 15:00 (12:00 GMT), la Kremlin”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. ”Vladimir Putin va ține un discurs voluminos la acest eveniment”, a adăugat el.

UPDATE 316:  Moscova face ultimele preparative pentru a anexa în mod așa-zicând oficial teritoriile ocupate din estul și sudul Ucrainei, unde au avut loc pseudo-referendumuri privind alipirea la Federația Rusă. În celebra Piață Roșie din Moscova, la doi pași de Kremlin, au apărut, deja, ecrane video uriașe cu numele celor patru regiuni pe care rușii vor să și le aproprieze: „Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson - Rusia!" Surse de la vârful parlamentului rus spun că deputații și senatorii vor oficializa anexarea marți, 4 noiembrie, cu câteva zile înaintea aniversării președintelui rus, Vladimir Putin, care, pe 7 octombrie, împlinește 70 de ani.  

Locuitori din zonele ocupate care au reușit să fugă pe teritoriul controlat de trupele Kievului relatează că, la pseudo-referendumuri, oamenii au fost obligați că voteze în stradă, sub amenințarea armelor celor din așa-zisele secții de votare itinerante. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, recunoaște că Rusia va trebui să continue lupta pentru a prelua controlul asupra întregului Donețk. În poporție de circa 40%, regiunea este, încă, sub control ucrainean și e scena unor lupte intense. Și în sud, forțele armate ale Ucrainei își continuă contraofensiva și lovesc frecvent, de la sol și din aer, poziții ale armatei ruse din apropierea orașului Herson.  

MIERCURI, 28 septembrie, ZIUA 217. La pseudo-referendumurile de anexare, „rezultatele sunt clare. Bun venit acasă, în Rusia!" „Această farsă în teritoriile ocupate nici măcar nu poate fi numită o imitație a unui referendum.”

UPDATE 315: Comisia Europeană a prezentat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, după referendumurile simulate în teritoriile ucrainene ocupate și în urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin și a amenințărilor lui cu folosirea armelor nucleare. Înainte de detalierea listei cu indivizi și entități penalizate, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a spus că măsurile urmăresc să izoleze și mai mult economia Rusiei și să-i diminueze capacitatea de modernizare. ”Nu acceptăm referendumurile false și niciun fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această escaladare” a spus șefa Comisiei Europene.

UPDATE 314: Revista americană Time și-a dedicat coperta noului său număr comandantului șef al Forțelor Armate ucrainene, Valeri Zalujnîi. Revista își argumentează alegerea printr-un articol intitulat ”Culisele contraatacului ucrainean care a schimbat cursul războiului”, cu referire la ofensivele împotriva forțelor ruse din sudul, dar mai ales din nord-estul Ucrainei, care i-au obligat pe propagandiștii Kremlinului să recunoască eșecul și l-au determinat pe președintele Vladimir Putin să ordone prima mobilizare a civililor după cel de-al Doilea Război Mondial. Agenția de presă ucraineană Ukrinform îi prezintă pe ceilalți militari care au apărut de-a lungul vremii pe coperta prestigioasei reviste americane.

UPDATE 313: Așa-zișii oficiali instalați de ruși în cele patru regiuni ocupate ale Ucrainei au raportat majorități uriașe de voturi în favoarea anexării la Rusia a Donețkului și Luganskului, din est, repectiv a Hersonului și Zaporojiei, din sud, la pseudo-referendumurile desfășurate de vineri până marți. Potrivit rezultatelor definitive, voturile obținute de adepții anexării au variat între 87% și 99,2%. Aceste regiuni reprezintă, împreună, aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, între granițele sale recunoscute de comunitatea internațională. „Rezultatele sunt clare. Bun venit acasă, în Rusia!" - a scris pe Telegram fostul președinte rus Dmitri Medvedev, un aliat fidel al actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, și care servește momentan ca vicepreședinte al Consiliul de Securitate al Rusiei. În zilele următoare, parlamentul de la Moscova ar urma să ratifice anexarea regiunilor ucrainene ocupate. Niciuna dintre cele patru regiuni nu este pe deplin sub controlul Moscovei și, simultan cu pseudo-refendumurile, s-au purtat lupte intense de-a lungul întregii linii a frontului.

„Această farsă în teritoriile ocupate nici măcar nu poate fi numită o imitație a unui referendum” – a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. „Referendumul fals al Rusiei, dacă va fi acceptat, va deschide o cutie a Pandorei pe care nu o vom mai putea închide” – a  avertizat și ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Lisa Thomas-Greenfield.  Omologul său rus, Vasili Nebenzia, pretinde, în schimb, că referendumurile au fost organizate transparent și cu respectarea normelor electorale. „Acest proces va continua dacă regimul de la Kievul nu-și va recunoaște greșelile” - a amenințat el. Analiștii notează că, dacă Moscova anexează cele patru regiuni ucrainene, Putin ar putea descrie orice încercare ucraineană de a le recuceri drept un atac asupra Rusiei însăși. Atât el, cât și Medvedev au amenințat că Rusia e dispusă să folosească arme nucleare pentru a-și apăra „integritatea teritorială.”

MARȚI, 27 septembrie, ZIUA 216. Ultima zi de pseudo-referendumuri. Peste 40 de localități bombardate.

UPDATE 312: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a denunțat cu fermitate referendumurile „fictive” organizate de Rusia în Ucraina și l-a asigurat pe președintele ucrainean de sprijinul aliaților pentru dreptul la autoapărare al Ucrainei. "Referendumurile simulate organizate de Rusia nu au legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste ținuturi sunt Ucraina", a scris pe Twitter Jens Stoltenberg, în urma unei convorbiri cu președintele Volodimir Zelenski. Comentariile sale vin după ce rezultatele preliminare au semnalat, potrivit Moscovei, că alegătorii susțin covârșitor alipirea la Rusia. Jens Stoltenberg a transmis, de asemenea, Rusiei că orice utilizare a armelor nucleare va schimba total natura conflictului, cu consecințe grave. Un aliat al președintelui Vladimir Putin a lansat un nou avertisment nuclear dur Ucrainei și Occidentului. „Când vedem din nou și din nou acest tip de retorică nucleară din partea Rusiei, a președintelui Putin, este ceva ce trebuie să luăm în serios. Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a spus secretarul general al NATO.

UPDATE 311: Peste 97% din votanții la referendumurile din patru provincii ucrainene ocupate de forțele ruse s-au pronunțat pentru alipirea la Rusia, după ce au fost numărate aproape un sfert din buletine, anunță presa oficială de la Moscova. Rezultatele finale vor fi anunțate mâine. Referendumurile au fost organizate în zonele din est, Donețk și Lugansk și în provinciile din sud Herson și Zaporojie. Locuitorii au putut vota și la secțiile deschise pe teritoriul Rusiei. Potrivit agenției de presă Tass, observatorii internaționali din Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Germania, Serbia, Mozambic, Franța și Republica Centrafricană nu au raportat nereguli, cu excepția amenințărilor și bombardamentelor din Ucraina și au remarcat ”entuziasmul” alegătorilor. Responsabilii ucraineni și presa internațională au semnalat însă numeroase abuzuri și amenințări. Comunitatea internațională, inclusiv parteneri ai Moscovei au condamnat referendumurile ca pe înșelătorie prin care Rusia vrea să acapareze teritorii.

