RĂZBOI ÎN UCRAINA UPDATES

DUMINICĂ, 28 mai 2023, ZIUA 458. „Cel mai important atac cu drone” asupra Kievului.

UPDATE 676: Ucraina a afirmat, duminică dimineață, că a contracarat „cel mai important atac cu drone” asupra Kievului „de la începutul invaziei ruse”, declanșată pe 24 februarie 2022. „În total, s-a înregistrat un număr record de drone explozive lansate: 54!” - au declarat, pe Telegram, Forțele Aeriene Ucrainene, citate de agențiile internaționale de știri. Sursa susține că a „distrus 52” de drone. Autoritățile au înregistrat până acum doi morți și trei răniți la Kiev, în urma acestui atac nocturn.

SÂMBĂTĂ, 27 mai 2023, ZIUA 457. Rușii, acuzați că plănuiesc un accident la centrala nucleară Zaporojie.  

UPDATE 675: Ministerul ucrainean al Apărării susține că Rusia plănuiește să simuleze un accident major la centrala nucleară Zaporojie, din sudul țării, pe care a ocupat-o la scurt timp după declanșarea invaziei, pentru a dejuca, astfel, îndelung invocata contraofensivă a trupelor Kievului. Potrivit direcției de informații a ministerului, citată de agențiile internaționale de știri, rușii ar intenționa să bombardeze centrala, cea mai mare din Ucraina și din Europa, pentru ca apoi să anunțe scurgeri radioactive. Un astfel de incident ar forța deschiderea unei anchete internaționale, timp în care toate ostilitățile de pe front ar fi oprite. Săptămâna trecută, martori din zonă au afirmat că forțele ruse de invazie și-au consolidat pozițiile defensive în și din jurul centralei nucleare, în așteptarea contraofensivei ucrainene.

VINERI, 26 mai 2023, ZIUA 456. Sudul Rusiei, țintit de drone și rachete. „Locuitorilor li se cere să rămână calmi.”

UPDATE 674: Ucraina a țintit cu o rachetă și o dronă două regiuni din sudul Rusiei – relatează, vineri, agențiile internaționale de știri. Potrivit oficialilor ruși și reportajelor din media, racheta a fost doborâtă de apărarea antiaeriană, dar drona ar fi lovit o clădire rezidențială și de birouri din orașul Krasnodar. „La fața locului lucrează toate serviciile de urgență. Cauza incidentului este investigată. Locuitorilor li se cere să rămână calmi” - a scris, pe Telegram, primarul orașului, Evgheni Naumov. În regiunea vecină Rostov, guvernatorul local, Vasili Golubev, a spus că, în ajun, „în zona Morozovsk, un sistem de apărare aeriană a fost declanșat și a doborât o rachetă ucraineană”. Guvernatorul susține că „armata își face treaba" și le cere și el oamenilor să stea calmi. Tot vineri, oficiali ucraineni au afirmat că armata a doborât 10 rachete și peste 20 de drone lansate de trupele ruse de invazie în atacuri de noapte asupra capitalei Kiev, a orașul Dnipro (sud-est) și a regiunilor din estul țării.

JOI, 25 mai 2023, ZIUA 455. Drone la Kiev, drone şi în Crimeea. Alertă aeriană la Cernăuţi.

UPDATE 673:  Administrația militară de la Kiev a anunţat, joi, că apărarea antiaeriană a capitalei ucrainene a respins complet un nou atac „masiv” al dronelor lansate de trupele rusești de invazie, „al doisprezecelea” numai în luna mai. Şeful administrației, Serhghei Popko, a precizat că a fost vorba de drone de tip Shahed, de concepţie iraniană, şi că alerta aeriană a durat mai bine de trei ore. „Îngerii păzitori ai Ucrainei nu i-au dat nicio șansă agresorului. Toate țintele aeriene care zburau spre Kiev au fost distruse de apărarea noastră aeriană" – a scris Popko pe Telegram. Potrivit autorităţilor ucrainene, în cursul nopții au fost declanșate alerte aeriene și în alte oraşe importante, precum Harkov, în est, sau Cernăuți, în vest, în Bucovina. Șase drone au fost doborâte în noaptea de miercuri spre joi şi în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014 - a declarat guvernatorul local, instalat de ruşi, Serghei Aksionov. El spune că incidentul „nu a avut ca rezultat victime”.

MIERCURI, 24 mai 2023, ZIUA 454. Moscova susține că i-a eliminat pe luptătorii înarmați veniți din Ucraina. O „criză internă a Rusiei”.

UPDATE 672:  Rusia susține că a „zdrobit” cu forțele sale aeriene și cu artileria gruparea care atacase cu o zi înainte regiunea de graniță Belgorod, în cea mai spectaculoasă incursiune pe teritoriul rus de la începutul invaziei din Ucraina. „Formațiunile naționaliste au fost blocate și zdrobite” - afirmă ministerul rus al Apărării, într-un comunicat citat de agențiile internaționale de știri. Sursa adaugă că luptătorii inamici „au fost împinși înapoi pe teritoriul Ucrainei” și că în lupte au fost uciși „peste 70 de teroriști ucraineni”. Luni, luptătorii care au intrat în Rusia din Ucraina au atacat mai multe localități din regiunea Belgorod. Kremlinul și-a exprimat „îngrijorarea profundă” și a cerut „mai multe eforturi” pentru a preveni astafel de incursiuni. Rusia a acuzat Kievul că se află în spatele atacului, dar autoritățile ucrainene neagă orice implicare. „Nu purtăm război pe teritorii străine” - a declarat adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Ganna Maliar, care califică incidentele drept o „criză internă a Rusiei”.

MARȚI, 23 mai 2023, ZIUA 453. Luptători înarmați veniți din Ucraina au atacat regiunea rusă Belgorod.

UPDATE 671:  Regiunea rusă Belgorod (vest, situată la frontieră) a fost ținta unei incursiuni a luptătorilor înarmați veniți din Ucraina. Guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, susține că luptele s-au soldat cu cel puțin un mort și opt ​​persoane rănite și că unii civili părăsesc zona: localitățile Zamostie și Glotovo, precum și capitala districtuală, Gaivoron. „Situația rămâne extrem de tensionată” - a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că autoritățile merg casă în casă, pentru a avertiza populația. „O mare parte a populației a părăsit teritoriul în cauză; îi ajutăm cu mijloacele noastre de transport pe cei care nu au”- a afirmat el. Gladkov mai susține că „forțele armate ruse, alături de polițiștii de frontieră, Garda Națională și serviciile de securitate iau toate măsurile necesare pentru a elimina inamicul”. Serviciul rus de securitate, FSB, a impus în regiune „regimul juridic pentru zone de operațiuni contrateroriste”, acordând puteri sporite autorităților. Este o premieră de la declanșarea invaziei din Ucraina, pe februarie 2022. Moscova susține că luptătorii infiltrați peste graniță sunt așa-numiți sabotori ucraineni, fapt infirmat de Kiev, care a negat întotdeauna orice implicare în acțiuni armate pe teritoriul Rusiei. „Ucraina urmărește cu interes evenimentele din regiunea Belgorod (...), dar nu are nimic de-a face cu acestea” - a declarat consilierul președinției ucrainene Mihailo Podoliak. Operațiunea a fost revendicată pe un canal Telegram de așa-numita Legiune a Libertății pentru Rusia, un grup de ruși care se opun regimului  președintelui Vladimir Putin și care luptă de partea ucraineană. Ei susțin că au fost și la originea altor atacuri din aceeași regiune. „A sosit momentul să punem capăt dictaturii de la Kremlin” - a declarat într-un videoclip difuzat de acest canal un bărbat care fusese prezentat drept „Cezar”, purtătorul de cuvânt al grupării, și despre care mass-media susțin că e un fost neo-nazist rus, trecut de partea ucraineană încă din 2014. Presa ucraineană adaugă că în incursiunea de la Belgorod e implicată și o altă grupare armată anti-Kremlin, Corpul Voluntarilor Ruși.

LUNI, 22 mai 2023, ZIUA 452. Confuzie la Bahmut. „Doar ruine și o mulțime de ruși morți.”

UPDATE 670:  Patronul grupului paramilitar rusesc Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, a declarat, luni, că mercenarii săi se vor retrage din Bahmut în perioada 25 mai - 1 iunie și își vor ceda pozițiile armatei regulate a Moscovei. El a revendicat, din nou, capturarea acestui oraș simbol din estul Ucrainei, pe care rușii îl asediau din vara anului trecut. Prigojin i-a atacat iar, în nota obișnuită, pe șefii armatei ruse, pe care i-a acuzat în numeroase rânduri pentru proasta gestionare a invaziei din Ucraina: „dacă nu sunt suficiente unități ale ministerului Apărării (pentru a ocupa Bahmutul – n.red.), sunt mii de generali; trebuie să formați un regiment de generali, să le dați toate armele și totul va fi bine.” Kievul nu a confirmat pierderea Bahmutului.

 UPDATE 669: Armata ucraineană susține că a lansat contraatacuri împotriva trupelor ruse de invazie în orașul minier Bahmut, din estul țării, iar președintele Volodimir Zelenski neagă capturarea acestuia de către inamic. „Nu este nimic în acest loc (...), doar ruine și o mulțime de ruși morți” - a spus Zelenski, după ce, inițial, păruse să sugereze că trupele sale au cedat orașul, așa cum afirmă rușii. El a comparat distrugerile de acolo cu cele cauzate de bomba atomică americană lansată asupra orașului japonez Hiroshima, în 1945. Și comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Sirski, recunoaște că trupele sale controlează acum doar o parte „nesemnificativă” din Bahmut, dar afirmă că acestea „continuă să avanseze” pe flancurile de nord și de sud ale orașului. Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei ucrainene de pe frontul de est, Serghei Cerevatîi, forțele ruse „încearcă să preia controlul asupra întregului oraș. Unitățile noastre apără mai multe clădiri și o serie de fortificații în partea de sud-vest”. Ciocniri violente au avut loc și în alte orașe și sate din est, inclusiv la Mariinka și Avdiivka, din regiunea Donețk, potrivit unui comunicat al Statului Major ucrainean. Sursa adaugă că, în ultimul interval, rușii au efectuat zeci de atacuri aeriene și cu rachete.

DUMINICĂ, 21 mai 2023, ZIUA 451. Rușii susțin că Bahmutul a căzut. Kievul pare să confirme.

UPDATE 668:  Moscova a anunțat capturarea integrală a orașului minier Bahmut, de luni în șir epicentrul luptelor din estul Ucrainei invadate și scena celei mai lungi și sângeroase bătălii din țară de la atacul rusesc declanșat pe 24 februarie 2022. „În urma acțiunilor ofensive ale unităților de asalt ale (grupului de mercenari – n.red.) Wagner, cu sprijinul artileriei și al aviației (…), eliberarea orașului Artemovsk (numele sovietic al Bahmutului – n.red.) este completă” - afirmă ministerul rus al Apărării, citat de media internaționale. Anunțul survine după ce și patronul Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, susținuse, deja, cu câteva ore mai devreme, capturarea orașului. Președintele rus, Vladimir Putin, i-a felicitat pe mercenari și armata pentru „finalizarea operațiunii (care a făcut posibilă) eliberarea Artemovskului”, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Kremlin. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pare să confirme căderea Bahmutului, din care spune că, în urma luptelor intense, oricum n-a mai rămas nimic. Ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Ganna Maliar, susținuse, anterior, pe Telegram, că apărătorii ucraineni controlează în continuare „unele instalații și infrastructură industrială”, precum și clădiri de apartamente din oraș, dar recunoscuse că „situația (este) critică”. Dacă va fi confirmată, capturarea Bahmutului i-ar permite Rusiei să revendice o mică victorie, după o serie de înfrângeri umilitoare pe frontul din Ucraina și înaintea unei contraofensive majore pe care Kievul spune, de câteva luni, că o pregătește.

SÂMBĂTĂ, 20 mai 2023, ZIUA 450. Ucrainenii susțin că au respins complet un nou atac rusesc asupra Kievului.

UPDATE 667: Țările occidentale își asumă „riscuri colosale” dacă vor furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 – a declarat, sâmbătă, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksandr Grușko. „Vedem că țările occidentale încă aderă la scenariul escaladării. Aceasta implică riscuri colosale pentru ele însele” - susține Grușko. Partenerii apuseni ai Ucrainei invadate n-au decis să-i ofere Kievului aparate F-16,  dar președintele american, Joe Biden, le-a spus, în ajun, celorlalți lideri G7 că Washingtonul sprijină programele comune de formare pe astfel de avioane pentru piloții ucraineni.

UPDATE 666: Administrația civilă și militară a capitalei ucrainene, Kiev, a declarat, sâmbătă, că a respins complet un nou atac cu drone lansat de armata rusă de invazie și că resturi au căzut asupra orașului, fără a provoca victime. „Agresorul a efectuat un alt atac masiv cu drone” tip Shahed, de fabricație iraniană - a scris, pe Telegram, șeful administrației kieviene, Serghei Popko, citat de agențiile internaționale de știri. El a adăugat că „toate țintele aeriene detectate au fost doborâte de apărarea antiaeriană a orașului”, iar „Kievul nu a fost atins de nicio lovitură!” Resturile căzute au provocat un incendiu pe acoperișul unei clădiri rezidențiale din cartierul Dniprovski, dar acesta a fost stins. Au mai fost semnalate explozii de către autorități și în regiunile Cernighiv (centru-nord) și Mariupol (sud-est). Sistemele de apărare aeriană rămân active, potrivit armatei ucrainene.

VINERI, 19 mai 2023, ZIUA 449. Nou val de drone și rachete rusești. Șeful mercenarilor Wagner nu crede că Bahmutul va cădea curând.

UPDATE 665: Kievul și alte orașe ucrainene au fost atacate, din nou, cu rachete și drone, în zorii zilei de vineri, de forțele ruse de invazie. A fost al zecelea atac aerian de luna aceasta - precizează administrația militară a capitalei, care susține că „toate țintele aeriene detectate care se mișcau în direcția Kiev au fost distruse”. Sursa, citată de agențiile internaționale de știri, a apreciat că atacurile rusești lansate de la începutul lunii mai au fost „fără precedent în ceea ce privește puterea, intensitatea și varietatea”. Oficialii din armată au raportat explozii și la Liov și Rivne, în vest, precum și la Herson și Krivoi Rog, în sud. Pe frontul de est, patronul grupării paramilitare ruse Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, consideră improbabilă capturarea în zilele următoare a orașului minier Bahmut, de luni în șir epicentrul luptelor dintre cele două părți combatante. Prigojin mai spune că se poartă lupte grele în suburbiile din sud-vestul orașului.

JOI, 18 mai 2023, ZIUA 448. Un nou atac extins cu rachete de croazieră asupra Ucrainei. 

UPDATE 664: Forţele ruse au atacat cu rachete de croazieră regiunea ucraineană Vinniţa, din nordul Republicii Moldova, după o nouă alertă aeriană pe scară largă în aproape toată Ucraina, cu excepţia zonelor vestice. Şeful administraţiei locale a declarat că apărarea antiaeriană a intrat în funcţiune şi i-a îndemnat pe oameni să rămână în adăposturi. Mai multe explozii s-au auzit şi la Kiev, dar armata ucraineană afirmă că a distrus toate proiectilele care vizau capitala. Potrivit ucrainenilor, ruşii au folosit bombardiere strategice din regiunea caspică. Pagubele din ţară sunt în curs de evaluare. La Bahmut continuă luptele grele pentru controlul oraşului. Statul Major ucrainean spune că forţele inamice au bombardat mai multe localităţi din zonă şi au lansat fără succes acţiuni ofensive pe mai multe direcţii.

MIERCURI, 17 mai 2023, ZIUA 447. Lupte intense la Bahmut. Mercenarii Wagner ar fi ucis un voluntar american care lupta alături de ucraineni.

UPDATE 663: Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării, Ganna Maliar, susţine că forţele Kievului au eliberat 20 de kilometri pătraţi din jurul orașului Bahmut (est), asediat, încă din vara anului trecut, de trupele ruse de invazie. Ea precizează că ruşii continuă, la rândul lor, să avanseze în interiorul orașului, pe care-l „distrug complet, folosind artileria”. Patronul grupului rusesc de mercenari Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, afirmă, într-o înregistrare audio, că unitățile sale „au avansat cu 200 de metri și au ocupat o suprafață de 113.000 m2. Doar 1,46 kilometri pătrați rămân sub controlul inamicului în Bahmut.” Prigojin a anunțat, de asemenea, într-un videoclip, moartea unui voluntar american care lupta alături de trupele Kievului. „A venit să ne întâmpine. Cetăţean al Statelor Unite ale Americii" - a spus oligarhul, lângă cadavrul soldatului despre care susţine că este american. Media internaţionale notează că Prigojin n-a precizat nici locul, nici data înregistrării.

MARŢI, 16 mai 2023, ZIUA 446. Atac masiv asupra Kievului.

UPDATE 662: Ucraina ar vrea să primească până la 50 de avioane de luptă F-16 de la partenerii săi occidentali, iar subiectul a fost abordat în cursul turneului fulger făcut de preşedintele Zelenski în capitalele principalelor puteri europene. Potrivit consilierului ministrului ucrainean al apărării, Iuri Sak, Ucraina are nevoie de trei-patru escadrile pentru a-şi apăra spaţiul aerian în faţa avioanelor ruseşti care-i atacă teritoriul. El a adăugat că Marea Britanie, Italia, Franţa şi Germania nu pot oferi Kievului aparate F-16, dar aceste ţări au o voce importantă în cadrul coaliţiei internaţionale, astfel încât ar putea influenţa Statele Unite şi Turcia. Consilierul ministerial a amintit că Ucraina se lupta în urmă cu câteva luni să obţină tancuri, iar acum toată lumea vorbeşte despre o coaliţie aeriană, ceea ce este un semn foarte promiţător. De altfel şi preşedintele Zelenski se arăta optimist faţă de primirea de avioane. În ultima etapă a turneului, el declara la Londra că este o decizie importantă, la care mai este un pic de lucru.

UPDATE 661: Kievul a fost atacat puternic cu rachete și drone, la câteva ore de la întoarcerea preşedintelui Zelenski dintr-un turneu occidental, menit să găsească sprijin militar suplimentar în perspectiva unei apropiate contraofensive. Administraţia militară a capitalei ucrainene a declarat că este al optulea atac rusesc de la începutul lunii, dar de data aceasta inamicul a folosit simultan drone, rachete de croazieră şi probabil şi balistice, cu o intensitate excepţională şi din mai multe direcţii. Şeful administraţiei militare, Serhii Popko afirmă că majoritatea ţintelor aeriene inamice au fost depistate şi doborâte. Resturile au avariat însă clădiri şi maşini în mai multe cartiere, dar încă nu există informaţii despre eventuale victime. 

LUNI, 15 mai 2023, ZIUA 445. Situație neschimbată la Bahmut. Rușii recunosc că doi dintre comandanții lor au fost uciși.

UPDATE 660: Planurile Rusiei de a captura orașul minier Bahmut, din estul Ucrainei, rămân neschimbate și noi forțe de asalt sunt trimise la periferia așezării - a declarat, luni, adjunctul ministrului Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar. Anterior, ea afirmase că trupele ucrainene avansează în două direcții la Bahmut, dar situația rămâne complicată în centrul orașului, ocupat în mare parte de trupele ruse de invazie. În ajun, ministerul rus al Apărării a anunțat că doi dintre comandanții trupelor care luptă în estul Ucrainei au fost uciși de inamic. Șeful Brigăzii 4 motorizată, Viaceslav Makarov, ar fi căzut în prima linie, iar comandantul adjunct al altei unități, Evgheni Brovko, ar fi „murit eroic, lovit de mai multe schije", în timp ce respingeau atacurile ucrainene.

DUMINICĂ, 14 mai 2023, ZIUA 444. Atac rusesc cu rachete asupra infrastructurii din Harkov şi Dnipropetrovsk.

UPDATE 659: Două persoane au fost rănite în oraşul Termopil din vestul Ucrainei, după un atac rusesc cu rechete, care a provocat şi un incendiu la depozitele unei întreprinderi comerciale şi al unei organizaţii religioase. Forţele ruse au bombardat peste noapte şi regiunile Harkov şi Dnipropetrovsk, din est. Şi Kievul a fost ţinta unui atac cu drone, dar toate au fost distruse, potrivit apărării aeriene ucrainene. În acelaşi timp, Statul Major al Armatei informează că trupele ucrainene a respins mai multe atacuri ruseşti pe frontul estic în zona Mariinka şi au continuat contraatacurile la Bahmut, unde a ocupat noi poziţii.   

SÂMBĂTĂ, 13 mai 2023, ZIUA 443. Lupte pe frontul de est. A căzut un elicopter rusesc în Crimeea anexată.

UPDATE 658: Așa-ziși oficialii instalați de Rusia în orașul ocupat Lugansk, din estul Ucrainei, susțin că rachete lansate de inamic au rănit șase copii și un parlamentar și au deteriorat două fabrici deja dezafectate. Tot pe frontul de est, potrivit ucrainenilor, armata rusă de invazie își concentrează eforturile asupra orașelor Liman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, unde a „a efectuat 36 de atacuri în ultimele 24 de ore.” Pe de altă parte, potrivit ministerului Apărării de la Moscova, doi piloți ruși au murit după ce elicopterul militar Mi-28 în care aflau s-a prăbușit în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

VINERI, 12 mai 2023, ZIUA 442. Rusia neagă progresele ucrainene de pe frontul de est şi preşedintele Zelenski ar putea merge mâine la Vatican

UPDATE 657: Ministerul rus al Apărării a negat rapoartele din surse pro-ruse conform cărora soldaţii ucraineni au făcut progrese pe frontul din estul Ucrainei. Evgheni Prigojin, şeful grupului de mercenari Wagner care luptă de partea rusă, a acuzat trupele regulate ale Moscovei că şi-au abandonat poziţiile din jurul oraşului Bahmut, lăsându-i pe oamenii săi în pericol de încercuire. Bloggerii militari ruşi au raportat joi progrese ucrainene sau mişcări de trupe în mai multe zone. Zvonurile despre declanşarea contraofensivei Ucrainei au provocat panică în spaţiul informaţional rusesc, susţine şi Institutul pentru Studiul Războiului, un ONG american care monitorizează situaţia din Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis Rusiei surprize neplăcute, dar a declarat că este prea devreme pentru a începe o contraofensivă. 

UPDATE 656: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Papa Francisc la Vatican. Călătoria nu a fost anunțată oficial de niciuna din părți, dar președinția ucraineană nu dezvăluie niciodată astfel de planuri din motive de securitate. O sursă politică italiană a afirmat însă că Zelenski s-ar putea afla la Roma în weekend și a spus că, dacă acesta va fi cazul, el se va vedea și cu premierul italian, Giorgia Meloni. Anunțul apare la scurt timp după ce Papa a declarat că Sfântul Scaun este implicat într-o misiune de pace pentru a încerca să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.

JOI, 11 mai 2023, ZIUA 441. Ucrainenii revendică mici victorii la Bahmut. Mercenarii Wagner ar fi început să plece, iar șeful lor îi acuză că fug pe soldații din trupele regulate.

UPDATE 655:  Comandantul forțelor terestre ale armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sirski, susține că oamenii săi au trecut la contraatac în orașul minier Bahmut, de luni în șir epicentrul luptelor din estul Ucrainei, și au forțat trupele ruse de invazie să se retragă de pe unele poziții. Pe alocuri, rușii ar fi dat înapoi și doi kilometri – adaugă sursa citată, care mai spune că mercenarii din gruparea paramilitară Wagner ar fi fost înlocuiți ici-colo de unități ale armatei regulate ruse, mai puțin bine pregătite. Anterior, patronul Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, aflat în conflict deschis cu șefii armatei, îi acuzase pe soldații acestora că au fugit de pe pozițiile lor din Bahmut. „Există un risc serios de încercuire a grupului Wagner în Bahmut, din cauza prăbușirii flancurilor”, care sunt deținute de trupele regulate – afirmă Prigojin, potrivit serviciului său de presă. El și-a reiterat acuzațiile că statul major rus dorește „reducerea artificială a potențialului de luptă” al Wagner, de „teama concurenței interne”.

MIERCURI, 10 mai 2023, ZIUA 440. Conductă de gaz deteriorată în Rusia, în regiunea Kursk.

UPDATE 654: Situaţia războiului din Ucraina va domina şedinţa de azi a comitetului militar NATO la nivelul şefilor de stat major. Comandantul Forţelor Armate ucrainene, Valeri Zalujnîi şi-a declinat participarea, chiar şi prin videoconferinţă, din cauza situaţiei operaţionale tensionate din ţară. În locul lui, reprezentantul militar al Ucrainei la Bruxelles va informa ţările aliate despre pregătirea contraofensivei ucrainene. Potrivit presei de la Kiev, secretarul Consiliului ucrainean de Securitate, Oleksiy Danilov a declarat că planul final de contraofensivă al Forţelor Armate ale Ucrainei nu a fost aprobat încă şi că sunt în lucru mai multe opţiuni.

UPDATE 653: Forțele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât o dronă „inamică” în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina - a declarat, miercuri, guvernatorul acesteia, Roman Starovoit. El afirmă că nimeni nu a fost rănit, însă resturile dronei doborâte au deteriorat o conductă de gaz și o casă. Kievul nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul statului inamic  sau de pe teritoriul controlat de ruși în Ucraina. Cu toate acestea, responsabilii ucraineni au spus recent că subminarea logisticii Rusiei face parte din pregătirea pentru contraofensiva planificată.

MARȚI, 9 mai 2023, ZIUA 439. Rachete doborâte la Kiev. Angoase la Moscova, de Ziua Victoriei.

UPDATE 652: Un jurnalist France Presse a fost ucis azi în estul Ucrainei în urma unui atac rusesc cu rachete Grad, la Ceasiv Iar, o localitate de lângă orașul Bahmut, asaltat din august de forțele ruse și de mercenarii Wagner. Coordonatorul video al AFP în Ucraina, Arman Soldin, de 32 de ani și patru colegi scăpați nevătămați se aflau împreună cu soldații ucraineni când au fost surprinși de salva de rachete. Potrivit ONG-ului american Comitetul pentru Protectia Jurnalistilor, cel puțin 14 jurnaliști au fost uciși până acum în războiul din Ucraina în timp ce-și exercitau meseria, iar CPJ investighează dacă moartea altor doi are legătură cu jurnalismul.

UPDATE 651: Statele Unite anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Potrivit Departamentului american al Apărării, pachetul va include sisteme suplimentare de apărare aeriană și muniție, echipamente pentru integrarea lansatoarelor, rachetelor și radarelor occidentale cu sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, muniție pentru combaterea dronelor, obuze de artilerie de calibru 155 mm, servicii de supravegere prin satelit, sprijin pentru pregătirea, întreținerea și sprijinirea luptătorilor ucraineni.

UPDATE 650:  Ucraina anunţă că a interceptat un nou atac cu rachete al forţelor ruse de invazie asupra capitalei Kiev. Şeful administraţiei militare a orașului, Serghei Popko, a declarat că sistemele de apărare anti-aeriană au doborât toate cele 15 rachete de croazieră lansate de inamic. Nu există informaţii despre victime sau pagube. Pe de altă parte, în capitala rusă, Moscova, au fost luate măsuri suplimentare de securitate, înaintea paradei anuale de Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea Germaniei hiteriste de către Uniunea Sovietică stalinistă, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Agențiile internaționale de presă scriu că, în loc să fie una solemnă, starea de spirit în Moscova este agitată după ce, în ultimele săptămâni, o serie de explozii, atacuri cu dronă şi tentative de sabotaj au lovit Rusia. Săptămâna trecută, chiar Kremlinul a fost atacat cu drone, iar autorităţile au învinuit Ucraina, acuzaţie negată de Kiev. Evenimentele de Ziua Victoriei în mai multe oraşe ruseşti au fost anulate, de teama unor posibile atacuri. 

LUNI, 8 mai 2023, ZIUA 438. Nou atac masiv asupra Ucrainei. Forţele ruse au lansat rachete şi drone inclusiv asupra capitalei Kiev.

UPDATE 649: Armata ucraineană afirmă că a doborât toate cele 35 de drone cu care ruşii au vizat azi-noapte Kievul. Resturile căzute au rănit însă cel puţin 5 persoane şi au avariat case, drumuri şi maşini. Explozii a fost auzite şi în sudul Ucrainei, la Herson şi Odesa, în urma unui atac cu rachete. Administraţia locală din Odesa informează că o parte din rachete nu şi-au atins ţintele, dar că a fost provocat un incendiu la un depozit de produse alimentare. Forţele ruse au bombardat ieri opt locaţii din regiunea Sumî, în nord-est, potrivit administraţiei militare regionale şi şi-au intensificat atacurile asupra oraşului Bahmut, pe care speră să-l cucerească până mâine când Moscova sărbătoreşte victoria în al Doilea Război Mondial. 

DUMINICĂ, 7 mai 2023, ZIUA 437. Oligarhul Prigojin pare să se fi răzgândit: mercenarii săi rămân la Bahmut. El spune că rușii n-au decât un general care știe să lupte.

UPDATE 648: Patronul grupării paramilitare rusești Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, a invocat, duminică, „o promisiune” din partea armatei regulate ruse că va primi mai multă muniție și mai mult armament pentru oamenii săi. După ce, acuzând lipsa de sprijin, Prigojin a amenințat că se va retrage din orașul minier Bahmut, din estul Ucrainei, acum susține, într-un mesaj audio publicat de serviciul său de presă, că „am primit un ordin de luptă (...) Ei promit că ne vor oferi toate muniţiile şi armamentul de care avem nevoie pentru a continua operaţiunile". Oligarhul pretinde, de asemenea, că generalul Serghei Surovikin va lua de acum înainte „toate deciziile referitoare la operațiunile militare ale grupului Wagner în cooperare cu ministerul rus al Apărării”. „Este singura persoană cu stele de general de armată care știe să lupte” - spune Prigojin despre Surovikin. Acesta  a fost numit comandant al forțelor ruse din Ucraina invadată în octombrie 2022, pentru a fi  înlocuit în ianuarie cu generalul Valeri Gherasimov, șeful de stat major al armatei și una dintre țintele predilecte ale diatribelor lui Prigojin.