UPDATE 310: În teritoriile ucrainene ocupate de trupele Moscovei se încheie, marți, așa-zisele referendumuri privind anexarea la Federația Rusă. Desfășurate, de vineri, în regiunile separatiste Donețk și Lugansk, din est, și în cele invadate încă din primăvară Herson și Zaporojie, din sud, pretinsele consultări populare au fost denunțate drept un „simulacru” de Ucraina și de aliații săi occidentali. Așa-numitul G7, cele mai bogate șapte democrații ale lumii, a avertizat că „nu va recunoaște niciodată” rezultatele plebiscitelor, în timp ce Washingtonul a promis un răspuns „rapid și sever”, prin sancțiuni economice suplimentare, la aceste anexări, care urmează modelul celei a peninsulei ucrainene Crimeea, din martie 2014. China comunistă, un partener apropiat al Moscovei, nu a denunţat scrutinul, dar a cerut respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”. Așa-zisele autoritățile locale, instalate de armata rusă de invazie, au anunțat că „rezultatele provizorii” ale referendumurilor ar trebui anunțate marți seara sau în zilele următoare. Parlamentul de la Moscova va trebui, apoi, să voteze un text care oficializează integrarea celor patru regiuni ucrainene în Rusia.

Anchetatorii ucraineni examinează o altă presupusă groapă comună, descoperită într-o zonă industrială abandonată din apropierea orăşelului Kozacea Lopan, lângă graniţa cu Rusia, în nord-estul țării, eliberat de trupele Kievului după luni de ocupație. Acolo ar fi fost înhumați militari ruşi şi ucraineni ucişi în lupte. În teren, atacurile rusești cu drone iraniene s-au intensificat, în special la Odessa (sud), cel mai mare port ucrainean de la Marea Neagră. Două așa-numite drone „kamikaze” au lovit infrastructura militară, provocând un incendiu major și detonări de muniție, potrivit comandamentul militar ucrainean. Kievul mai susține că rușii au bombardat peste 40 de localități și că trupele sale au respins numeroase atacuri inamice, inclusiv la Soledar și Bahmut, în est. Moscova, la rândul ei, pretinde că a continuat să provoace pierderi grele armatei ucrainene.

LUNI, 26 septembrie, ZIUA 215. „Consecințe catastrofale”. Anexarea se dezbate joi în Dumă. Bombardamente pe tot frontul din sud.

UPDATE 310: Statele Unite au avertizat asupra „consecințelor catastrofale” pe care le-ar avea utilizarea de către Moscova a armelor nucleare în războiul din Ucraina. Avertismentul survine după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că teritoriile ucrainene ocupate în care s-au organizat așa-zise referendumuri de anexare la Rusia vor beneficia de protecția deplină a Moscovei, ceea ce include și folosirea, la nevoie, a arsenalului nuclear. Deschise vineri, pseudo-consultările populare se vor încheia marți, iar Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, anexarea la Federație a regiunilor Lugansk și Doneţk, din estul Ucrainei, respectiv Herson și Zaporojie, din sud. Potrivit așa-ziselor autorități locale, instalate de trupele ruse de ocupație, peste 90% dintre cei care au votat deja s-ar fi pronunțat pentru unirea cu Rusia.

„Cu siguranță ne vom elibera întreaga țară – din Herson până în regiunea Lugansk, din Crimeea până în regiunea Donețk. Nu vom permite ocupantului să rămână nepedepsit” – a afirmat, din nou, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În teren, armatele ucraineană și rusă s-au acuzat reciproc de atacuri asupra civililor din sudul Ucrainei. Kievul susține că Rusia a folosit drone fabricate în Iran pentru a ataca centrul orașului Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră.  La rândul lor, rușii spun că forțele ucrainene au bombardat un hotel din orașul Herson, ucigând două persoane. Hersonul e singura reședință regională din Ucraina pe care forțele ruse au reușit să o ocupe, încă din primele zile ale invaziei declanșate pe 24 februarie. Ministerul rus al Apărării mai afirmă că forțele ucrainene și-au reluat atacurile în jurul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, inclusiv prin lansarea a opt „drone kamikaze”. Centrala a fost ocupată de armata rusă în luna martie.

 

DUMINICĂ, 25 septembrie, ZIUA 214. Rușii l-au pus șef al logisticii militare pe „măcelarul din Mariupol”. La pseudo-referendumurile de anexare se votează din prag. Lavrov denunță „rusofobia fără precedent” și „grotescul” Occidentului.

UPDATE 309:  Moscova a anunțat că și-a înlocuit șeful logisticii militare, considerat de experți un punct slab al invaziei sale din Ucraina, lansată în urmă cu șapte luni. Potrivit unui comunicat oficial, preluat de media internaționale, generalul Dmitri Bulgakov, ministru adjunct al Apărării, a fost transferat într-„un alt post” și înlocuit cu generalul colonel Mihail Mizințev, supranumit măcelarul din Mariupol, care până atunci conducea Centrul de control al apărării naționale.

În patru regiuni ale Ucrainei, aflate sub controlul total sau parțial al trupelor Moscovei, continuă așa-zisele referendumuri privind anexarea la Federația Rusă. Potrivit armatei ucrainene, din cauza prezenței reduse la vot, membrii „secțiilor de votare” merg, însoțiți de soldați ruși, la casele locuitorilor, pentru ca aceștia să „voteze” din prag. Pretinsele consultări populare, organizate în regiunile separatiste Donețk și Lugansk (est), care formează bazinul carbonifer Donbass, precum și în zonele aflate sub ocupație rusă din regiunile Herson și Zaporojie (sud), se vor încheia pe 27 septembrie.

În diplomatic, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, le-a cerut Ucrainei și Rusiei, în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU, să nu lase războiul să „se extindă” și să ajungă la o soluție „pașnică”. Tot la ONU, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunțat ceea ce a numit „rusofobia fără precedent” și „grotescul” Occidentului, despre care pretinde că „nu ezită să-și declare intenția nu numai de a provoca o înfrângere militară țării noastre, ci și de a distruge Rusia.”

SÂMBĂTĂ, 24 septembrie, ZIUA 213. Urmează noi sancțiuni după așa-zisele referendumuri. Anchetatorii ONU: „au fost comise crime de război.” Situație „extrem de dificilă” pentru separatiștii din Donețk.

UPDATE 308: Președintele american, Joe Biden, a avertizat că Statele Unite și aliații lor vor impune noi sancțiuni economice, pe care le-a numit „rapide și severe”, împotriva Rusiei, dacă aceasta va anexa teritorii ucrainene în urma așa-ziselor „referendumuri” organizate în regiunile ocupate de trupele Moscovei. „Referendumurile Rusiei sunt o farsă, un pretext pentru a încerca să anexeze cu forța părți ale Ucrainei” – a punctat liderul de la Casa Albă. Anterior, într-o declarație comună, statele membre ale așa-numitului G7, cele mai bogate șapte democrații ale lumii  (Germania, Canada, Statele Unite, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit), solicitaseră „tuturor țărilor să respingă fără echivoc aceste referendumuri fictive”, „simulacre” lipsite de legalitate și de legitimitate. Fără să denunțe explicit pretinsele consultări populare, chiar și China comunistă, un partener apropiat al Moscovei, a cerut respectarea „integrității teritoriale a tuturor țărilor”. Votul, care, a început vineri la ora 05:00 GMT, se va încheia pe 27 septembrie în regiunile separatiste Donețk și Lugansk (est) și în zonele aflate sub ocupație rusă din regiunile Herson și Zaporojie (sud). Sute de secții de votare urmau să fie deschise în cele patru teritorii, iar altele în Rusia, pentru a permite și persoanelor strămutate să voteze. La Moscova, Sankt Petersburg și alte orașe rusești, autoritățile au organizat demonstrații de susținere a referendumurilor, cu steaguri și lozinci. Participanții, citați de media internaționale, pretind că „aceste referendumuri sunt un pas către pace”.