SÂMBĂTĂ, 6 mai 2023, ZIUA 436. Bombardamente în sudul Ucrainei, unde ruşii se aşteaptă la o contraofensivă a Kievului. 

UPDATE 647: Forţele aeriene ucrainene au confirmat doborârea uneia din noile rachete hipersonice ale Rusiei în timpul unui atac nocturn deasupra Kievului. Comandantul aviaţiei militare a spus că racheta Kinjal lansată din spaţiul aerian al Rusiei de un avion de vânătoare a fost doborâtă de sistemul de apărare Patriot. Supranumită "pumnalul", racheta balistică hipersonică a fost una din cele şase arme strategice dezvăluite de preşedintele rus Vladimir Putin în 2018. Racheta despre care se spune că are o rază de acţiune de peste 2.000 de kilometri poate transporta atât focoase tradiţionale cât şi nucleare cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului.

UPDATE 646: Ruşii au închis Podul Crimeei de teama unor lovituri aeriene. Potrivit postărilor de pe platforma de mesageri Telegram, oamenii au fost întorşi din drum şi li s-a spus că există riscul unui atac cu rachete. Motivul oficial este însă că circulaţia pe podul care leagă peninsula de teritoriul rus a fost suspendată temporar din motive tehnice, dar că traversarea cu feribotul funcţionează ca de obicei. Mai multe explozii s-au auzit azi în peninsula ucraineană anextă de ruşi în urmă cu 9 ani. Localnicii au început să publice imagini care arată fum ridicându-se în aer, iar autorităţile de ocupaţie au anunţat ulterior că apărarea anti-aeriană a intrat în acţiune în nordul peninsulei.

UPDATE 645: Mai multe explozii s-au auzit la Dnipro şi Zaporojie în urma unor raiduri anunţate de alertele aeriene. Şi oraşul Nikopol a fost ţinta unui intens atac de artilerie lansat de forţele ruse. Situat pe malul lacului de acumulare Kahovka, de pe cursul Niprului, Nikopol este peste apă de cea mai mare centrală nucleară din Europa, ocupată de ruşi de la începutul invaziei. Oraşul este bombardat cu regularitate, iar şeful administraţiei militare locale spune că ruşii au luminat malul lacului cu muniţie specială înaintea bombardamentului.

VINERI, 5 mai 2023, ZIUA 435. Ucrainenii spun că au respins zeci de atacuri inamice. Dronă scăpată de sub control.

UPDATE 644: Zeci de atacuri ale trupelor rusești de invazie au fost respinse de-a lungul principalelor sectoare ale frontului din estul și sudul Ucrainei - a anunțat Statul Major al forțelor armate ucrainene. Cele mai grele lupte se poartă, încă, pentru oraşul minier Bahmut și pentru Mariinka,  situată mai la sud, tot în regiunea Donețk. Pe de altă parte, forțele aeriene ucrainene au anunțat că drona doborâtă deasupra Kievului, ce a provocat o explozie urmată de un incendiu, le aparţinea şi scăpase de sub control, „probabil în urma unei defecțiuni tehnice”. „Ţinta a fost distrusă” – conchide sursa citată. 

JOI, 4 mai 2023, ZIUA 434. Atac rusesc cu drone asupra Ucrainei

UPDATE 643: Rusia a atacat oraşele ucrainene, pe timpul nopţii, cu 24 de drone kamikaze iraniene. Mai multe explozii s-au auzit la Kiev,  în sud la Odesa şi Zaporojie şi în est la Kramatorsk şi Sloviansk. Armata ucraineană anunţă că a doborât 18 dintre dispozitive. La Odesa, trei din cele 15 drone lansate asupra oraşului au lovit căminul unei instituţii educaţionale. Comandamentul operaţional de sud precizează că focul a fost stins şi nimeni n-a fost rănit. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, dronele au fost lansate din regiunea Briansk, din estul Rusiei şi de pe coasta de est a Mării Azov. 

MIERCURI, 3 mai 2023, ZIUA 433. Arde încă un depozit rusesc de carburanţi. Tot în Rusia, dispozitive explozive au deraiat două trenuri de marfă.

UPDATE 642: 21 de persoane au fost ucise și alte 48 au fost rănite in Herson, potrivit unui nou bilanț anunțat de președintele Volodimir Zelenski. "Toți civilii! Într-o singură zi! Într-o singură regiune! Condoleanțe familiilor și celor dragi. Nu îi vom ierta niciodată pe vinovați. Îi vom trage pe toți la răspundere!", a subliniat Zelenski. Forețe ruse au bombardat din nou zona orașului Herson, de unde au fost nevoiți să se retragă toamna trecută. Kievul susține că rușii vizează preponderent obiective civile, într-o schimbare de tactică prin care urmăresc să provoace o contraofensivă ucraineană precipitată. Noi explozii s-au auzit la Herson după căderea nopții, fără să se fi declanșat o alarmă aeriană. 

UPDATE 641: Un depozit de combustibil a luat foc, în noaptea de marți spre miercuri, în satul rusesc Volna, de lângă lângă Crimeea - a anunțat, pe Telegram, guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, citat de media internaţionale. Fără a menționa cauza dezastrului, el afirmă că, „potrivit informațiilor preliminare, nu există morți sau răniți” și „nicio amenințare la adresa locuitorilor” satului. „Se face tot posibilul ca focul să nu se extindă mai mult” – promite Kondratiev. Volna este situată la capătul podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014. În octombrie 2022, explozia unui camion-capacană pe pod a fost o umilință pentru Moscova, chiar dacă autoritățile ucrainene au negat că ar fi atacat viaductul. În ultimele zile, Rusia și Crimeea anexată au fost ținta a unei serii de atacuri pe care, de asemenea, Kievul nu şi le-a asumat. În patru zile, dispozitive explozive au deraiat două trenuri de marfă în apropierea graniței cu Ucraina și au deteriorat o linie de înaltă tensiune, iar un atac cu dronă a provocat un incendiu imens la un depozit de petrol din Crimeea.

MARŢI, 2 mai 2023, ZIUA 432. Explozii peste noapte în estul şi sudul Ucrainei. Cel puţin doi oameni au fost ucişi şi 40 răniţi în atacurile ruseşti cu rachete de ieri.

UPDATE 640: Doi voluntari canadieni au fost ucişi în timp ce luptau alături de trupele ucrainene în apărarea oraşului Bahmut. Ei s-au adăpostit împreună cu cel puţin alţi trei soldaţi ucraineni într-un buncăr fortificat, care a fost lovit în plin de artileria rusă. Cu puţine zile înainte, unul dintre canadieni, în contact cu CBC News comparase condiţiile din prima linie cu o "maşină de tocat carne”. Cei doi tineri de 27 şi de 21 de ani se retrăseseră din rândul Forţelor Armate canadiene pentru a se alătura Legiunea Internaţională a Ucrainei. Recent, alţi doi voluntari, un american şi un irlandez şi-au pierdut viaţa la Bahmut. Oraşul din regiunea estică Donbas este locul celor mai lungi şi mai sângeroase bătălii ale războiului din Ucraina, pe care Rsuia l-a declanşat acum mai bine de un an. Potrivit estimărilor Statelor Unite, Rusia a pierdut din decembrie peste 100.000 de luptători la Bahmut, din care 20.000 au fost ucişi, jumătate fiind mercenari Wagner.

UPDATE 639: Mai multe explozii s-au auzit peste noapte în oraşele ucrainene Kramatorsk, din est şi Herson, în sud. Potrivit administraţiei militare din Herson, cel puţin o persoană a fost rănită şi mai multe case au fost incendiate din cauza bombardamentelor inamice. În ambele regiuni locuitorii au fost sfătuiţi să rămână în adăposturi. Armata ucraineană informează în raportul de dimineaţă că ruşii au lansat 19 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore, din care 15 au fost doborâte. La Pavlograd, lângă oraşul Dnipro, doi oameni au fost ucişi şi 40 răniţi. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că a atacat obiective ale complexului militar industrial al Ucrainei, pentru a perturba producţia de arme şi muniţie. Dar pe lângă zona industrială, bombardamentele ruseşti au afectat ca de obicei clădiri rezidenţiale, instituţii de învăţământ şi magazine. În acelaşi timp, armata ucraineană a bombardat o cafenea unde angajaţi ai serviciului rus de securitate, FSB şi personal militar petreceau de 1 Mai, în oraşul ocupat Tokmak, din regiunea anexată Zaporojie, în sudul Ucrainei. Potrivit unui consilier municipal, Comandamentul Operaţional al Forţelor Armate ale Ucrainei a primit coordonatele locului unde se distrau ocupanţii, iar forţele ucrainene au folosit sistemul de artilerie HIMARS pentru a lovi şi alte baze ale trupelor ruse. Într-un mesaj pe platforma de mesagerie Telegram, el le-a mulţumit tunarilor, poliţiei militare şi unităţilor speciale care furnizează deseori astfel de informaţii.

LUNI, 1 mai 2023, ZIUA 431. Un nou val de rachete spre Kiev și alte orașe. Rușii spun că loviturile sunt menite să împiedice lansarea contraofensivei ucrainene.

UPDATE 638: Apărarea aeriană ucraineană a distrus 15 din cele 18 rachete lansate, luni, în zori, de forțele ruse de invazie – susține comandantul trupelor Kievului, generalul Valeri Zalujnîi, citat de agențiile internaționale de presă. La rândul lor, oficiali din administrația orașului Kiev au scris că toate rachetele îndreptate spre capitală au fost distruse și că nu există victime în rândul populației civile și nici clădiri distruse. Rușii au mai vizat orașele Dnipro, din centru, și Pavlohrad, din estul Ucrainei, unde au avariat zeci de clădiri. Un așa-zis oficial din administrația instalată de ruși în partea ocupată a regiunii Zaporojie, Vladimir Rogov, pretinde că forțele Moscovei au lovit la Pavlohrad ținte militare. Rușii mai spun că loviturile recente sunt menite să împiedice lansarea unei contraofensive ucrainene, planificată de multă vreme.

DUMINICĂ, 30 aprilie 2023, ZIUA 430. Acţiunile terestre ale forţelor ruse din Ucraina stagnează sau sunt repinse. 

UPDATE 637: Raportul de azi al armatei ucrainene arată că ruşii au înaintat la Bahmut, dar că forţele Ucrainei păstrează controlul unei rute cheie de aprovizionare a oraşului. Finanţatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin a ameninţat că-şi va retrage trupele din Bahmut dacă nu va primi destulă muniţie din partea conducerii militare a Rusiei. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din Statele Unite, Prigojn a declarat într-un interviu cu un blogger militar, afiliat Kremlinului, că mercenarii Wagner primesc doar 800 de obuze pe zi din cele 4.000 pe care le solicită. Statul Major ucrainean afirmă că pe restul frontului acţiunile inamice au fost respinse sau stagnează. Ruşii continuă, în schimb, să bombardeze de la distanţă. Forţele ruse au lansat 7 rachete, 39 de lovituri aeriene şi au efectuat 50 de atacuri cu sistemele de tragere multiplă. Există morţi şi răniţi în rândul populaţiei şi au fost distruse sau avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă.  

SÂMBĂTĂ, 29 aprilie 2023, ZIUA 429. Prigojin: armata de mercenari Wagner ar putea înceta, în curând, să mai existe.

UPDATE 637:  Miliția privată rusească Wagner, care conduce asaltul asupra orașului minier Bahmut, din estul Ucrainei,  ar putea înceta, în curând, să mai existe - susține fondatorul  acesteia, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin. El a declarat, textual, că „Wagner, într-o perioadă scurtă de timp, va înceta să mai existe. Va deveni istorie, nu e nimic de care să vă faceți griji, lucruri de genul acesta se întâmplă." Media internaționale care citează declarațiile - acordate de Prigojin unui blogger, apologet al războiului, Semion Pegov - notează că data acestora e incertă și că nu se știe nici cât de serios a vorbit oligarhul. Prigojin s-a plâns în mod repetat de lipsa de cooperare a șefilor armatei ruse regulate, precum și de maniera în care aceștia conduc invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie.  Săptămâna trecută, oligarhul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un contraatac la Bahmut al trupelor ucrainene, despre care susține că sunt bine echipate. Pentru participarea la invazie, armata de mercenari Wagner este supusă sancțiunilor atât de Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană, ce o definesc drept o organizație criminală transnațională.

VINERI, 28 aprilie 2023, ZIUA 428. Val de rachete ruseşti asupra Ucrainei. Cel puţin cinci oameni au murit în bombardamente.

UPDATE 636: Un nou bilanț al atacului rusesc cu rachetă asupra orașului ucrainean Uman arată că cel puțin 23 de oameni au murit, între care 4 copii. Racheta a 1ovit un bloc de locuințe unde a avariat 10 apartamente și potrivit președintelui Zelenski mai sunt oameni prinși sub dărâmături. Ministrul ucrainean de interne apreciază că operațiunile de căutare vor dura până mâine. În oraș au fost declarate trei zile de doliu. Două persoane, inclusiv un copil au fost ucise de o rachetă și la Dnipro. Armata ucraineană afirmă că rușii au lansat 23 de rachete din avioane tactice și că 21 au fost doborâte de sistemul de apărare. 11 dintre ele au fost distruse deasupra Kievului, dar rămășițele uneia au avariat un bloc de locuințe unde au rănit două persoane. Capitala ucraineană nu a mai fost vizată de un astfel de atac de 51 de zile.

UPDATE 635:  Pregătirile pentru contraofensiva armatei ucrainene „se apropie de sfârșit” - a declarat, vineri,  ministrul Apărării în guvernul de la Kiev, Oleksi Reznikov. Tot vineri, vicepremierul rus Marat Husnulin a afirmat că ar fi vizitat orașul minier Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei. Orașul este avariat, dar poate fi reconstruit - a spus el, într-un mesaj însoțit de un videoclip care arată o piață acoperită cu moloz.  

UPDATE 634: Mai multe oraşe ucrainene au fost atacate cu rachete peste noapte. Doar la Kiev au fost doborâte 11, potrivit autorităţilor municipale. Una din rachete a lovit însă un bloc de apartamente din Uman, un oraş de aproximativ 80.000 de locuitori din centrul ţării. Cel puţin trei oameni au fost ucişi şi opt răniţi, potrivit administrsaţiei militare locale. O rachetă a căzut şi la Dnipro,  iar o tânără şi un copil de trei ani au fost ucişi în bombardament. În timp ce Rusia bombardează cu regularitate infrastructura civilă ucraineană, astfel de atacuri masive au devenit mai rare în ultimele luni. Armata ucraineană avertizase de curând că Rusia şi-a dublat capacitatea de rachete de croazieră din Marea Neagră.