O comisie de anchetă a ONU a conchis că „au fost comise crime de război în Ucraina”. Raportul elaborat de investigatorii internaționali consemnează, în special, bombardamentele rusești asupra zonelor civile, execuții, acte de tortură, rele tratamente, precum și violență sexuală.

În teren, Ucraina anunță eliberarea localitîții Iațkivka, din regiunea Donețk. Kievul mai spune că trupele sale au înaintat la sud de Bahmut, un oraș din est pe care armata rusă încearcă să-l captureze de luni în șir, fără succes. Șeful separatist din Donețk, Denis Pușilin, a vorbit despre o situație „extrem de dificilă” la nord de orașul omonim. În regiunea Lugansk, un alt așa-zis oficial separatist, Andrei Maroșko, a raportat bombardamente ucrainene și a spus că forțele Kievului „vor să facă totul pentru a zădărnici referendumul”.

VINERI, 23 septembrie, ZIUA 212. Zelenski, îndemn pentru ruși: „Fugi! Sau predă-te!".  Încep pseudo-referendumurile de anexare a teritoriilor ocupate. În Donețk se votează „în fața caselor.”

UPDATE 307: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe ruși să se ridice împotriva mobilizării parțiale decretate de Kremlin.  În timp ce responsabilii de la Moscova recunosc mai puțin de șase mii de militari ruși căzuți în luptă după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, Zelenski susține că „55.000 de soldați ruși au fost uciși în acest război în șase luni” și continuă: „Vrei mai mult? Nu? Atunci, protestează! Luptă! Fugi! Sau predă-te!" armatei ucrainene.  „Acestea sunt opțiunile tale de a supraviețui” – a afirmat Zelesnki, în limba rusă, în obișnuitul său mesaj video nocturn. El i-a acuzat pe cetățenii ruși că, tăcând, sunt complici la toate crimele comise  de armata lor împotriva ucrainenilor. În teren, luptele, soldate cu victime de ambele părți, au continuat atît în sudul, cât și în estul Ucrainei.

„Faptul că președintele (rus Vladimir) Putin a ales săptămâna aceasta, când cei mai mulți dintre liderii lumii se adună la ONU, să adauge combustibil la focul pe care l-a aprins demonstrează lipsa lui totală de respect față de Carta” Națiunilor Unite – a acuzat, în fața Adunării Generale, secretarul american de stat, Antony Blinken, cu trimitere atât la mobilizarea rezerviștilor ruși, cât și la așa-zisele referendumuri privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate.  De vineri până marți, patru regiuni din sudul și estul Ucrainei aflate sub controlul total sau parțial al Moscovei vor vota în alegerile organizate în regim de urgență pentru a fi anexate de Rusia. Fostul președinte rus și numărul doi al Consiliului de Securitate al țării, Dmitri Medvedev, a afirmat, din nou, pe Telegram, că regiunile separatiste Lugansk și Donețk, din est, care formează bazinul carbonifer Donbass, precum și Herson și Zaporojie, din sud, „vor să integreze în Rusia”. „Votul începe mâine și nimic nu îl poate împiedica” - a anunțat, la televiziunea rusă, șeful așa-zisei administrații de ocupație din regiunea Herson, Vladimir Saldo. Separatiștii pro-ruși din Donețk au decis ca, „din motive de securitate”, votul să fie organizat aproape din ușă în ușă, „în fața caselor”, secțiile de votare deschizându-se „doar în ultima zi”, adică pe 27 septembrie. Cancelariile occidentale au denunțat drept „simulacre” aceste referendumuri. China comunistă, deși apropiată de Moscova, a emis critici și a cerut respectarea integrității teritoriale a statelor suverane.

JOI, 22 septembrie, ZIUA 211. Cel mai mare schimb de prizonieri. A fost eliberat oligarhul pro-rus Viktor Medveciuk, acuzat în Ucraina de înaltă trădare. „Vom fi liniștiți doar când Ucraina va triumfa.”

UPDATE 306: Ucraina și Rusia au operat cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei trupelor Moscovei în ţara vecină, declanşată pe 24 februarie. „Am reușit să eliberăm 215 persoane” - a anunţat șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Iermak. 188 sunt dintre cei numiţi în Ucraina „eroii” care au apărat oțelăria Azovstal din Mariupol (sud-est), simbol al rezistenței la invazia rusă. 108 sunt membri ai faimosului regiment Azov, o fostă miliţie  naţionalistă ucraineană, integrată în trupele regulate ale Kievului. Cinci comandanți militari, inclusiv șefii apărării de la Azovstal, au fost transferați în Turcia - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Ei vor rămâne în această țară „în securitate absolută și în condiții confortabile”, până la „sfârșitul războiului”, potrivit unui acord încheiat cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan. Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv pe fostul deputat pro-moscovit ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, acuzat în ţara lui de înaltă trădare. Au fost eliberaţi şi transferaţi în Arabia Saudită şi zece prizonieri de război străini, inclusiv cinci britanici și doi americani, care luptau alături de ucraineni.

De la tribuna Adunării Generale  a ONU, președintele american, Joe Biden, a atacat frontal Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate, acuzând-o că a încălcat principiile Națiunilor Unite. După ce Putin a amenințat că ar putea folosi arme atomice, Biden l-a avertizat că „un război nuclear este imposibil de câștigat și nu trebuie purtat”. Şi Zelenski a cerut la ONU ca Rusia să-şi primească „pedeapsa meritată” pentru invadarea țării sale. El a solicitat, din nou, înființarea unei instanțe speciale, care să judece crimele de război comise în Ucraina de trupele ruse . Regatul Unit va continua să ofere ajutor militar Ucrainei până la victoria acesteia împotriva Rusiei - a promis, în aula ONU, noul premier britanic, Liz Truss. „Vom fi liniștiți doar când Ucraina va triumfa” - a conchis ea.

MIERCURI, 21 septembrie, ZIUA 210. „Simulacre de referendumuri”. Washingtonul își va continua sprijinul militar pentru Ucraina. Pedepse mai mari pentru dezertorii ruși.

UPDATE 305: „Rusia organizează în grabă simulacre de referendumuri” în Ucraina - a acuzat consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan. El a afirmat, din nou, că „Statele Unite nu vor recunoaște niciodată pretențiile Rusiei asupra părților presupus anexate ale Ucrainei.” Potrivit lui Sullivan, aceste referendumuri, precum și intenția Moscovei de a mobiliza mai multe forțe în Ucraina dovedesc impasul în care se află forțele ruse, nevoite să se retragă din mai multe regiuni pe care le ocupaseră încă din februarie. „Aceștia nu sunt pași pe care i-ar face o țară încrezătoare” - a menționat el. „Nu arată forță, ci dimpotrivă”. Și un înalt oficial al Departamentului de Stat a vorbit  despre un „gest disperat” din partea președintelui rus, Vladimir Putin, care „pierde în mod clar teren în fața contraofensivei ucrainene”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, a subliniat că, și dacă Moscova ar anexa oficial teritoriile ucrainene, Washingtonul își va continua sprijinul militar pentru Ucraina. „Din punctul meu de vedere, aceasta este doar o operațiune mediatică, menită să distragă atenția de la situația dificilă în care se află, în prezent, armata rusă” - a mai spus generalul Ryder. „Aceste referendumuri fictive  sunt inacceptabile” - a declarat și cancelarul german, Olaf Scholz, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, le-a numit „parodii”. Reacțiile survin după ce, în plină contraofensivă ucraineană, așa-zisele autorități instalate de Moscova în patru regiuni ocupate, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud, au anunțat organizarea urgentă, în perioada 23-27 septembrie, a „referendumurilor” de anexare la Rusia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit „tuturor prietenilor și partenerilor Ucrainei pentru condamnarea masivă și fermă a intențiilor Rusiei de a organiza încă un pseudo-referendum”, similar celui care, în 2014, a condus la anexarea, fără luptă, a peninsulei Crimeea. În obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii, el a ironizat anunțul privind așa-zisul plebiscit de anexare.  „Au venit niște știri destul de tari astăzi din Rusia. Dar ce s-a întâmplat? Ce a fost nou în comparație cu ceea ce s-a spus deja înainte?" - s-a intrebat el retoric. Potrivit lui Zelenski, „situația de pe front arată clar că inițiativa se află în tabăra ucraineană”. La rândul său, șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Iermak, a spus denunțat un „șantaj” rusesc, motivat de „teama de înfrângere”.