UPDATE 633: Un şef de poliţie din oraşul ucrainean ocupat Melitopol, care a dezertat la ruşi după ce forţele Moscovei au capturat localitatea a fost ucis într-un aparent atentat al partizanilor ucraineni. Oleksandr Mişcenko a murit după ce un dispozitiv improvizat a explodat la intrarea în blocul în care locuia. Primarul exilat al Melitopolului a spus că poliţistul ucis este un trădător. Rapoarte recente arată că activitatea partizanilor s-a intensificat în regiune. Oraşul se află în provincia sudică Zaporojie, una din cele patru pe care Rusia le-a anexat după invazie, în ciuda faptului că le controlează doar parţial. Din februarie 2022, Melitopol este cel mai mare oraş ucrainean ocupat de ruşi, după portul Mariupol, de la Marea Azov.

JOI, 27 aprilie 2023, ZIUA 427. Toată lumea aşteaptă contraofensiva ucraineană. Reporter italian, rănit, cel mai probabil, de lunetişti ruși.

UPDATE 632: Responsabili militari de rang înalt din Statele Unite dau asigurări că armata Ucrainei invadată de trupele ruse va primi la timp armamentul de care are nevoie pentru a lansa o contraofensivă în teritoriile ocupate de inamic. Şi patronul miliției private ruseşti Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, spune că o contraofensivă ucraineană este „inevitabilă”. Potrivit agenţiilor internaţionale de presă, ruşii îşi consolidează poziţiile defensive în zonele ocupate şi sapă şanțuri antitanc pe zeci de kilometri. Pe de altă parte, un reporter de la respectatul ziar italian La Repubblica a fost rănit, iar asistentul său ucrainean a murit, după ce au fost prinşi într-o ambuscadă, în sudul Ucrainei, cel mai probabil de lunetişti ruși.

MIERCURI, 26 aprilie 2023, ZIUA 426. Ruşii şi-au dublat capacitatea de rachete de croazieră în Marea Neagră.   

UPDATE 631: Forţele armate ale Ucrainei au respins 39 de atacuri inamice pe direcţiile Bakhmut, Avdiivka şi Maryinka din estul ţării, unde se duc cele mai aprige bătălii. Potrivit raportului zilnic al armatei ucrainene, ruşii au lansat 3 lovituri cu rachete, din care 2 în centrul oraşului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde au ucis cel puţin două persoane şi au distrus clădirea muzeului de istorie locală. De asemenea, forţele ruse au efectuat peste 50 de lovituri aeriene atât asupra poziţiilor ocupate de trupele ucrainene cât şi asupra infrastructurii critice din zone populate. Armata ucraineană avertizează că riscul lansării de rachete şi lovituri aeriene pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicat. Ruşii şi-au dublat capacitatea de rachete de croazieră în Marea Neagră, cu încă două nave de război, care pot lansa împreună până la 24 de proiectile Kalibr.

MARȚI, 25 aprilie 2023, ZIUA 425. Rușii au lovit cu o rachetă un muzeu de istorie. „Sunt încă oameni sub dărâmături”.

UPDATE 630: Forțele ucrainene cantonate pe malul vestic al râului Nipru, lângă orașul Herson efectuează frecvent raiduri pe malul opus unde se află trupele ruse. Forțele ruse ocupă partea de est a Niprului de când s-au retras din oraș în noiembrie, după luni de ocupație, dar se așteaptă ca Ucraina să lanseze o contraofensivă de primăvară pentru a încerca să recucerească mai mult teritoriu. Un responsabil regional a declarat că raidurile au menirea să diminueze capacitatea de luptă a trupelor ruse, care bombardează orașul Herson de când au fost forțate să se retragă.

UPDATE 629: Ministerul britanic al Apărării care monitorizează războiul din Ucraina afirmă că rata medie a pierderilor umane ale Rusiei a scăzut cu aproximativ 30%, după o perioadă cu un număr excepțional de mare de decese între ianuarie și martie. Analiștii militari britanici cred că pierderile mai mici ale Rusiei s-ar explica prin faptul că tentativa rusă de ofensivă de iarnă nu și-a îndeplinit obiectivele. Nici în Bakhmut, forțele ruse nu au înregistrat câștiguri teritoriale confirmate, în ciuda atacurilor la sol continue, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului. Moscova este acum concentrată pe pregătirea pentru anticipata contraofensivă ucraineană.

UPDATE 628:  Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat, marţi, ceea ce a numit un atac „barbar” al armatei ruse de invazie asupra unui muzeu de istorie locală din orașul Kupiansk, din nord-estul țării sale. El consideră bombardamentul o nouă „crimă de război”, soldată cu cel puţin un mort, un angajat al muzeului, şi zece răniţi. „Sunt încă oameni sub dărâmături” - a mai spus președintele, acuzându-i pe ruși că „ucid ucrainenii cu metode absolut barbare”. Într-un scurt videoclip difuzat de Zelenski pe canalul său de Telegram, apare o clădire grav avariată. Atacul rusesc a fost executat cu o rachetă sol-aer de concepție sovietică „S-300” - a precizat, tot pe Telegram, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Yermak. Kupianskul, situat la aproximativ o sută de kilometri de Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, avea peste 25.000 de locuitori înainte de invazia rusă, declanșată pe 24 februarie 2022. A fost ocupat de ruși în primele zile ale invaziei, acum mai bine de un an, dar ucrainenii au recucerit orașul în septembrie, după o contraofensivă fulgerătoare. Forțele Moscovei încearcă, de la începutul anului, să revină în acest sector, stârnind teama multor locuitori. La începutul lunii martie, Kievul a ordonat persoanelor vulnerabile să evacueze orașul, în fața presiunii exercitate de armata rusă. 

LUNI, 24 aprilie 2023, ZIUA 424. Fiul lui Dimitri Peskov spune că a luptat în Ucraina alături de mercenarii Wagner.

UPDATE 627: Şeful serviciului ucrainean de informaţii militare afirmă că războiul cu Rusia se va încheia doar după recucerirea Crimeei şi a zonelor ocupate din Donbas. Kirilo Budanov a declarat că Ucraina nu va renunţa niciodată la vreo parte a teritoriilor sale. El a spus însă că revenirea la graniţele din 1991 este un obiectiv realizabil în acest an. Într-un interviu pentru rbc.ua, Budanov a refuzat să dea detalii despre viitoarea contraofensivă ucranieană, dar a spus că nu se aşteaptă la un atac extins din partea ruşilor. "Ruşii au trecut complet la apărarea poziţională peste tot. Singurele locuri de pe front unde avansează sunt oraşele Bahmut, Avdiyivka şi Maryinka", a explicat Budanov. El a subliniat că ruşii folosesc aceeaşi tactică în cele trei localităţi: încercă să le şteargă de pe faţa pământului.

UPDATE 626:  Flota rusă de la Marea Neagră a respins, luni dimineața, un atac cu drone asupra portului Sevastopol, din Crimeea anexată  - susţin autorităţile locale, instalate de Moscova,citate de agenţiile  internaţionale de ştiri. Ruşii mai afirmă că forțele lor au avansat în oraşul minier Bahmut, din estul Ucrainei, pe care-l asediază de mai bine de jumătate de an. Conducerea armatei ucrainene afirmă, în schimb, că apărătorii oraşului rezistă.

UPDATE 625: Fiul purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin susţine că a luptat timp de 6 luni în Ucraina alături de mercenarii Wagner, o grupare acuzată de crime de război. Rareori un membru al elitei ruse alege să se alăture grupării private Wagner, când mulţi au plecat în străinătate pentru a evita armata obişnuită. Afirmaţiile lui Nikolai Peskov coincid însă cu o nouă campanie majoră de recrutare lansată de statul rus, cu reclame care-i îndeamnă pe bărbaţi să-şi arate patriotismul în conflictul din Ucraina. Anul trecut, în septembrie, Nikolai Peskov părea totuşi reticent să se alăture armatei. Întrebat atunci în direct pe YouTube, de un jurnalist care s-a dat drept ofiţer de recrutare de ce nu s-a prezentat la un centru de înrolare, el a declarat că este un Peskov şi că lucrurile se discută la alt nivel. Nikolai Peskov în vârstă de 33 de ani este fost corespondent la Londra al postului oficial de televiziune Russia Today. Atât el cât şi tatăl său Dimitri Peskov, purătorul de cuvânt al Kremlinului sunt pe lista Statelor Unite cu persoane sancţionate. 

DUMINICĂ, 23 aprilie 2023, ZIUA 423. Rachete la Harkov, lupte la Bahmut.

UPDATE 624: Cel puțin cinci rachete rusești au lovit sâmbătă noaptea târziu orașul Harkov, din estul Ucrainei, al doilea ca mărime din ţară, precum și districtele din jur, provocând daune clădirilor civile - au declarat oficiali locali, citaţi de agenţiile internaţionale de presă. Pe de altă parte, la Moscova, ministerul  Apărării susţine că trupele ruse de asalt au capturat alte trei districte din partea de vest a orașului ucrainean Bahmut. Unitățile ucrainene și ruse se luptă de mai mult de jumătate de an pentru acest oraș minier din estul Ucrainei, transformat în mare parte în ruine.

SÂMBĂTĂ, 22 aprilie 2023, ZIUA 422. Bombardamente ruseşti în regiunile Doneţk şi Herson, iar în Bahmut se dau în continuare lupte grele.

UPDATE 623: Guvernatorul regiunii Kursk din Rusia afirmă că trupele ucrainene au bombardat cu peste 20 de proiectile mai multe localităţi din districtul de frontieră Rilski, învecinat cu regiunea Sumî din Ucraina. Responsabilul rus a anunţat că nu există victime, dar trei sate au rămas fără curent, după ce reţeaua electrică a fost deteriorată. Potrivit presei ruse, districtul Rilski a fost atacat în mod repetat de forţele ucrainene, care bombardează aproape constant teritoriile de graniţă ruse, lovesc cu drone şi organizează acte sabotaj. În regiunile ruse Briansk, Kursk, Belgorod şi în peninsula Crimeea, anexată de Rusia din 2014 există un nivel galben de alertă.

UPDATE 622: Autorităţile locale din Doneţk anunţă că o persoană a fost ucisă şi două rănite în urma bombardamentelor ruse. De asemenea, regiunea Herson a fost bombardată de ruşi de 45 de ori, cu peste 200 de obuze. În acelaşi timp, armata ucraineană afirmă în raportul zilnic că a eliminat încă 680 de soldaţi ruşi, a doborât patru drone şi a distrus mai multe vehicule blindat şi sisteme de artilerie. De asemenea, Statul Major afirmă că trupele ucrainene au respins peste 50 de atacuri ruseşti în zona oraşului Bahmut unde se dau luptele cele mai grele. Pe de altă parte, un mercenar Wagner a afirmat că ucrainenii care se retrag din Bahmut lasă în urmă mari cantităţi de arme şi muniţie. Totodată, aviaţia rusă susţine că a distrus până la 600 de lansatoare de rachete ucrainene după ce a lovit un depozit de muniţie şi piese de artilerie.

VINERI, 21 aprilie 2023, ZIUA 421. „Cădere anormală de muniție” rusească la Belgorod. Locatarii clădirilor avariate vor fi mutați temporar în hoteluri.

UPDATE 621: Președintele Volodimir Zelenski a semnat legea ”Cu privire la denumirile geografice” prin care Kievul urmărește eliminarea simbolurilor rusești din spațiul public. Autoritățile de stat și militare vor avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a legii pentru ”decolonizarea” toponimiei în zonele populate ale Ucrainei. Este vorba despre monumente și locuri memoriale, redenumirea străzilor și a altor obiecte. Monumentele valoroase vor fi transferate în muzee. În plus, va fi necesară redenumirea așezărilor ale căror nume conțin indicii despre Rusia. Imaginile dedicate figurilor ruse și sovietice, orașelor și cuceririlor rusești vor fi interzise.

UPDATE 620:  Autoritățile de la Moscova au recunoscut că unul dintre avioanele lor de luptă a pierdut muniție deasupra orașului Belgorod, situat lângă granița cu Ucraina invadată. „În timpul zborului aeronavei Su-34 a Forțelor Aerospațiale deasupra orașului Belgorod, a avut loc o cădere anormală de muniție” - a declarat ministerul Rus al Apărării, după ce autoritățile locale au raportat o explozie puternică, care a rănit două persoane și a produs un crater cu diametrul de 20 de metri, la răscrucea arterelor centrale. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a dezvăluit că „geamurile unui bloc de apartamente din apropiere au fost sparte, explozia a avariat mai multe mașini parcate și a doborât stâlpi de electricitate”. Gladkov și primarul orașului, Valentin Demidov, au postat pe rețelele de socializare fotografii cu pagubele provocate de explozie. Demidov a spus că locatarii clădirilor avariate vor fi mutați temporar în hoteluri. În regiunea Belgorod se înregistrează în mod frecvent incendii, multe soldate cu victime și atribuite de Moscova trupelor ucrainene. În ianuarie, Gladkov a declarat că 25 de persoane au fost ucise și peste 90 au fost rănite în zonă de la începutul invaziei ruse în țara vecină, pe 24 februarie 2022.

JOI, 20 aprilie 2023, ZIUA 420. 20 de civili ucişi la Bahmut.

UPDATE 619: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg se află la Kiev în prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse în urmă cu mai bine de un an. NATO a confirmat informațiile despre această vizită surpriză raportate anterior de o presă ucraineană care a publicat fotografii cu domnul Stoltenberg în centrul capitalei ucrainene, în fața unui monument în onoarea soldaților ucraineni uciși în acțiune. NATO și-a arătat sprijinul pentru Ucraina în fața invaziei ruse, iar statele sale membre furnizează Kievului echipament militar și arme pentru a lupta împotriva armatei ruse care a invadat țara.
Rusia vede acest sprijin ca o dovadă că războiul său este de fapt cu Alianța și cu Statele Unite.  

UPDATE 618: Forţele ruse au lansat 3 rachete şi 57 de lovituri aeriene, în special cu drone, din care mare parte au fost distruse de apărarea ucraineană. Potrivit raportului de dimineaţă al Statului Major ucrainean, au fost înregistrate aproape 70 de atacuri ruse în ultimele 24 de ore atât asupra poziţiilor ocupate de soldaţii ucraineni cât şi arii populate unde s-au înregistrat morţi şi răniţi în rândul civililor. S-a raportat de asemenea că armata ucraineană a eliminat 670 de militari ruşi şi a distrus 12 blindate şi 10 drone. În oraşul estic Bahmut, ruşii au început să atace cu grupuri mici de asalt formate din 5-6 oameni şi au fost numărate 34 de astfel de confruntări pe teren.

UPDATE 617: Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a acuzat Moscova de „provocare”, după ce forțele separatiste aliate acesteia au declarat că militarii ucraineni au aruncat în aer patru clădiri în orașul minier Bahmut, din estul ţării, ucigând 20 de civili. El a spus că trupele ucrainene nu vizează niciodată civili. Rusia neagă, de asemenea, că ar fi fost implicată în explozii. Armata rusă de invazie asediază Bahmutul de mai bine de jumătate de an. Ucraina consideră că luptele de acolo sunt esențiale pentru a bloca forțele rusești pe întreg frontul de est, în timp ce analiștii militari apreciază că importanța strategică a orașului este limitată.