La Moscova, Putin s-a întâlnit cu producători de arme și oficiali din securitate și a cerut „mărirea capacităților de producție”, pentru a se „livra cât mai curând armamentul necesar” trupelor sale. Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat un text legislativ ce mărește considerabil pedepsele cu închisoarea pentru militarii care se predau inamicului, dezertează sau comit jafuri.

MARȚI, 20 septembrie, ZIUA 209. Kremlinul neagă masacrul de la Izium. „Ocupanții sunt în mod clar în panică” – susține președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Armata lui e la câțiva kilometri de orașul Lisiciansk.

UPDATE 304: Kremlinul califică drept „minciuni” descoperirea a sute de civili uciși într-o pădure din apropierea orașului Izium, din est, eliberat recent de forțele ucrainene, după luni de ocupație rusească. „Desigur că vom apăra adevărul în acest caz" - a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, după ce autoritățile ucrainene au anunțat descoperirea gropii comune, în care ar fi fost înhumate circa 450 de cadavre, multe cu urme de tortură.  Președinția cehă a Uniunii Europene a cerut crearea unui tribunal internațional special pentru Izium, iar ONU a anunțat că dorește să trimită „în curând” acolo o echipă de investigatori.

„Ocupanții sunt în mod clar în panică” - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul  său discurs nocturn adresat națiunii. El a lăudat ceea ce a numit „viteza cu care se mișcă trupele noastre”, precum și rapiditatea cu care viața revine la normal în așezările eliberate. Forțele armate ale Ucrainei au recâștigat controlul complet asupra satul Bilohorivka și se pregătesc să recupereze toată provincia Lugansk de la ocupanții ruși – susține și guvernatorul regional, Serghei Gaidai. Satul este la numai 10 kilometri vest de orașul Lisiciansk, care a căzut în mâinile rușilor în iulie, după săptămâni de lupte. Lugansk și provincia vecină Donețk formeză bazinul industrial Donbass, devenit ținta prioritară a Moscovei. Șeful separatiștilor pro-ruși din Donețk, Denis Pușilin, i-a cerut omologului său din Lugansk, Leonid Pasecinik, să-și unească eforturile pentru pregătirea rapidă a unui așa-zis referendum privind anexarea la Rusia. Inițiativa e considerată de media internaționale dovada nervozității care i-a cuprins pe oamenii Moscovei în fața înaintării trupelor ucrainene. Tot la Donețk, oraș controlat de separatiști, 13 civili ar fi fost uciși într-o lovitură „punitivă” ucraineană. În regiunea Lugansk, separatiștii au condamnat doi angajați ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la 13 ani de închisoare, sub acuzația de „înaltă trădare”, pentru că ar fi furnizat „informații confidențiale” serviciilor de informații străine.

În sud, unde contraofensiva ucraineană progresează mai lent, forțele Kievului susțin că au scufundat o barjă care transporta trupe și echipamente rusești peste un râu, lângă orașul Nova Kahovka din regiunea Herson.

 

LUNI, 19 septembrie, ZIUA 208. Generalul Mark Milley, numărul unu al armatei americane: lucrurile nu „merg prea bine pentru Rusia.” Trei mii de dolari pe lună pentru așa-zișii voluntari ruși, recrutați cu camionul. S-a revoltat regina show-biz-ului sovietic, Alla Pugaciova.

UPDATE 303: Lucrurile nu „merg prea bine pentru Rusia în acest moment” în războiul din Ucraina – a afirmat generalul american Mark Milley. Președinte al șefilor de Stat Major din armata Statelor Unite, Milley a vizitat o bază militară din Polonia, vecină Ucrainei. El s-a întâlnit cu militarii americani găzduiți acolo, cărora le-a cerut să rămână vigilenți. Anterior, experții ministerului britanic al Apărării, care monitorizează permanent situația de pe front, au apreciat că Rusia a extins lista țintelor din Ucraina pe care este pregătită să le lovească, pentru a submina moralul Guvernului și poporului ucrainean.

Media internaționale scriu că armata rusă caută soldați sub contract pentru ceea ce numește „operațiunea militară specială” din Ucraina și folosește camioane mobile de recrutare ca să atragă voluntari, cărora le oferă aproape 3.000 de dolari americani pe lună.

Armata ucraineană susține că forțele sale au respins atacurile trupelor ruse de invazie în regiunile Harkov, din nord-est, și Herson, în sud, precum și în anumite zone din Donețk, în sud-estul țării. Harkovul și Hersonul sunt teatrul unei contraofensive energice a trupelor Kievului, care, luna aceasta, au eliberat sute de așezări ocupate de ruși. Kremlinul nu a comentat public descoperirea gropii comune de la Izium, unde trupele de ocupație ar fi înhumat circa 450 de civili ucraineni, torturați și uciși. Moscova neagă în mod regulat săvârșirea de atrocități pe front sau atacarea deliberată a civililor.

Regina muzicii pop din epoca sovietică, Alla Pugaciova, a denunțat războiul declanșat de președintele rus, Vladimir Putin, în Ucraina. Ea l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că ucide soldați în scopuri iluzorii, împovărează oamenii de rând și transformă Rusia într-un stat paria la nivel global.

DUMINICĂ, 18 septembrie, ZIUA 207. Cehia solicită înființarea unui tribunal internațional special. „Așa au făcut naziștii, așa fac rusciștii." . Rusia ar fi extins lista ţintelor pe care este pregătită să le lovească.

UPDATE 302: Președinția cehă a Uniunii Europene a cerut înființarea unui tribunal internațional special, după descoperirea a sute de cadavre îngropate lângă Izium, oraș din estul Ucrainei recucerit de trupele Kievului după luni de ocupaţie rusească. „În secolul XXI, astfel de atacuri împotriva populației civile sunt de neconceput și odioase” - a declarat pe Twitter ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, a cărui țară asigură președinția semestrială rotativă a Uniunii. Autoritățile ucrainene au raportat „450 de cadavre de civili, purtând urme de moarte violentă și de tortură, îngropate într-o pădure de la periferia Iziumului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că „procesul de exhumare continuă”. Zelenski adaugă că  „tortura a fost o practică răspândită în teritoriile ocupate” şi aminteşte că „așa au făcut naziștii, așa fac rusciștii" (fasciștii ruși, n. red.). El promite că îi va găsi pe vinovaţi, "pe câmpul de luptă sau în justiție".

Președintele american, Joe Biden, și-a avertizat încă o dată omologul rus, Vladimir Putin, împotriva folosirii armelor chimice sau nucleare în Ucraina. O astfel de măsură „ar schimba cursul războiului, ca niciodată” de la cea de-a doua conflagraţie mondială – a spus Biden, promițând un „răspuns substanțial” al Statelor Unite dacă acest pas ar fi făcut. Probabil că Rusia a extins lista ţintelor pe care este pregătită să le lovească, pentru a submina moralul guvernului și poporului ucrainean - apreciază armata britanică, ai cărei experţi monitorizează permanent situaţia de pe front, din momentul declanşării invaziei ruse, pe 24 februarie.

În teren, luptele și bombardamentele continuă. Potrivit unui comunicat al Statului Major ucrainean, „inamicul a efectuat în cursul zilei patru lovituri cu rachete și 15 lovituri aeriene, precum și peste 20 de lovituri multiple cu lansatoare de rachete asupra unor ţinte civile și militare din Ucraina.” La Kupiansk, oraş preluat săptămâna trecută de forţele ucrainene, armata rusă de invazie bombardează cu artileria, iar locuitorii se aventurează rareori pe străzile pe care circulă soldați și voluntari ucraineni. În regiunea Harkov (nord-est), o fetiță de 11 ani a fost ucisă de un tir de rachete rusești asupra orașului Şuighiv - a declarat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov. Guvernatorul regiunii Donețk (est), Pavlo Kirilenko, a raportat, la rândul său, doi civili uciși și 11 răniți de tirurile ruseşti. În regiunea vecină Dnipropetrovsk, „rușii au tras toată noaptea cu lansatoare de rachete multiple și cu artilerie grea” şi au ucis două persoane – susţin autorităţile locale. În sud, o persoană a murit în Dmitrivka, în bombardamentele inamicului – anunţă şi guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim.

SÂMBĂTĂ, 17 septembrie, ZIUA 206. „Soldații ruși au împușcat oamenii doar pentru distracție”. Oroare în cancelariile occidentale. Putin vrea să continue războiul.

UPDATE 301: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat trupele ruse care i-au invadat țara drept o  armată de „torționari”. După descoperirea a sute de cadavre, îngropate sumar, într-o zonă eliberată de forțele ucrainene, el afirmă că există și dovezi că „soldații ruși au împușcat oamenii doar pentru distracție”. În groapa comună dintr-o pădure de la periferia orașului Izium, din estul Ucrainei, sunt persoane „torturate și executate”, potrivit autorităților locale. „99%” dintre cadavrele exhumate poartă semne de moarte violentă” - a afirmat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, care precizează că sunt multe cadavre cu mâinile legate la spate și o persoană este îngropată cu o frânghie în jurul gâtului. Au fost îngropate în total „450 de cadavre de civili purtând urme de moarte violentă și de tortură”, între care și copii - a adăugat el. Oficialul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a declarat că sunt, „probabil, peste 1.000 de cetățeni ucraineni torturați și uciși în teritoriile eliberate din regiunea Harkov”. Și șeful poliției ucrainene, Igor Klimenko, a anunțat descoperirea a 10 „săli de tortură” în localități preluate de la ruși din regiunea Harkov, între care șase în Izium și două în orașul Balaklia.

Rusia acționează „într-un mod îngrozitor (...). Vedem ce lasă în urma ei” - a comentat, la Washington, șeful diplomației americane Antony Blinken. Responsabilii Uniunii Europene s-au declarat „profund șocați”. „Rusia, liderii săi politici și toți cei implicați în încălcările continue ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar în Ucraina vor fi trași la răspundere” - a declarat șeful diplomației comunitare, Josep Borrell. În Franța, președintele Emmanuel Macron a condamnat „cu cea mai mare fermitate atrocitățile comise la Izium, Ucraina, sub ocupație rusă”.

Prezent alături de președintele rus, Vladimir Putin, la un summit regional în Uzbekistan, șeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut încetarea conflictului din Ucraina „cât mai curând posibil”. Și premierul indian, Narendra Modi, a solicitat oprirea ostilităților. Putin a declarat mai întâi că vrea să pună capăt războiului „cât mai repede posibil” și a acuzat Kievul că „refuză orice proces de negociere”, pentru ca apoi să sugereze că ofensiva trupelor sale sale va continua. „Planul nu necesită schimbări... Nu ne grăbim” - a spus liderul de la Kremlin.

Pe front, luptele au continuat. În regiunea Harkov, din nord-est, 12 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor rusești „masive” asupra zonelor recent eliberate de ucraineni. Potrivit autorităților regionale, alți patru oameni au fost răniți chiar în orașul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Kievul a raportat „bătălii de poziție” în regiunea Lugansk, din est, în timp ce în Donețkul învecinat bombardamentele rusești au făcut cinci morți și șase răniți. Pe frontul de sud, unde forțele ucrainene întâmpină mai multă rezistență decât la Harkov, „situația rămâne dificilă”, potrivit președinției de la Kiev.

VINERI, 16 septembrie, ZIUA 205. Groapă comună la Izium. „Putin trebuie să piardă acest război și să răspundă pentru acțiunile sale”.

UPDATE 300: O groapă comună a fost descoperită în oraşul Izium, din estul Ucrainei, recucerit de armata Kievului după ce trupele ruseşti de invazie au fugit – a anunţat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Vineri, „jurnaliști ucraineni și străini vor veni la Izium. Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă cu adevărat și la ce a dus ocupația rusă. Bucea, Mariupol, acum, din păcate, Izium..." - a spus  Zelenski în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. El nu a oferit detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morții acestora, dar un oficial al poliției regionale, Serghei Botvinov, , a vorbit despre „440 de cadavre”. „Știm că unii au fost împușcați, alții au murit din cauza focurilor de artilerie, de la exploziile de mine. Unii au murit în lovituri aeriene. Avem și informații că multe cadavre nu au fost încă identificate” - a adăugat Botvinov.

Casa Albă a anunţat o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, de până la 600 de milioane de dolari. Aceasta constă în echipamente și servicii, precum și în stagii de instruire – afirmă Executivul american, care nu oferă detalii despre armamentul furnizat. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Statele Unite au oferit Kievulu mai mult de 15 miliarde de dolari sub formă de asistență militară. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a avertizat Washingtonul împotriva trimiterii de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Aceasta ar constitui depăşirea unei „linii roșii” și ar obliga Moscova să „reacționeze” – susţine ea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost în vizită la Kiev, i-a promis lui Zelenski sprijin din partea instituţiilor comunitare atât timp cât va fi nevoie. „Suntem prieteni pentru totdeauna” – a declarat ea. Şefa Executivului comunitar mai afirmă că preşedintele rus Vladimir „Putin trebuie să piardă acest război și să răspundă pentru acțiunile sale”, sugerând că liderul de la Kremlin va trebui adus în faţa instanţei.

La Samarkand, în Uzbekistan, Putin s-a întânit cu omologul său chinez, Xi Jinping, în marja summitului regional al organizației de cooperare de la Shanghai (SCO). El a salutat „poziția echilibrată” a liderului comunist chinez cu privire la Ucraina. Beijingul nici nu a susținut, nici nu a criticat public invazia rusă, dar și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Moscova în fața sancțiunilor economice occidentale.

JOI, 15 septembrie, ZIUA 204. Ruşii au încercat să inunde Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Zelenski. Lupte pe toate fronturile.