MIERCURI, 19 aprilie 2023, ZIUA 419. Zelenski a mers, din nou, pe front. Putin a discutat doar cu comandații trupelor sale din teritoriile ocupate.

UPDATE 616: Administrația președintelui american Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei, care aduce asistența militară totală a SUA pentru guvernul de la Kiev la peste 35,4 miliarde de dolari, de la începutul invaziei ruse. Secretarul de stat Antony Blinken precizează într-o declarație că pachetul de asistență include muniție pentru lansatoarele mobile de rachete HIMARS, sisteme antiblindate, arme de calibru mic, vehicule de sprijin logistic și susținere pentru întreținerea echipamentelor, esențiale pentru întărirea apărării Ucrainei pe câmpul de luptă”. "Rusia ar putea pune capăt războiului astăzi. Dar până o va face, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți în ajutorul Ucrainei cât timp va fi nevoie", a spus Blinken. 

UPDATE 615: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vizitat orașul Avdiivka, din regiunea Donețk, unul dintre cele mai fierbinți puncte de pe frontul de est. El le-a oferit decorații militarilor săi, care rezistă de luni în șir asalturilor armatei ruse de invazie. Un videoclip îl arată într-o zonă parțial distrusă a orașului, precum și în vizită într-un un spital militar din apropiere. Media internațională amintesc că și președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat, în cel mai mare secret, zone ocupate de trupele sale din regiunile ucrainene Herson (sud) și Lugansk (est). Putin, ale cărui ieșiri publice sunt rare și ultrasecurizate, n-ar fi avut nicio întâlnire cu soldați sau civili, ci doar discuții cu înalți oficiali ai armatei sale. „Este important pentru mine să vă aud părerea despre situația” din teren – le-a spus Putin acestora, potrivit unui videoclip difuzat de Kremlin. Este doar a doua oară când președintele rus vizitează zona de conflict, de la începutul invaziei pe care a ordonat-o pe 24 februarie 2022. Prima dată, în martie, a mers, noaptea, la Mariupol, oraș cucerit anul trecut după un sângeros asediu.

MARȚI, 18 aprilie 2023, ZIUA 418. Putin ar fi fost în teritoriile ocupate. O nouă tentativă ucraineană de infiltrare peste graniță.

UPDATE 614: Ruşii au bombardat cu rachete, drone kamikaze şi lovituri de artilerie mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv zone rezidenţiale. Trei civili au fost ucişi şi unul rănit într-un sat din Lugansk. În Mykolaiv a fost atacată infrastructura rezidenţială, iar în regiunea Harkov au fost afectate mai multe clădiri de locuinţe şi întreprinderi după ce forţele ruse au bombardat patru districte într-o singură zi. Regiunea Herson a fost bombardată de 57 de ori, iar oraşul Slaviansk din Doneţk a fost lovit peste noapte cu rachete şi drone. Au fost avariate mai multe case şi maşini, precum şi o unitate medicală. Armata ucraineană a raportat de dimineaţă că a eliminat 470 de soldaţi ruşi, a doborât 11 rachete, 6 drone şi a distrus mai multe sisteme de artilerie.  

UPDATE 613: Președintele rus, Vladimir Putin, a călătorit în regiunea Herson, din sudul Ucrainei invadate, pentru a se întâlni cu militarii dislocați acolo în cadrul operațiunii lansate în urmă cu mai bine de un an - a anunțat, marți, Kremlinul, citat de agențiile internaționale de știri. „Comandantul Suprem al Forțelor Armate ale Federației Ruse a vizitat sediul grupării militare Nipru” din regiunea Herson – afirmă sursa într-un comunicat, fără a preciza când a avut loc această deplasare a lui Putin. În ajun, Rusia a declarat că a respins o încercare ucraineană de infiltrare „ilegală” pe teritoriul său, prin regiunea de frontieră Briansk, la zece zile după ce a raportat un incident similar. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz, susține că un intrus a sărit în aer într-o zonă protejată de mine, instalate  de forțele armate ruse pentru a preveni infiltrările. Autoritățile ruse au menționat în ultimele săptămâni mai multe tentative de incursiuni ale „sabotorilor” din Ucraina în regiunile de frontieră, care sunt, de asemenea, vizate în mod frecvent de bombardamente de artilerie sau de atacuri cu drone.

LUNI, 17 aprilie 2023, ZIUA 417. „Nu poți spune că ești în favoarea păcii în timp ce încerci să cucerești mai multe teritorii.” Un sfert de secol de detenție pentru opozantul rus Vladimir Kara-Murza, critic al invaziei din Ucraina.

UPDATE 612:  Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, s-a declarat sceptic cu privire la șansele eforturilor de pace în țara sa invadată de trupele Moscovei și a afirmat că „Rusia vrea război”. „Nu poți spune că ești în favoarea păcii în timp ce încerci să cucerești mai multe teritorii, comițând mai multe atrocități, distrugând sate și orașe” - a spus, luni, Kuleba, aflat în vizită în Irak. Tot luni, un tribunal din Moscova l-a condamnat pe opozantul Vladimir Kara-Murza la 25 de ani de detenţie, pentru mai multe capete de acuzare, între care cea de înaltă trădare. Săptămâna trecută, Kara-Murza declara că este „mândru” de angajamentul său politic împotriva regimului condus de președintele Vladimir Putin. În cursul unei audieri din procesul său, el și-a reiterat atât opoziția față de Putin, cât și criticile la adresa invaziei ruse din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022.  „Nu numai că nu mă căiesc de toate acestea, ci sunt mândru” – a declarat Kara-Murza, citat de agențiile internaționale de presă. „Mă învinovăţesc – mai spune el - pentru un singur lucru (...) Nu am reuşit să-i conving suficient pe compatrioţii mei şi pe politicienii din ţările democratice de pericolul pe care îl reprezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia şi pentru lume”.

DUMINICĂ, 16 aprilie 2023, ZIUA 416. Biserică avariată de atacurile ruşilor în regiunea sudică Zaporojie. Principalele lupte se dau în continuare pe frontul de est din Doneţk. 

UPDATE 611: O sută treizeci de prizonierii de război ucraineni s-au întors acasă după un mare schimb de Paşti cu forţele ruse. Potrivit şefului de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, schimbul a avut loc în mai multe etape în ultimele zile. Fondatorul grupului rus de mercenari Wagner a publicat o înregistrare video în care spune că a eliberat prizonieri ucraineni, pentru a marca Paştele ortodox. În imagini apar peste 100 de oameni, unii şchiopătând, alţii fiind transportaţi pe tărgi de camarazii lor mergând pe un drum noroios în timp ce un bărbat stătea pe un tanc cu un steag alb în mână. Nu este clar câţi ruşi au fost eliberaţi, dar ar fi al doilea schimb major de prizonieri de război într-o săptămână. Luni, Rusia şi Ucraina au declarat că 106 ruşi au fost eliberaţi la schimb cu 100 de ucraineni. Forţele ucrainene şi ruse schimbă în mod obişnuit prizonieri de la începutul invaziei Rusiei din Ucraina.

UPDATE 610: Şeful regiunii Zaporojie afirmă că forţele ruse au avariat o biserică în timpul atacului masiv de azi-noapte. "Nimic sfânt, nici măcar în noaptea Învierii lui Hristos, a scris responsabilul ucrainean care a adăugat că, din fericire, în biserică nu se ţinea slujbă. Potrivit acestuia, consecințele pagubelor cauzate de valul de explozii sunt încă în curs de stabilire. Armata ucraineană a raportat azi că inamicul a lansat ieri 28 de lovituri aeriene și 6 lovituri cu rachete şi a efectuat 38 de atacuri cu lansatoare multiple asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a infrastructurii civile din zonele populate. Statul Major al Armatei afirmă că ruşii continuă să-și concentreze acțiunile ofensive în Doneţk, pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiiv și Marinka, unde soldații ucraineni au respins peste 60 de atacuri în ultimele 24 de ore, provocând pierderi grele forţelor ruse. 

SÂMBĂTĂ, 15 aprilie 2023, ZIUA 415. Oameni uciși de ruși la Sloviansk, înaintea Paștelui ortodox. Printre victime e și un copil de doi ani.

UPDATE 609: O a noua persoană a fost găsită moartă, sâmbătă, în dărâmăturile unei clădiri din orașul Sloviansk (estul Ucrainei), lovită cu o zi înainte de o rachetă a trupelor ruse de invazie. „Din păcate (…), numărul morților a crescut. Salvatorii au scos cadavrul unei femei dintre dărâmături" - a anunțat, pe Facebook, șeful administrației militare locale, Vadim Liah. El a adăugat că alte cinci persoane identificate au rămas îngropate în ruine și că un total de 21 au fost rănite. Un bilanț anterior a raportat cel puțin opt decese. Un copil de doi ani a murit la scurt timp după ce a fost scos de sub dărâmături - a declarat, în ajun, o consilieră a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Daria Zarivna. Sloviansk se află în partea controlată de ucraineni a regiunii Donețk, la 45 de kilometri nord-vest de orașul Bahmut, care e, de luni în șir, epicentrul luptelor de pe frontul de est. Potrivit autorităților de la Kiev, Slovianskul a fost vizat de șapte rachete rusești, care au deteriorat cinci case, o școală și o clădire administrativă. Președintele Zelenski a acuzat Moscova că „bombardează brutal” clădirile rezidențiale și „ucide oameni în plină zi”. În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii ortodocși - majoritari, deopotrivă, în Ucraina și Rusia - celebrează Paștele, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

VINERI, 14 aprilie 2023, ZIUA 414. Lupte la Bahmut, bombardamente la Herson. 

UPDATE 608: Forţele Rusiei au bombardat într-o zi 102 aşezări în opt regiuni ale Ucrainei au ucis trei civili şi au rănit alţi opt, potrivit raportului armatei ucrainene pe ultimele 24 de ore. Ministerului ucrainean al Apărării afirmă că inamicul a folosit în aceste atacuri aproape tot arsenalul: mortiere, tancuri, artilerie, lansatoare de rachete, sisteme de rachete antiaeriene S-300, drone şi avioane tactice.

UPDATE 607: Armata rusă de invazie continuă să atace pozițiile apărătorilor ucraineni ai orașului minier Bahmut, din est. Asediat de mai bine de jumătate de an și cu o valoare strategică pe care experții militari o califică drept îndoielnică, Bahmutul pare să fie considerat la Kremlin un obiectiv esențial pentru avansul trupelor ruse pe frontul de est. În sud, artileria și aviația rusă au bombardat, din nou, orașul Herson și zona învecinată. Cel puțin doi civili au fost ucși și alți doi răniți – a anunțat guvernatorul local, Oleksandr Prokudin. Trupele ucrainene au recucerit Hersonul în noiembrie anul trecut, după aproape opt luni de ocupație rusească, iar de atunci orașul e bombardat în mod constant.  

JOI, 13 aprilie 2023, ZIUA 413. Produsul Intern Brut al Ucrainei a scăzut cu 29,1% în 2022. Dezacorduri în aparatul de securitate al Rusiei sugerate de documente confidențiale americane. 

UPDATE 606: Scurgerile de documente din Statele Unite dezvăluie dezacordurile din aparatul de securitate al Rusiei cu privire la raportarea pierderilor în războiul din Ucraina. Dosarele arată că serviciul de securitate FSB a acuzat Ministerul Apărării că nu comunică numărul corect al luptătorilor ruși morți în lupte. Cea mai recentă raportare oficială a Armatei ruse datează din septembrie anul trecut, când au fost confirmate decesele a 5.937 de militari. Calculul raportat de FSB este însă de aproape 110.000 de victime până în februarie, dar chiar și așa este încă mult mai mic decât numerele din documentele americane divulgate în această săptămână, care estimau pierderile rusești între 189.500 și 223.000 de oameni. Rusia a avertizat deja că scurgerile ar putea fi false, aruncate public în mod deliberat de SUA, dar comentatorii au sugerat adesea că președintele Vladimir Putin a fost protejat de amploarea pierderilor Rusiei pe câmpul de luptă.

UPDATE 605:  Armata Ucrainei a infirmat anunțul trupelor ruse de invazie că ar fi preluat în proporție de circa 80% controlul asupra orașului minier Bahmut, din estul țării. Comandanții ucraineni afirmaseră și anterior că forțele lor rezistă asalturilor susținute ale inamicului, că situația din Bahmut este sub control, iar Kievul nu va permite ca trupele sale să fie încercuite. Pe de altă parte, Produsul Intern Brut  (PIB) al Ucrainei a scăzut cu 29,1% în 2022, potrivit serviciului de stat pentru statistică. Guvernul de la Kiev a subliniat că principala cauză e invazia militară rusească, declanșată pe 24 februarie, care a dus la pierderea unei părți semnificative a teritoriului Ucrainei și a provocat daune majore industriei.

MIERCURI, 12 aprilie 2023, ZIUA 412. Incertitudine la Bahmut. „Pur și simplu, distrug toate clădirile.”

UPDATE 604: Forţe militare speciale din câteva ţări NATO operează în interiorul Ucrainei, potrivit unuia din documentele Pentagonului dezvăluite pe internet. Contingentul cel mai numeros ar fi din Marea Britanie cu 50 de militari, urmat de cele din Letonia (17), Franţa (15), Statele Unite (14) şi Olanda. Documentul nu spune unde sunt amplasate sau ce fac aceste forţe. Numărul poate fi mic şi fără îndoială, fluctuant, dar forţele speciale sunt prin natura lor extrem de eficiente. Dosarul pare să confirme speculaţiile pe această temă şi ar putea fi folosit de Rusia, care afirmă de mai multă vreme că nu se luptă doar cu Ucraina ci cu întreaga alianţă militară a Occidentului. Documentul este unul din cele câteva zeci scurse online iar guvernul Statelor Unite încearcă să le afle sursa şi să le stabilească impactul.

UPDATE 603:  Patronul grupării rusești de mercenari Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a declarat că forțele sale controlează mai mult de 80% din orașul Bahmut, din estul Ucrainei, asediat de ruși de mai bine de jumătate de an. Prigojin pretinde că oamenii săi au ocupat întregul centru administrativ al orașului, fabrici și depozite. Și șeful secesioniștilor pro-moscoviți din regiunea Donețk, Denis Pușilin, a afirmat că apărătorii ucraineni ai Bahmutului au fost siliți să se replieze în zona de vest a orașului, unde nu le-ar mai rămâne altceva de făcut decât să se predea. Înalți oficiali militari ucraineni afirmă, în schimb, că forțele lor rezistă asalturilor susținute ale inamicului. Un purtător de cuvânt al comandamentului militar din est, Serghei Șerevatîi, a spus că situația din Bahmut este sub control, iar Kievul nu va permite ca trupele sale să fie încercuite. Și ministrul adjunct al Apărării în guvernul ucrainean, Hanna Malyar, susține că rușii pierd în luptele de stradă, „așa că, pur și simplu, distrug toate clădirile”.