UPDATE 299: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a vizitat regiunea Harkov, „aproape în întregime” eliberată de armata sa de sub ocupația trupelor ruse de invazie, a promis, la Izium, „victoria” Kievului în războiul cu Moscova. El a anunţat recucerirea a „400 de localități”, ceea ce înseamnă revenirea la „o viață normală și sigură pentru cei 150.000 de ucraineni care au rămas pe acest teritoriu”. Zelenski a denunțat o „încercare (a inamicului) de a inunda Krivoi Rog” (centru), oraşul său natal, după ce bombardamentele ruseşti au avariat infrastructura hidraulică de acolo. Cei 600.000 de locuitori ai oraşului sunt ameninţaţi de ieşirea din albie a râului Inguleţ. „În punctul de impact, se observă un debit de apă de 100 m3 pe secundă, ceea ce reprezintă un volum mare. Nivelul apei la Inguleţ se modifică la fiecare oră" - a spus adjunctul șefului administrației prezidențiale, Kirilo Timoşenko, care a dat asigurări că situația este „sub control”. Șeful administrației militare a orașului, Oleksandr Vilkul, le-a cerut locuitorilor de pe mai multe străzi să se „evacueze”, ca măsură de precauție. Când s-a întors de la Izium, Zelenski a suferit un accident de mașină la Kiev, după ce „o mașină a intrat” în coliziune cu vehiculul său. Potrivit purtătorului său de cuvânt, Serghei Nikiforov, „președintele a fost examinat de un medic şi nu au fost depistate răni grave”.

Armata rusă, ale cărei bombardamente au provocat întreruperi majore de curent în mai multe regiuni ucrainene, susţine că lovește forțele ucrainene pe toate fronturile, dar în special în regiunea Harkov.Ţinte au fost acolo oraşele Dvoricina, Balaklia și Kupiansk, potrivit ministerul rus al Apărării. La Mikolaiv, în sud, două clădiri au fost lovite și două persoane au murit - anunţă autoritățile locale. La Bahmut, un oraș din regiunea Donețk, pe care Moscova încearcă, de luni în şir, să-l cucerească, cinci civili au fost uciși. În regiunea vecină Lugansk, guvernatorul Serghei Gaidai a anunțat că ruşii au recăpătat controlul asupra localității Kremina.

MIERCURI, 14 septembrie, ZIUA 203. Rușii bombardează masiv. „200 de crime de război comise zilnic” și 300 de mașini furate.

UPDATE 298: Armata rusă susține că a recurs la „lovituri masive” pe toate fronturile din Ucraina, ca răspuns la contraofensiva fulgerătoare a trupelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a raportat bombardamente în apropierea orașelor Slaviansk, Konstantinivka și Bahmut, din estul Ucrainei, în regiunile sudice Mikolaiv și Zaporojie, precum în Harkov (nord-est), de unde soldații ruși s-au retras aproape complet din fața trupelor ucrainene. Bombardamentele rusești au făcut cel puțin opt morți și 19 răniți în 24 de ore, în regiunile Harkov și Donețk (est), potrivit președinției ucrainene. „Ucraina înregistrează până la 200 de crime de război comise zilnic de ruși” – afirmă și  statul major ucrainean. Acesta adăugă că trupele ruse de invazie continuă jafurile în timp ce se retrag și că aproximativ 300 de mașini au fost furate numai în regiunea Harkov.

La rândul său, Rusia  pretinde că armata ucraineană recurge la represalii împotriva civililor în teritoriile pe care le-a recuperat. „Conform informațiilor noastre, există multe acțiuni punitive împotriva locuitorilor din regiunea Harkov. Oamenii sunt torturați, maltratați” - a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că „este îngrozitor”.

Rușii „nu reușesc să consolideze noua linie a frontului după succesele ucrainene regiunea Harkov și fug din zonă în număr mare sau sunt redistribuiți pe alte axe” - constată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, care monitorizează permanent situația de pe frontul din Ucraina. La nivel diplomatic, cancelarul german, Olaf Scholz, i-a cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să dispună „retragerea completă” din Ucraina. În cursul unei conversații telefonice de 90 de minute, Scholz l-a îndemnat pe Putin „să găsească cât mai curând o soluție diplomatică, bazată pe încetarea focului, retragerea completă a trupelor ruse și respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei.”

MARŢI, 13 septembrie, ZIUA 202. Ucrainenii au ajuns la graniţa cu Rusia. Cadavre de civili cu „urme de tortură”. Ruşii bombardează aşezările eliberate.

UPDATE 297: Ucraina afirmă că armata sa a înregistrat noi succese în luptele cu trupele ruseşti de invazie. În regiunea Harkov, din nord-est, forţele ucrainene au ajuns la granița cu Rusia. Doar luna aceasta, mai afirmă ucrainenii, trupele  lor au eliberat un teritoriu de șapte ori mai mare decât suprafața capitalei, Kiev. În total, „de la începutul lunii septembrie, soldații noștri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi în est și în sud și continuă să avanseze” - a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obişnuitul său videoclip nocturn adresat naţiunii. Şeful său de cabinet, Andrii Iermak, a postat, la rândul său, un videoclip în care o voce în off explică: „A 14-a brigadă mecanizată a ajuns la granița regiunii Harkov cu Rusia. Acesta este satul Ternova”, situat la cinci kilometri de frontieră. Tot în regiunea Harkov, procuratura ucraineană a anunţat descoperirea a patru cadavre de civili cu „urme de tortură” în satul Zaliznişne, recent recapturat de la ruşi. „Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de soldații ruși în timpul ocupației ” - a precizat parchetul. „Ucraina a provocat Rusiei o înfrângere operațională majoră prin recucerirea aproape în întregime a regiunii Harkov (...), dar actuala contraofensivă nu va pune capăt războiului” - a avertizat  Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington. Acesta mai notează că „soldații ucraineni au recâștigat teren și în regiunea Lugansk”, unde separatiștii pro-ruși au proclamat unilateral, în 2014, ca şi în Donețkul vecin, o aşa-zisă republică populară.

Rusia a ripostat bombardând intens zonele recucerite de Ucraina, nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk și Izium. Statul major ucrainean a numărat zeci de tiruri ruseștiasupra unor  instalații militare și civile şi a raportat distrugeri în ceea ce a numit „orașele pașnice” Harkov, Zaporojie, Sloviansk și Kramatorsk. Ofensiva rusă lansată pe 24 februarie va continua „până la atingerea obiectivelor” - a afirmat Kremlinul, potrivit căruia, în prezent, „nu există perspective de negocieri” între Moscova și Kiev. Unul dintre principalii lideri separatiști pro-ruși din estul Ucrainei, Denis Pușilin, a recunoscut că situația e „dificilă” pe frontul de est, dar a pretins forțele ruse rezistă. Un bombardament ucrainean la punctul de frontieră rusesc Logacevka a făcut cel puțin un mort și patru răniți, potrivit guvernatorului rus al regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.

LUNI, 12 septembrie, ZIUA 201. Ruşii, împinşi spre graniţă. Naţionaliştii îi cer vehement preşedintelui Putin să schimbe ceva. „Numai Ucraina (poate) determina agenda negocierilor de pace.”