MARȚI, 11 aprilie 2023, ZIUA 411. Rușii pretind că dețin  75% din Bahmut. „Avdiivka e o ruină totală”

UPDATE 602: Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să nu ignore războiul și să ajute statul și eforturile de pe front. ”Acum ne aflăm într-o astfel de etapă a războiului, când este important ca societatea și partenerii noștri să nu piardă direcția care trebuie parcursă. În comparație cu anul trecut, multe locuri sunt mai liniștit acum. Dar asta nu înseamnă că poți ignora războiul undeva sau că poți fi mai puțin concentrat pe a ajuta statul", a afirmat el. Zelenski a spus că este nechibzuit ca cineva să spere pur și simplu pasiv că altcineva va aduce victoria, cel care se află în prezent în tranșee, în asalturi. "Aceasta este o sarcină comună. Victoria este câștigată de toată lumea. Cei care luptă pentru ea și cei care dau arme. Cei care reduc capacitățile statului terorist și cei care sporesc capacitățile Ucrainei", a reamintit președintele ucrainean.

UPDATE 601: Forțele ruse de invazie au continuat să lovească orașele din prima linie a frontului din estul Ucrainei, cu bombardamente aeriene și tiruri de artilerie. Statul Major al armatei ucrainene susține că trupele Kievului au respins peste 50 de atacuri ale inamicului, inclusiv la Bahmut, orașul minier pe care rușii îl asediază de mai bine de o jumătate de an. Liderul separatiștilor pro-moscoviți din regiunea Donețk, Denis Pușilin, pretinde că forțele ruse dețin acum 75% din oraș, dar avertizează că e prea devreme pentru a se putea vorbi despre căderea acestuia. Guvernatorul ucrainean al Donețkului, Pavlo Kirilenko, spune că „rușii au transformat Avdiivka (oraș învecinat cu Bahmutul, n. red.)  într-o ruină totală”. El adaugă că, „în total, în Avdiivka au rămas aproximativ 1.800 de oameni, care își riscă viața în fiecare zi”. Media internaționale scriu că și la Ciasiv Yar, oraș important situat la vest de Bahmut, puține clădiri au rămas intacte, iar locuitorii stau la coadă pentru alimente și alte ajutoare.

LUNI, 10 aprilie 2023, ZIUA 410. Zelenski acuză Rusia de terorism în Duminica Floriilor

UPDATE 600: Armata ucraineană a raportat că a respins aproape 60 de atacuri ale forţelor ruse în 24 de ore. Potrivit Statului Major ucrainean, ruşii au bombardat mai multe localităţi din nordul Ucrainei, în timp ce ofensiva terestră se concentrează pe frontul din Donbas, la Bahmut, Lîman şi Avdiivka. Luptele cele mai grele se dau în continuare pentru controlul oraşului Bahmut, pe care ruşii îl asediază de luni de zile, în cea mai lungă bătălie de la începutul invaziei. În discursul său de aseară, preşedintele Ucrainei , Volodimir Zelenski a condamnat Rusia pentru loviturile aeriene asupra unei zone rezidenţiale din Zaporojie, unde un bărbat şi fiica acestuia au fost ucişi, iar soţia grav rănită. "Aşa marchează statul terorist Duminica Floriilor, a spus Zelenski. "Aşa se plasează Rusia într-o izolare şi mai mare de lume”.

DUMINICĂ, 9 aprilie 2023, ZIUA 409. 31 de copii ucraineni, repatriați din Rusia. Kievul susține că numărul minorilor răpiți de ruși trece de 16 mii.

UPDATE 599:  31 de copii s-au întors în Ucraina, după ce au fost transferați ilegal în Rusia din teritoriile ocupate de trupele de invazie ale Moscovei - au anunțat organizații umanitare ucrainene, citate de agențiile internaționale de presă. Sursele precizează că acești copii fuseseră duși în Rusia din regiunile Harkov (nord-estul Ucrainei) și Herson (sud). Autoritățile de la Kiev estimează că peste 16.000 de copii ucraineni au fost „răpiți” și duși în Rusia de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022. Despre mulți dintre ei se crede că au fost plasați în centre de plasament. Moscova neagă aceste acuzații, susținând că a „salvat” copiii, ținându-i departe de linia frontului, și că a pus în aplicare proceduri pentru a-i reuni cu familiile lor. Pe 17 martie, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare, calificat drept istoric de media, împotriva președintelui rus, Vladimir Putin, „presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală” a minorilor ucraineni „din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. Tribunalul de la Haga a emis, de asemenea, pe motive similare, un mandat internațional de arestare pe numele responsabilei de la Moscova pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova.

SÂMBĂTĂ, 8 aprilie 2023, ZIUA 408. Departamentul american al Justiției investighează o scurgere de informații privind războiul din Ucraina.  Rușii ar fi cucerit centrul Bahmutului.

UPDATE 598: Rusia sau elemente pro-ruse sunt, probabil, în spatele unei scurgeri de documente militare americane clasificate, care oferă un tablou parțial al războiului din Ucraina – afirmă trei oficiali din Statele Unite, citați de agențiile internaționale de știri. Departamentul american al Justiției a precizat că investighează scurgerea de informații. În teren, e probabil ca forțele ruse să fi capturat centrul orașului minier Bahmut, din estul Ucrainei, pe care-l asediază de mai bine de jumătate de an -  apreciază serviciile speciale britanice, care monitorizează situația de pe front din momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie 2022. Un purtător de cuvânt al trupelor ucrainene a recunoscut că situația de acolo este dificilă, dar a afirmat că Rusia nu a înregistrat vreun „succes strategic”.

UPDATE 597: Statul Major al Armatei ucrainene afirmă în raportul de dimineaţă că forţele sale au doborât un avion rusesc de luptă, Su-25 şi au distrus şapte drone. De asemenea, forţele aeriene de apărare au efectuat 9 lovituri în zone în care erau concentrate trupe inamice, iar 570 de soldaţi ruşi au fost eliminate în ultimele 24 de ore. Potrivit Statului Major ucrainean, în teritoriile ocupate din regiunile Zaporojie și Herson, rușii și-au intensificat pregătirile pentru evacuarea populației locale în Crimeea. În special la Melitopol și Skadovsk,  forţele de ocupaţiei au făcut un sondaj în rândul locuitorilor cu privire la o posibilă evacuare, la care au fost verificate prezența unui pașaport rusesc și nivelul de educație. Există plecări periodice de autobuze cu cei care doresc să fie evacuaţi, iar ocupanții răspândesc informații că la sfârşitul lunii va începe evacuarea forțată.

VINERI, 7 aprilie 2023, ZIUA 407. Rușii avansează din nou în Bahmut, după o stagnare a ofensivei. Armata ucraineană susține că Rusia a pierdut peste 177.000 de soldați de la începutul invaziei.

UPDATE 596: Serviciile britanice de informații militare susțin că trupele ruse au căpătat un nou avânt în bătălia pentru Bahmut, în ultimele zile, după ce avansul lor a stagnat la sfârșitul lunii trecute. ”Rusia a făcut progrese suplimentare și probabil că acum a avansat în centrul orașului și a ocupat malul de vest al râului Bahmutka”, se arată în mesajul Ministerului Apărării de la Londra. Potrivit serviciilor secrete britanice, o rută cheie de aprovizionare a forțelor ucrainene spre vestul orașului este amenințată serios. Este probabil ca forțele regulate ruse, inclusiv trupele aeropurtate, să fi fortificat zona, iar artileria rusă este din nou mai eficientă. ”Există o posibilitate reală ca pe teren, mercenarii Wagner și comandanții armatei regulate să fi depășit ostilitatea continuă și să-și fi îmbunătățit cooperarea”, notează Ministerul britanic al Apărării.

UPDATE 595: Armata ucranineană afirmă că Rusia a pierdut peste 177.000 de soldați de la începutul invaziei. Potrivit unui raport de dimineață, forțele ucrainene au eliminat în ultimele 24 de ore încă 460 de ocupanți, 8 sisteme de artilerie, 20 de echipamente militare de diverse tipuri și 4 drone.

JOI, 6 aprilie 2023, ZIUA 406. Cinci civili ucraineni ucişi în Doneţk. Bomabardamente ruseşti asupra zonelor rezidenţiale din Herson

UPDATE 594: Șeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin a recunoscut azi că forțele sale continuă să sufere pierderi în luptele din Ucraina. Un videoclip difuzat de serviciul său de presă îl arată pe Progojin în fața a zeci de morminte, spunând că cimitirul în care sunt îngropați luptătorii Wagner este din ce în ce mai mare. Rusia comunică foarte puțin despre pierderile suferite în Ucraina. Ultimul raport oficial datează din septembrie anul trecut și indică 5.937 de soldați uciși, fără includerea mercenarilor lui Prigojin care nu fac parte oficial din armată. Potrivti estimărilor occidentale, forțele ruse au pierdut în total peste 150.000 de oameni, morți și răniți, în timp ce armata ucraineană afirmă că a eliminat până acum aproape 177.000 de ruși.

UPDATE 593: Trupele ruse au ucis cinci civili şi au rănit nouă în regiunea estică Doneţk, în ultimele 24 de ore, potrivit administraţiei militare regionale. Şi în zona sudică Herson, un civil a fost rănit de bombardamentele ruseşti care au lovit cartiere rezidenţiale şi infrastructura critică. În acelaşi timp, armata ucraineană afirmă în raportul său zilnic că a eliminat 390 de soldaţi ruşi, a doborât un elicopter de atac Ka-52 şi a distrus două drone. De asemenea au fost lovite mai multe depozite de muniţie, staţii radio şi trei poziţii ale apărării aeriene inamice.

MIERCURI, 5 aprilie 2023, ZIUA 405. Președintele Zelenski evocă o posibilă retragere din Bahmut.

UPDATE 592: Președintele Volodimir Zelenski afirmă că trupele ucrainene se confruntă cu o situație cu adevărat dificilă în orașul estic Bahmut din est, dar că rușii nu îl controlează. El a lăsat însă să se înțeleagă că soldații ucraineni s-ar putea retrage oraș. ”Dacă va exista...pericolul de a ne pierde oamenii din cauza încercuirii - desigur că deciziile corecte corespunzătoare vor fi luate de generalii de acolo”, a declarat Zelenski la o conferință de presă la Varșovia, alături de președintele polonez. Călătoria sa are loc pe fondul așteptărilor ca Ucraina să lanseze o contraofensivă pentru a recuceri teritoriile din sud și est ocupate de forțele ruse. Zelenskiy a spus că cu cât Ucraina primește mai multă muniție de la partenerii occidentali, cu atât mai repede va putea riposta în Bakhmut și în alte părți.

MARȚI, 4 aprilie 2023, ZIUA 404. Raiduri de drone la Odesa. La Bahmut, rușii n-ar fi cucerit primăria, ci „un fel de toaletă".

UPDATE 591: Drone lansate de trupele rusești de invazie au lovit portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră și au provocat „pagube” - au anunțat, marți dimineață, autoritățile locale, citate de agențiile internaționale de știri. Șeful administrației militare a districtului Odesa, Iuri Kruk, avertizează asupra posibilității unui al doilea val de atacuri. De la începutul conflictului, pe 24 februarie 2022, Odesa a fost bombardată în mod repetat de forțele ruse. În ianuarie, UNESCO a plasat centrul istoric al orașului pe lista patrimoniului mondial în pericol. Continuă și luptele intense pentru orașul minier Bahmut, din estul Ucrainei, asediat de ruși de mai bine de jumătate de an. Apărătorii ucraineni au ironizat anunțul grupului rusesc de mercenari Wagner că ar fi preluat centrul administrativ al orașului, spunând că aceștia arboraseră un steag al victoriei deasupra „unui fel de toaletă". „Bahmut este ucrainean și (rușii) nu au capturat nimic și sunt foarte departe de a face asta" - susține purtătorul de cuvânt al comandamentului militar din est, Serghei Șerevatîi.

LUNI, 3 aprilie 2023, ZIUA 403. Mercenarii Wagner pretind că ar controla Bahmutul„în sens legal”.

UPDATE 590:  Președintele ucrainean și-ar dori ca Vladimir Putin să-și petreacă restul vieții într-o pivniță fără toaletă. Volodimir Zelenski a vizitat un sat din nordul țării, eliberat în urmă cu un an, unde aproape toți cei 400 de locuitori au fost sechestrati de ocupanții ruși în subsolul unei școli de 200 m2 timp. 11 dintre ei au murit în cele 27 de zile de detenție. La o ceremonie de comemorare, în compania vicecancelarului german Robert Habeck, președintele ucrainean a spus că și Putin ar trebui să trăiască în condiții identice. ”La început a fost frig, și-a amintit unul din sătenii sechestrați, dar apoi au fost din ce în ce mai mulți oameni și nu era suficient oxigen. Cei în vârstă leșinau, înnebuneau și apoi au murit”. Armata rusă s-a retras din nordul Ucrainei, după ce n-a reușit să cucerească Kievul, la o lună de la declanșarea invaziei. În orașele și satele pe care le ocupase s-au înmulțit acuzațiile, adesea documentate, de execuții sumare, tortură, viol și furt. Kremlinul neagă acuzațiile.

UPDATE 589: Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, aflat la București a salutat decizia companiei germane de armament Rheinmetall de a înființa în România un centru de întreţinere a echipamentelor militare folosite de armata ucraineană împotriva invaziei ruse. ”Cooperarea noastră pentru a sprijini Ucraina este foarte, foarte intensă”, a declarat Olaf Scholz la o conferință de presă alături de președintele României, Klaus Iohannis. ”Este necesar ca aceaste reparații să aibă loc în afara Ucrainei, dar lângă graniță”, a subliniat cancelarul german. Centrul aflat lângă Satu Mare este programat să se deschidă luna aceasta. Rheinmetall este, de asemenea, în discuții cu Kievul pentru costruirea unei fabrici de tancuri în Ucraina.

UPDATE 588: Grupul paramilitar rus Wagner a anunțat, luni, capturarea primăriei din Bahmut, ceea ce ar însemna că acum controlează „în sens legal” orașul minier din estul Ucrainei, pe care îl asediază încă de anul trecut. „În sens legal, Bahmutul a fost capturat. Inamicul este concentrat în zonele de vest" ale așezării - a declarat, pe Telegram, patronul mercenarilor Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, citat de agențiile internaționale de știri. Statul Major al armatei ucrainene infirmă declarația. „Inamicul nu și-a oprit asaltul asupra Bahmutului. Cu toate acestea, apărătorii ucraineni mențin (controlul în) oraș cu curaj, respingând numeroase atacuri inamice" – susțin șefii militari de la Kiev. „Bahmut, Avdiivka și Mariinka rămân în centrul ostilităților” -  au adăugat ei în actualizarea emisă luni, în zori. Ucraina consideră că bătălia pentru Bahmut este esențială pentru a bloca forțele rusești pe întreg frontul de est, chiar dacă analiștii militari apreciază că importanța strategică a orașului este limitată.

DUMINICĂ, 2 aprilie 2023, ZIUA 402. Atacuri ruseşti la Herson şi Sumî

UPDATE 587: Forţele ruse au bombardat regiunea Herson de 60 de ori în ultimele 24 de ore. Şeful administraţiei militare ucrainene a anunţat că o persoană a fost ucisă şi 2 au fost rănite, după ce mai multe obuze au lovit cartierele rezidențiale ale capitalei regiunii din sudul Ucrainei. Cîteva zeci de localnici au putut fi evacuaţi. Potrivit autorităţilor local, ruşii au folosit aviaţia, lansatoare de rachete Grad și artileria. Au fost bombardamente ruseşti şi în regiunea Sumî, din nord-est. Doi oameni au murit după ce un proiectil a lovit de dimineaţă un camion de lapte. Pe de altă parte, armata ucraineană a anunţat în raportul de dimineaţă că a eliminat ieri 560 de soldați ruși şi a distrus mai multe blindate şi o dronă. Bilanţul Kievului susţine că armata rusă a pierdut 174.550 de soldați de la începutul invaziei. 

UPDATE 586: Un tribunal din Kiev l-a plasat în arest la domiciliu pe controverstul mitropolit pro-rus, Pavel Lebed, acuzat într-un dosar penal de incitarea la ură religioasă şi justificarea agresiunii armate a Federaţiei Ruse. Potrivit procuraturii regionale, Lebed va trebui să poarte o brăţară electronică în cele 60 de zile cât rămâne în arest. Oamenii legii au făcut percheziţii în casa prelatului, supranumit "Paşa Mercedes", din cauza preferinţei pentru maşinile de de lux, iar imaginile care au ajuns în presă arată mai multe bunuri despre care se crede că ar fi din aur, precum şi un tablou aurit, care îl înfăţişează pe mitropolit. Pavel Lebed, care conduce cea mai mare mănăstire din Ucraina a negat acuzaţiile şi a spus că este împotriva agresiunii, dar nu l-a numit pe agresor. Vineri sute de credincioşi s-au adunat la mănăstirea renumită pentru peşterile sale istorice - în sprijinul călugărilor de acolo, care au primiseră ordin de evacuare.

SÂMBĂTĂ, 1 aprilie 2023, ZIUA 401. Peste 15 miliarde de dolari pentru Kiev de la FMI.

UPDATE 585:  Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat un împrumut pe patru ani de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina invadată de trupele ruse. Acesta e parte a unui pachet global de 115 miliarde, menit să susțină economia ucraineană, grav afectată după 13 luni de război. Tot la Washington, oficiali americani au anunțat că Ucraina ar putea primi un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 2,6 miliarde de dolari, ce ar include radare de supraveghere aeriană, rachete antitanc și combustibil pentru camioanele armatei.  

VINERI, 31 martie 2023, ZIUA 400. Ruşii ar fi fost stopaţi la Bahmut. Două luni de arest pentru jurnalistul american acuzat că i-a spionat pe ruşi.

UPDATE 584: Înaintarea trupelor ruse de invazie la periferia orașului Bahmut, din estul Ucrainei, „a fost oprită sau aproape oprită” - susţine directorul publicației ucrainene specializată pe teme de apărare Defense Express. Media internaţionale, care preiau informaţia, precizează că nu au putut-o verifica. Pe de altă parte, un tribunal de la Moscova a decis că jurnalistul american Evan Gershkovich, care lucra pentru cunoscutul cotidian new-yorkez Wall Street Journal, ar trebui reținut timp de aproape două luni, sub suspiciunea de spionaj. Este cea mai dură măsură adoptată împotriva unui jurnalist străin de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Decizia justiţiei ruse a fost condamnată rapid de oficialii de la Washington.

JOI, 30 martie 2023, ZIUA 399. Ucrainenii recunosc că rușii au înregistrat unele succese în luptele pentru Bahmut.

UPDATE 583: Rușii au atacat din nou Harkovul, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, iar informațiile despre victime și distrugeri sunt în curs de clarificare. Potrivit șefului regiunii, au fost înregistrate cel puțin 6 rachete, trase din orașul rus de peste graniță, Belgorod. Autoritățile le-au cerut locuitorilor să nu ignore semnalele de alarmă și stea în adoposturi. A alertă aeriană a fost lansată și la Kiev și în alte regiuni.

UPDATE 583: Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu delegația concernului german din industria apărării Rheinmetall AG condusă de președintele consiliului de administrație Armin Papperger. Președintele Zelenski a mulțumit companiei și întregului popor german, pentru sprijinul cuprinzător acordat Ucrainei. ”Apreciem acest ajutor important în lupta noastră pentru libertate și valori democratice”, a subliniat el. Potrivit unor informații anterioare, Rheinmetall negociază cu Kievul furnizarea de tancuri de ultimă generație și nu exclude posibilitatea construirea unei fabrici pentru producerea lor în Ucraina.

UPDATE 582:  Forțele ruse de invazie au înregistrat unele succese în luptele pentru orașul Bahmut, din estul Ucrainei – au recunoscut oficialii militari de la Kiev, citați de agențiile internaționale de presă. Aceștia adaugă, însă, că apărătorii ucraineni rezistă și resping numeroase atacuri inamice. Pe de altă parte, reporterii de război au raportat o scădere notabilă a intensității atacurilor rusești în zonă. Oficialii ruși spun, în schimb, că trupele lor lor câștigă teren în luptele de stradă din Bahmut.

MIERCURI, 29 martie 2023, ZIUA 398. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, merge la centrala nucleară Zaporojie.

UPDATE 581:  Șeful grupului rus de mercenari Wagner a recunoscut că lupta pentru orașul ucrainean Bahmut a provocat daune severe propriilor sale forțe. Evgheni Prigojin a declarat într-un mesaj audio că bătălia pentru Bahmut a distrus deja practic armata ucraineană și, din păcate, a afectat grav și compania militară privată Wagner. Rușii susțin că forțele lor încă cuceresc teren în luptele de stradă din Bakmut, dar în nouă luni de asalt nu au reușit să-i forțeze pe ucraineni să se retragă și nici să încercuiască orașul. Armata ucraineană a anunțat chiar că a stabilizat situația din Bahmut, iar grupul Wagner care reprezintă principala forță inamică a fost nevoit să ceară sprijinul armatei regulate a Rusiei din cauza pierderilor zilnice de zeci și sute de luptători. Informațiile militare britanice au anunțat azi că ucrainenii i-au împins pe ruși înapoi de pe una dintre principalele rute de aprovizionare ale Bahmutului.

UPDATE 580: Croația va livra în curând Ucrainei elicoptere sovietice Mi-8. Modelul poate servi atât la transport cât și la recunoaștere și atac. Potrivit ministrului croat al apărării, Mario Banožić guvernul său sprijină Ucraina încă de la începutul invaziei ruse, iar unul din pașii acestui sprijin este de a finaliza transferul elicopterelor în viitorul apropiat. Ministerul Apărării din Croația a fost de acord din noiembrie să trimită Ucrainei 14 elicoptere Mi-8 și Mi-8 MTV.

UPDATE 579: Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, este așteptat, miercuri, la centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, ocupată de un an de forțele ruse de invazie. Aceasta este a doua vizită a lui Grossi la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, de la începutul conflictului, în februarie 2022. El pledează pentru înființarea unei zone de protecție în jurul uzinei, țintă freceventă a unor bombardamente de care Moscova și Kievul se acuză reciproc.  Ucraina susține că numai retragerea armatei și a personalului civil rus din centrală ar garanta securitatea acesteia. Rusia acuză Kievul că vrea să preia uzina cu forța.

MARŢI, 28 martie 2023, ZIUA 397. Rușii testează rachete în Marea Japoniei. Acum o săptămână, premierul nipon, Fumio Kishida, a fost la Kiev.

UPDATE 578: Vremea furtunoasă din Marea Neagră a dus la creșterea pericolului minelor. Comandamentul de sud al Armatei ucrainene avertizează că valurile pot transporta dispozitivele periculoase de-a lungul întregului litoral. Potrivit comandamentului, de la începutul anului 2023, marea a transportat aproximativ 20 de mine în zona de coastă din Odesa, regiunea Mykolaiv și Georgia. "Marea majoritate au fost distruse într-o manieră controlată, dar aproximativ 20% au explodat în mod necontrolat, provocând distrugeri. Raportul afirmă că nu au fost victime anul acesta, dar astfel de cazuri sunt posibile la vară. Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că folosesc mine în largul coastei ucrainene, pentru a împiedica navigarea în siguranță în regiune.

UPDATE 577: Ministerul rus al Apărării afirmă că a doborât o rachetă americană cu rază lungă de acțiune GLSDB, în ultimele 24 de ore ale operațiunii sale militare din Ucraina. Este prima confirmare că astfel de proiectile au fost livrate Ucrainei, care le solicită de mai multă vreme și le consideră cruciale pentru lansarea următoarei sale contraofensive. Statele Unite anunțau pe 3 februarie că vor furniza GLSDB-uri Ucrainei, dar programul de livrare nu a fost precizat, iar unele surse au estimat că sunt necesare câteva luni înainte de desfășurarea lor pe teren. GLSDB (Ground Launched Small Diameter Bomb) sunt dispozitive cu diametru mic, de înaltă precizie, care pot parcurge până la 150 km, cu ocolirea obstacolelor până la țintă și permit armatei ucrainene să atace forțele ruse de la o distanță mai mare sau să lovească mult în spatele frontului unde sunt aplasate, în special, depozitele rusești de muniție.

UPDATE 576: Marina militară rusă a efectuat teste cu rachete antinavă asupra unei ținte fictive din Marea Japoniei - a anunțat, marți, ministerul Apărării de la Moscova. „Ținta, situată la o distanță de o sută de kilometri, a fost lovită cu succes de (...) două rachete de croazieră Moskit” - susţine ministerul, adăugând că forțele sale aeriene au monitorizat „securitatea exercițiului de luptă”.  Exercițiile flotei ruse din Pacific intervin la o săptămână după vizita în Ucraina a premierului japonez, Fumio Kishida. Atunci, ruşii anunţaseră că două dintre bombardierele lor TU-95 au efectuat zboruri în apele internaționale din Marea Japoniei. Japonia s-a alăturat sancțiunilor aplicate de aliații săi occidentali Rusiei, după ce trupele acesteia au invadat Ucraina.

LUNI, 27 martie 2023, ZIUA 396. Rușii susțin că țările membre NATO sunt parte în conflict.

UPDATE 575: Cancelarul Olaf Scholz a confirmat informațiile din presă potrivit cărora Germania a livrat Ucrainei tancurile promise. Revista Der Spiegel anunțase că 18 tancuri Leopard 2 au fost predate Kievului . Ministrul Apărării, Boris Pistorius s-a declarat convins că blindatele grele germane îi vor ajuta pe ucraineni să facă diferența pe teren. În același timp, ministrul ucrainean al apărării a anunțat că au ajuns și primele tancuri britanice Challenger. Numărul lor nu a fost precizat, dar ministrul Reznikov a spus în această seară că Challenger-urile britanice împreună cu blindate americane și germane sunt deja în posesia unităților ucrainene.

UPDATE 574: Doi oameni au fost uciși și peste treizeci au fost răniți de rachetele rusești care au lovit de dimineață orașul Sloviansk din estul Ucrainei. Potrivit autorităților locale, au fost distruse mai multe clădiri administrative și rezidențiale. ”Încă o zi începe cu terorismul Federației Ruse”, a scris pe Facebook președintele Zelenski, care a distribuit imagini ale distrugerilor. 

UPDATE 573:  Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, susține că ţările NATO sunt parte la conflictul din Ucraina invadată de trupele ruse. Într-un interviu publicat, luni, de ziarul guvernamental Rossiyskaya Gazeta și citat de agențiile internaționale de presă, Patrușev afirmă că „de fapt, țările NATO (…) au făcut din Ucraina o mare tabără militară, trimit arme și muniție trupelor ucrainene și le oferă informații”. Fost șef al serviciului rus de securitate internă, FSB (ex-KGB), Patrușev e considerat de analiștii scenei politice de la Moscova unul dintre cei mai duri membri ai anturajului liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

DUMINICĂ, 26 martie 2023, ZIUA 395. Rușii trimit arme nucleare „tactice” în Belarus.

UPDATE 572: Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că Moscova va desfășura așa-numite arme nucleare „tactice” pe teritoriul aliatului său, Belarus, țară vecină cu Ucraina invadată și situată la porțile Uniunii Europene. „Nu este nimic neobișnuit aici: Statele Unite fac acest lucru de zeci de ani. Și-au desfășurat de multă vreme armele nucleare tactice pe teritoriul aliaților săi" - a spus Putin într-un interviu difuzat de televiziunea rusă și citat de agențiile internaționale de presă. El a precizat că are acordul omologului său belarus, Aleksandr Lukașenko, aflat la putere la Minsk de aproape trei decenii și pe care media internaționale îl cotează drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al rușilor. „Ne-am ajutat, deja, colegii din Belarus și le-am echipat avioanele (...) fără a încălca angajamentele noastre internaționale privind neproliferarea armelor nucleare. Zece avioane sunt gata să folosească acest tip de arme" – mai susține Putin, adugând că „de pe 3 aprilie începem pregătirea echipajelor, iar pe 1 iulie vom finaliza construcția unui depozit special pentru arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului". Potrivit lui Putin, această decizie a fost motivată de dorința Londrei de a trimite muniție cu uraniu sărăcit în Ucraina. Ministrul adjunct al Apărării, Annabel Goldie, a confirmat că Regatul Unit va furniza Kievului obuze cu uraniu sărăcit, eficiente împotriva tancurilor și a altor vehicule blindate. Belarusul nu este implicat direct în invazia din Ucraina, dar Moscova i-a folosit teritoriul pentru a-și conduce anul trecut ofensiva asupra capitalei, Kiev, sau pentru a lansa bombardamente împotriva țării vecine.

SÂMBĂTĂ, 25 martie 2023, ZIUA 394. Moscova amenință pe oricine acordă „asistență și sprijin” Curții Penale Internaționale.  

UPDATE 571:  Președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a propus, sâmbătă, interzicerea activităților Curții Penale Internaționale (CPI) pe teritoriul Federației. Volodin susține că legislația ar trebui modificată, pentru a interzice orice activitate a CPI în Rusia și a pedepsi pe oricine acordă „asistență și sprijin” instanței cu sediul la Haga. Declarațiile sale survin după ce Curtea a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, acuzat de crime de război, prin deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina invadată. Oficiali ruși au avertizat că orice tentativă de arestare a lui Putin, instalat la Kremlin încă din ultima zi a anului 1999, ar echivala cu o declarație de război împotriva Moscovei.  

VINERI, 24 martie 2023, ZIUA 393. Noi victime ale bombardamentelor rusești. Ucrainenii susțin că vor contraataca în curând.

UPDATE 570: Șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina s-a declarat profund preocupată de executarea sumară a mai multor prizonieri de război, atât ucraineni cât și ruși. Potrivit Matildei Bogner, ONU a documentat executarea a 25 de ruși de către forțele armate ucrainene, efectuate adesea ”imediat după capturarea pe câmpul de luptă”. Ea a spus că ONU este la curent cu cinci investigații efectuate de Kiev și care implică 22 de victime, dar că nu are cunoștință de vreo urmărire penală împotriva autorilor acestor crime. În privința executării a cincisprezece prizonieri de război ucraineni, responsabilul Națiunilor Unite a afirmat că acestea au fost comise ”la scurt timp după capturarea lor” de către forțele armate ruse. Unsprezece dintre ei au fost uciși de grupul paramilitar rus Wagner”, a mai spus reprezentanta ONU.