UPDATE 296: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat că armata sa a recucerit de la trupele ruse de invazie orașul strategic Izium, din estul ţării. Potrivit experților militari, pierderea acestuia de către Moscova riscă să-i zdruncine serios ambițiile militare din est, unde bazinul minier Donbass a devenit obiectivul prioritar al aşa-zisei operaţiuni militare speciale ordonate de preşedintele Vladimir Putin pe 24 februarie. Şi ceva mai la nord, în regiunea Harkov, forțele ucrainene au înaintat şi se află la numai câteva zeci de kilometri de granița cu Rusia – susţine comandantul lor șef, generalul Valeri Zalujnîi. El adaugă că, luna acesta, contraofensiva ucraineană a eliberat peste 3.000 de kilometri pătrați din teritoriile ocupate de inamic. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează permanent situaţia de pe front, apreciază că Moscova a ordonat retragerea trupelor sale din întreaga regiune ocupată Harkov la vest de râul Oskil. Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), cu sediul la Washington, ucrainenii au recâştigat în cinci zile „mai mult teritoriu decât au cucerit rușii în toate operațiunile lor din aprilie”. Naționaliștii ruși i-au cerut vehement președintelui Vladimir Putin să schimbe imediat comandanţii şi strategia, pentru a câştiga în războiul din Ucraina.

Zone extinse din Ucraina au suferit întreruperi ample de curent, atribuite de către preşedintele Zelenski „teroriştilor ruşi”. El a vorbit despre „o întrerupere totală a curentului în regiunile Harkov și Donețk, una parțială în regiunile Zaporojie, Dnipropetrovsk și Sumî”, dar a precizat că „nicio instalație militară” nu a fost afectată. „Scopul este acela de a priva oamenii de lumină și încălzire” – a conchis Zelenski. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, aceste atacuri sunt „un act de disperare, după pierderile imense și retragerea Rusiei din estul Ucrainei”.

Numai Ucraina (poate) determina agenda negocierilor de pace” – a afirmat un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak, care adaugă că aceasta „se cunoaște: 1. Eliberarea tuturor teritoriilor 2. Plata despăgubirilor de către ruși 3. Pedepsirea criminalilor de război”.

DUMINICĂ, 11 septembrie, ZIUA 200. Kievul anunță noi victorii pe front. Armata rusă a făcut „alegerea corectă de a fugi”. Săteni torturați și asasinați.

UPDATE 295: Ucraina a anunțat că forțele sale au avansat semnificativ în nord-estul țării, în regiunea Harkov, unde au recucerit orașul cheie Kupiansk, în timp Moscova pretinde că și-a retras trupele de invazie din această zonă, pentru a-și consolida efectivele din regiunea separatistă Donețk, situată mai la sud. În obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii,  președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat încântat că „aproximativ 2.000 kilometri din teritoriul nostru” au fost „eliberați de la începutul lunii septembrie.” El spune că armata rusă a făcut „alegerea corectă de a fugi”, pentru că „în Ucraina nu este și nu va fi loc pentru ocupanți”. „Kupiansk este Ucraina” - a scris și un oficial regional pe rețelele de socializare, postând o fotografie cu soldați ucraineni în orașul care avea 27.000 de locuitori înainte de război. Și forțele speciale au arătat imagini cu ofițerii lor „în Kupiansk, care a fost și va fi întotdeauna ucrainean”. Pierderea orașului, spun experții militari, ar putea afecta semnificativ capacitatea Rusiei de a le oferi trupelor sale un sprijin logistic eficient. Reporterii de război au văzut acolo camioane și vehicule blindate rusești carbonizate, unele dintre ele fiind încă însemnate cu litera Z, simbolul invadării Ucrainei, declanșate pe 24 februarie. Soldații ucraineni patrulează și în Balaklia, unde au arborat steagul național în prezența comandantului forțelor terestre, Oleksandr Sîrski.  În ultimele trei zile, forţele armate ruse ''au anihilat peste 2.000 de combatanţi ucraineni şi străini, precum şi 100 de vehicule blindate şi piese de artilerie'' – susține ministerul Apărării de la Moscova, care recunoaște, însă, retragerea acestora din orașele Kupiansk și Izium.

În satul Grakove, tocmai preluat de forțele ucrainene, jurnaliștii au văzut distrugeri care mărturiseau violența luptelor, stâlpi de electricitate dărâmați și cabluri răspândite la sol. „A fost înfricoșător, au fost bombardamente și explozii peste tot” - a declarat un sătean sexagenar.  Acolo au fost descoperite cadavrele a doi civili, cu urme de tortură și găuri de gloanțe în ceafă - a anunțat biroul procurorului general ucrainean, care a deschis o anchetă. Potrivit surse, după recucerirea satului, unul dintre locuitorii acestuia a mers la poliție, susținând că soldații ruși l-au obligat să îngroape cele două cadavre.

În Liman, oraș care a căzut în mâinile rușilor la sfârșitul lunii mai, situația rămâne destul de dificilă, ca și în alte localități din nordul așa-zisei Republicii Populare Donețk, fondată de secesioniștii pro-moscoviți - a recunoscut liderul acesteia, Denis Pușilin. Informații neconfirmate susțin că Pușilin ar fi demisionat și ar fi fugit din calea contraofensivei ucrainene. „Forțele ucrainene avansează în estul Ucrainei, eliberând mai multe orașe și sate. Curajul lor, adăugat sprijinului militar occidental, dă rezultate surprinzătoare" - a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko. Și pe frontul de sud, susține purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar regional al Ucrainei, Natalia Gumeniuk, „soldații noștri avansează în mai multe zone.”

SÂMBĂTĂ, 10 septembrie, ZIUA 199. Rușii trimit întăriri și evacuează civilii de lângă Harkov. „Este dificil, dar facem progrese” – afirmă comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zaloujnîi.

UPDATE 294: Armata rusă a trimis întăriri în regiunea ucraineană Harkov (nord-est), după ce Kievul a anunțat că trupele sale și-au restabilit controlul asupra a 30 de localități din această zonă de graniță. Printre așezările eliberate figurează și orașul Balaklia, unde un așa-zis oficial al administrației de ocupație instalate de ruși, Vitali Gancev, susține că au loc în continuare „lupte aprige”. Circa o mie de kilometri pătrați ar fi fost eliberați, în total, în ultimele zile, în regiunea Harkov, potrivit comandantului armatei ucrainene, generalul Valeri Zaloujnîi, care afirmă că „este dificil, dar facem progrese”. Kievul mai afirmă că a provocat „pierderi semnificative” inamicului și că a remarcat o demoralizare a trupelor ruse. În ciuda câștigurilor teritoriale înregistrate de forțele ucrainene, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, i-a îndemnat pe locuitorii plecați să nu se întoarcă, din cauza lipsei de electricitate sau de gaz în satele recucerite de la ruși. Mass-media ruse au difuzat videoclipuri în care apar vehicule blindate, obuziere și camioane, ce se îndreaptă spre regiune. Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la această desfășurare de forțe, mulțumindu-se să enumere, ca în fiecare zi, pierderile grele pe care armata rusă le-ar fi provocat ucrainenilor. La rândul lor, autoritățile pro-ruse ale teritoriilor ocupate din nord-estul Ucrainei au anunțat că vor evacua locuitorii în alte zone aflate sub controlul Moscovei sau în Rusia, ceea ce, potrivit comentatorilor, e un semn că panica s-a instalat printre colaboraționiști. De la Bruxelles, secretarul american de Stat, Antony Blinken, a apreciat că trimiterea de întăriri de către Moscova dovedește că Rusia plătește „un preț uriaș” pentru invadarea țării vecine. Pe lângă victoriile de lângă Harkov, Kievul a anunțat o serie de succese în sud și în est, unde afirmă că trupele sale au recâștigat teren și au eliberat câteva localități. Dacă vor fi consolidate, aceste câștiguri  sunt cele mai mari pentru Ucraina de la retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, la sfârșitul lunii martie.

 

VINERI, 9 septembrie,  ZIUA 198. Kievul anunţă noi victorii pe front. Sprijinul Statelor Unite continuă „până când agresiunea (rusă) încetează și Ucraina va fi pe deplin suverană”.

UPDATE 293: Ucraina afirmă că trupele sale au străpuns liniile de apărare ale armatei ruse de invazie şi au recuperat părţi însemnate din teritoriile ocupate din sud şi est. Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa a eliberat orașul Balaklia, din regiunea Harkov (nord-est). „Lucrurile stau așa cum trebuie să stea. Steagul ucrainean flutură deasupra unui oraș ucrainean eliberat, sub cerul ucrainean" - a scris Zelenski lângă un videoclip care arată soldați ucraineni defilând prin orașul cu 27.000 de locuitori, cucerit de armata rusă la începutul lunii martie. În regiunea Harkov, situată lângă granița cu Rusia, forțele ucrainene afirmă că au avansat zeci de kilometri. Progrese similare s-ar fi înregistrat şi în sud, în regiunea Herson, unde trupele Kievului „au eliberat mai multe localități”, potrivit generalului Oleksi Gromov. În bazinul minier Donbass, din est, devenit obiectivul prioritar al Moscovei, trupele  ucrainene au înaintat câţiva kilometri în apropierea oraşelor Kramatorsk și Sloviansk și au recucerit satul Ozerne. Aceste victorii, care nu au putut fi verificate din surse independente, ar fi cele mai mari pentru Ucraina, după ce, la sfârșitul lunii martie, rezistenţa acerbă a trupelor sale i-a silit pe ruşi să se retragă din jurul Kievului.

Progresul contraofensivei ucrainene este constant – afirmă șeful Statului Major american, Mark Milley. Şeful diplomației americane, Antony Blinken, care a făcut o vizită surpriză la Kiev, a doua de la începutul invaziei ruse,  apreciază că „este încă foarte devreme, dar observăm progrese clare și reale pe teren, în special în zona din jurul Hersonului, precum și evoluții interesante în Donbass”. El le-a promis președintelui Zelenski și ministrului de Externe, Dmitro Kuleba, sprijinul Statelor Unite  „până când agresiunea (rusă) încetează și Ucraina va fi pe deplin suverană”. Washingtonul oferă o nouă tranșă de ajutor, însumând 2,8 miliarde de dolari, pentru Ucraina și vecinii acesteia, inclusiv România. 675 milioane vor merge direct la Kiev, sub formă de livrări de armament, muniție și sisteme de artilerie HIMARS, care le-au permis, deja, militarilor ucraineni să lovească liniile de aprovizionare rusești. Restul de 2,2 miliarde vor fi plătite sub formă de împrumuturi și subvenții Ucrainei și țărilor care se simt amenințate de Rusia, pentru achiziționarea de arme americane. Această nouă tranșă ridică la 15,2 miliarde de dolari suma totală a ajutorului Statelor Unite pentru Ucraina de la declanşarea invaziei ruseşti, pe 24 februarie.

JOI, 8 septembrie, ZIUA 197. Contraatac ucrainean lângă Harkov. „Transferuri forțate de copii”. Pseudo-referendumuri de anexare pe 4 noiembrie.

 

UPDATE 292: Armata ucraineană susține că a făcut progrese pe frontul din nord-est și că ar fi eliberat mai multe așezări ocupate de trupele ruse de invazie. „Săptămâna aceasta, avem vești bune din regiunea Harkov” - a declarat președintele, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. Fără să le numească, el a evocat „localități în care steagul ucrainean a revenit”. Regiunea Harkov a fost parțial ocupată de armata rusă încă de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie. Orașul omonim, al doilea ca mărime din Ucraina, este în mod regulat vizat de bombardamente intense, dar forțele Moscovei nu au reușit niciodată să-l cucerească. Contraatacul ucrainean din nord-est se poartă simultan cu cel din sud, din regiunea Herson. Președintele Zelenski a afirmat, în repetate rânduri, că vrea să recupereze „toate regiunile aflate sub ocupație rusă”, inclusiv peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, de Rusia în 2014 .

Subsecretarul general al ONU pentru Drepturile Omului, Ilze Brands, a anunțat că există „acuzații credibile” privind „transferuri forțate ale copiilor neînsoțiți pe teritoriul ocupat de Rusia sau chiar în Federația Rusă”. „Suntem îngrijorați de faptul că autoritățile ruse au adoptat o procedură simplificată pentru acordarea cetățeniei ruse copiilor care nu sunt în grija părinților lor și că acești copii sunt eligibili pentru adopție de către familiile ruse” - a adăugat ea. Și Statele Unite au acuzat biroul președintelui rus, Vladimir Putin, că a organizat deplasarea forțată a mii de ucraineni în Rusia, „ca parte a eforturilor sale de a anexa părți din teritoriile ucrainene aflate sub control” rusesc. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins toate aceste acuzații, pe care le-a calificat drept „nefondate” și „fabulații”.

La Moscova, partidul prezidențial, Rusia Unită, a propus organizarea, pe 4 noiembrie, în teritoriile ocupate a unor așa-zise referendumuri de anexare a acestora la Federația Rusă. Recent, serviciul ucrainean de informații militare (GUR) a anunțat că a distrus, în regiunea ocupată Zaporojie, un depozit în care erau buletinele de vot pentru referendum.  Tocmai „eram pregătiți pentru vot, am vrut să organizăm referendumul foarte curând, dar, din cauza ultimelor evenimente, cred că vom lua o pauză” - a declarat, la televiziunea publică rusă, șeful administrației de ocupație a regiunilor Herson și Zaporojie, Kiril Stremusov. Cotat drept unul dintre cei mai activi colaboraționiști ucraineni, Stremusov a revenit, la scurt timp după aceea, asupra primelor declarații și a scris că „referendumul va avea loc, orice s-ar întâmpla”, dar că data acestuia nu poate fi precizată.

 

Tags: Ucraina , Donbass , Rusia , Vladimir Putin , UE , NATO , Crimeea , Criza din Ucraina , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte știri
Bucureștiul își reiterează sprijinul pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană

Bucureștiul își reiterează sprijinul pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană

Disputele identitare dintre Sofia și Skopje blochează deschiderea negocierilor.

Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

Rusia vrea să-și deschidă la Marea Roșie o bază pentru nave cu propulsie nucleară

Rusia vrea să-și deschidă la Marea Roșie o bază pentru nave cu propulsie nucleară

Moscova negociază, încă din 2019, cu sudanezii amenajarea bazei, care ar urma să găzduiască 300 de oameni, civili și militari.

Veridica

07 Apr 2022

Actualizat la: 26 Jan 2023 22:26:09
Veridica

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 269 min
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Chișinăul dezminte că pe teritoriul Republicii Moldova se transportă armament occidental către Ucraina
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Chișinăul dezminte că pe teritoriul Republicii Moldova se transportă armament occidental către Ucraina

Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.

Veridica News
Veridica News
26 Jan 2023
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Nou val de bombardamente rusești
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Nou val de bombardamente rusești

Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.

Veridica News
Veridica News
26 Jan 2023
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Rușii nu au fost invitați la ceremoniile comemorative de la Auschwitz
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Rușii nu au fost invitați la ceremoniile comemorative de la Auschwitz

„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.

Veridica News
Veridica News
26 Jan 2023
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Tatăl celebrului tenisman sârb Novak Djokovic, filmat printre fanii lui Putin
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Tatăl celebrului tenisman sârb Novak Djokovic, filmat printre fanii lui Putin

Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.

Veridica News
Veridica News
26 Jan 2023