UPDATE 569:  Cel puțin șapte oameni au fost uciși în bombardamentele armatei ruse de invazie asupra nordului și estului Ucrainei – au anunțat, vineri,  oficiali de la Kiev, citați de agențiile internaționale de știri. Pe de altă parte, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, Oleksandr Sirski, susține că trupele Kievului, aflate în defensivă de luni în șir, vor contraataca în curând. Comandanții ucraineni mai afirmă că ofensiva Rusiei pare să se clatine și că peste o mie de militari inamici au fost uciși doar în ultimele 24 de ore. Potrivit acelorași surse, invadatorii au lansat atacuri fără succes asupra orașelor Liman, Avdiivka, Mariinka și Șahtarske. Continuă și luptele pentru orașul minier Bahmut, din est, asediat de ruși încă de anul trecut. Aceștia ar fi redus, însă, intensitatea atacurilor de acolo și, potrivit analiștilor militari, ar încerca să cucerească alte așezări din zonă.

JOI, 23 martie 2023, ZIUA 392. „Rusia va pierde acest război”. Cel puțin nouă morți și zeci de răniți după ultimele bombardamente.  

UPDATE 568: Slovacia a livrat Ucrainei primele patru avioane de luptă MiG-29, potrivit ministrului slovac al apărării. Guvernul de la Bratislava a promis 13 avioane, iar Polonia patru. Statele Unite care sunt reticente să furnizeze Ucrainei propriile avioane au oferit în schimb Slovaciei elicoptere Bell la reducere, după ce Bratislava a acceptat să trimită din MiG-urile sale Kievului.

UPDATE 567: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a promis o victorie militară a țării sale asupra a ceea ce a numit Rusia „teroristă”. Zelenski, care a fost în linia întâi a frontului, lângă orașul Bahmut, epicentrul luptelor ce se poartă în estul țării și simbol al rezistenței ucrainene,  a declarat: „cu siguranță vom răspunde (...) la toate atacurile asupra orașelor noastre”. „Rusia va pierde acest război” – a conchis șeful statului ucrainean. Anterior, cel puțin nouă oameni au fost uciși și câteva zeci răniți în bombardamentele rusești, în vecinătatea capitalei ucrainene, Kiev, și în regiunea Zaporojie, din sud.

MIERCURI, 22 martie 2023, ZIUA 391. Morţi şi răniţi în regiunea Kiev. Ruşii susţin că au respins un nou atac cu drone la Sevastopol.

UPDATE 566: Trei persoane au fost ucise și șapte rănite într-un atac cu drone lansat de armata rusă de invazie în regiunea capitalei ucrainene, Kiev - a anunțat, miercuri dimineaţă, administrația militară regională. „Un obiectiv civil a fost avariat în urma atacului”, care a provocat un incendiu – mai precizează sursa citată. Pe de altă parte, tot miercuri, marina rusă ar fi „respins” un atac cu drone în portul Sevastopol, din Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova acum nouă ani. Guvernatorul orașului, instalat de ruşi, Mihail Razvojaiev, susţine că nu au fost victime sau nave avariate, dar exploziile au spart ferestrele clădirilor din apropiere. „Situația este sub control” – mai afirmă Razvojaiev. Sevastopol este portul de origine al flotei militare ruse de la Marea Neagră. După lansarea invaziei, pe 24 februarie 2022, Crimeea a fost în mod repetat ținta atacurilor cu drone.

MARŢI, 21 martie 2023, ZIUA 390. Drone doborâte în Crimeea. Ruşii susţin că ucrainenii au vrut să răzbune anexarea peninsulei.

UPDATE 565: Președintele rus Vladimir Putin a condamnat planurile britanice de a furniza Ucrainei muniție de tanc care conține uraniu sărăcit. Ministrul de stat britanic pentru apărare, Annabel Goldie a declarat ieri că o parte din muniția pentru tancurile de luptă Challenger 2 pe care Marea Britanie le trimite în Ucraina include cartușe de perforare a blindajului care conțin uraniu sărăcit. ”Dacă acest lucru se întâmplă, Rusia va trebui să răspundă în consecință, având în vedere că Occidentul, în mod colectiv, începe deja să folosească arme cu componentă nucleară”, a afirmat Putin fără alte detalii, după întâlnirea de azi de la Kremlin cu președintele chinez Xi Jinping. Cei doi lideri s-au pronunțat însă într-o declarație comună împotriva unui război nuclear, subliniind că o astfel de confruntare nu va avea decât învinși. Londra a acuzat Rusia că încearcă să dezinformeze pentru că știe că este o muniție standard, folosită de decenii, fără legătură cu armele nucleare și cu impact scăzut pentru oameni și mediu. 

UPDATE 564: Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că o explozie în nordul Crimeei a distrus un transport cu rachete rusești de croazieră Kalibr, destinate flotei ruse din Marea Neagră. Fără să menționeze dacă armata ucraineană a fost implicată, un purtător de cuvânt al Comandamentului de Sud a declarat că locul este un punct esențial pentru aprovizionarea forțelor ruse de ocupație și că loviturile asupra logisticii ruse sunt importante. Moscova neagă că ar fi fost lovit vreun obiectiv militar în Crimeea și susține că a respins un atac ucrainean cu drone care vizau infrastructura civilă. În același timp, guvernatorul regiunii ruse Briansk aflată la granițele cu Belarus și Ucraina a anunțat că o dronă a forțelor ucrainene a atacat o stație Transneft de pompare a petrolului. Guvernatorul spune că nu există victime dar nu se referă și la eventualele pagube materiale.

UPDATE 563: Autoritățile ruse au declarat, marți, că au doborât drone ucrainene trimise către ţinte din peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, de Moscova, acum nouă ani.  „Apărarea antiaeriană a respins un atac cu drone în apropierea orașului Djankoi, în Crimeea” –susţine un comunicat de presă al Comitetul de Investigații al Rusiei, organismul însărcinat cu cele mai importante anchete din Federaţie. Potrivit sursei, „ţinta tuturor dronelor doborâte era infrastructura civilă”. Guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a afirmat că o persoană a fost rănită în urma căderii de resturi dintr-o dronă doborâtă, peste o casă și un magazin. Un consilier al lui Aksionov a acuzat autoritățile ucrainene că au lansat atacul pentru a „se răzbuna”, la nouă ani de la anexarea Crimeei, pe 18 martie 2014.  Sâmbătă, pentru a marca această aniversare, preşedintele Vladimir Putin a făcut o călătorie surpriză în Crimeea. El a vizitat baza militară de la Sevastopol, portul de origine al Flotei Ruse de la Marea Neagră.

LUNI, 20 martie 2023, ZIUA 389. Preşedintele comunist al Chinei, Xi Jinping, îl vizitează pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

UPDATE 562: Preşedintele comunist al Chinei, Xi Jinping, face, de luni, prima sa vizită în Rusia de când trupele Moscovei au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. El se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, după ce, vineri, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele acestuia, pentru presupuse crime de război. Potrivit media internaționale, e de așteptat ca Putin și Xi să anunţe extinderea cooperării bilaterale. Analiștii spun că Rusia, aflată sub sancţiuni dure la nivel internaţional, este tot mai dependentă economic și diplomatic de China. Regimul comunist de la Beijing, care și-a consolidat legăturile cu Moscova în numele opoziției comune față de Occident, se declară neutru în conflictul din Ucraina. Potrivit  ministerului chinez de Externe, Xi va pleda la ruşi „pentru prietenie și pace”. China a lansat, de altfel, luna trecută un document în 12 puncte, prin care îndeamnă Moscova și Kievul să poarte negocieri de pace. 

DUMINICĂ, 19 martie 2023, ZIUA 388. Preşedintele rus, Vladimir Putin, ar fi fost în Mariupolul ocupat. Călătoria s-a desfășurat noaptea.

UPDATE 561: Preşedintele rus, Vladimir Putin, a călătorit la Mariupol, oraș-port ucrainean la Marea Azov, devastat de bombardamentele ruseşti înainte de a fi ocupat, în mai 2022. Kremlinul aminteşte, într-un comunicat difuzat duminică, faptul că a fost prima vizită a lui Putin într-o zonă cucerită după declanşarea invaziei, pe 24 februarie anul trecut. Liderul de la Kremlin ar fi mers Mariupol cu ​​elicopterul și ar fi făcut turul orașului, conducând o mașină. Potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică rusă, călătoria s-a desfășurat noaptea. Putin a discutat cu locuitorii, a vizitat un teatru renovat și a ascultat un raport privind lucrările de reconstrucție a orașului distrus de lupte. Tot potrivit Kremlinului, Putin a avut şi o întâlnire la Rostov-pe-Don (sudul Rusiei), nu departe de granița cu Ucraina, cu oficiali ai armatei ruse, inclusiv cu șeful statului major, generalul Valeri Gherasimov. Sâmbătă , el a fost şi în Crimeea, pentru a noua aniversare a anexării peninsulei ucrainene de către Moscova, pe 18 martie 2014.

SÂMBĂTĂ, 18 martie 2023, ZIUA 387. Statele Unite îşi reafirmă„sprijinul lor de neclintit” pentru Ucraina.

UPDATE 560: Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, și președintele Statului Major Întrunit al armatei, Mark Milley, şi-au reiterat „sprijinul lor de neclintit” pentru Ucraina. În timpul unei teleconferinţe video cu responsabili militari de la Kiev, cărora li s-a alăturat şi președintele Volodimir Zelenski, cei trei înalți oficiali americani au promis Ucrainei noi ajutoare militare. „Am discutat despre acordarea în continuare a asistenței necesare țării noastre, în special vehicule, arme și muniții” - a scris pe Telegram consilierul prezidenţial ucraiean Andrii Yermak.

VINERI, 17 martie 2023, ZIUA 386. Continuă luptele pentru Bahmut. Expert militar ucrainean „nu are rost să ne retragem din oraș în acest moment.”

UPDATE 559: Apărătorii ucraineni continuă să reziste atacurilor armatei ruse de invazie asupra orașului Bahmut, din estul ţării, trasformat în ruine după opt luni de asediu. Reporterii de război relatează despre tiruri constante de artilerie și împuşcături cu arme de calibru mic. Forțele ruse, cu mercenarii Wagner în prima linie, au capturat partea de est a orașului, dar până acum nu au reușit să avanseze spre centru. „Situația din Bahmut rămâne critică” - recunoaşte analistul militar ucrainean Oleg Jdanov. Un alt expert militar ucrainean, Roman Svitan, apreciază, însă, că „nu are rost să ne retragem din oraș în acest moment. Nu există acum niciun pericol de încercuire”.

JOI, 16 martie 2023, ZIUA 385. Occidentalii promit mai multă muniţie pentru Ucraina. Kievul nu dă semne că va ordona retragerea din Bahmut.

UPDATE 558: Un soldat ucrainean din forțele care apără orașul Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei explică rolul pușcăriașilor ruși înrolați în grupul de mercenari Wagner, care conduce asaltul asupra localității. "Ei trimit un grup, cinci idioți luați din închisoare. Sunt împușcați, dar inamicul vede unde ești, te ocolește și ești înconjurat din spate. Voi fi sincer. Este genial. Tactici crude, imorale, dar eficiente, care funcționează în Bahmut”, spune ucraineanul într-un reportaj BBC. Gruparea Wagner, condusă de omul de afaceri Evgheni Prigojin a înrolat deținuți cu promisiunea reducerii pedepselor penale, iar acum sunt informații că încearcă să atragă elevi de liceu. 

UPDATE 557: Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat, joi, că este „deosebit de important” ca Ucrainei să i furnizeze „rapid” muniția de care are nevoie pentru a respinge invazia rusă. El a promis că, „împreună cu partenerii noștri europeni, vom decide noi măsuri, pentru a asigura o aprovizionare mai bună și continuă” cu muniție. Prima economie europeană își va „continua sprijinul politic, financiar, umanitar și militar pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar” - a mai declarat cancelarul, în faţa parlamentului de la Berlin. Comisarul comunitar pentru Industrie, Thierry Breton, a spus, recent, că Europa va avea grijă să-și mărească producția de muniție destinată Ucrainei, fabricată de „cincisprezece producători din unsprezece țări ale Uniunii”.

În teren, situația forțelor ruse care încearcă să captureze orașul ucrainean Bahmut, din est, este „dificilă” şi nu există semne că liderii de la Kiev vor ordona retragerea trupelor lor – a recunoscut, tot joi, liderul separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin. Anterior, şeful grupării ruse de mercenari Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a afirmat că forțele sale dețin controlul peste aproape jumătate din oraș.

MIERCURI, 15 martie 2023, ZIUA 384. Noi victime civile la Herson. Bahmutul nu se predă.

UPDATE 556: Armata rusă de invazie a bombardat, în ultimele 24 de ore, zeci de așezări ucrainene – au anunțat, miercuri, responsabili militari de la Kiev. Potrivit acestora, un atac cu rachetă a vizat infrastructura din regiunea Herson (sud) și s-a soldat cu victime civile. Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că toți comandanții militari s-au pronunțat pentru continuarea rezistenței pe frontul de est, inclusiv în orașul Bahmut, transformat în ruine după luni în șir de asediu inamic. În obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, Zelenski a spus că „accentul principal e pe Bahmut” și le-a cerut apărătorilor de acolo să „distrugă ocupanții." Și ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Malyar, a repetat că apărarea Bahmutului e importantă, fiindcă luptele de acolo macină echipamentele și efectivele armatei ruse și împiedică inamicul să avanseze.   

MARȚI, 14 martie 2023, ZIUA 383. Soarta Ucrainei depinde de rezultatul bătăliilor din est. Ucrainenii susțin că au respins atacurile inamice lângă Krenina.

UPDATE 555: Armata ucraineană avertizează că Rusia a trimis în Marea Neagră 17 vase de război, între care trei nave și un submarin sunt purtătoare de rachete Kalibr. Forțele de apărare din sudul Ucrainei spun că o astfel de acumulare de forțe în pofida furtunii de pe mare anunță un atac masiv. În Ucraina au fost azi cinci alerte aeriene pe scară largă, potrivit presei de la Kiev.

UPDATE 554: Soarta Ucrainei depinde de rezultatul bătăliilor din est, incusiv al celei pentru orașul Bahmut, pe care rușii îl asediază de luni în șir - a spus președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii. „Este foarte dur în est; foarte dureros” – a mai declarat liderul de la Kiev, reafirmând că „trebuie să distrugem puterea militară a inamicului. Și o vom distruge." Pe front, militarii ucraineni susțin că au respins atacurile atacurile rusești lângă Kremina, oraș situat la nord de Bahmut. Războiul de tranșee pentru Bahmut, descris de ambele părți drept un măcel, s-a soldat cu pierderi enorme atât printre apărătorii  ucraieni, cât și în rândul trupelor rusești de invazie.

LUNI, 13 martie 2023, ZIUA 382. Lupte intense pentru Bahmut.  Mercenarii Wagner pretind că avansează.

UPDATE 553: Curtea Penală Internațională (CPI) urmează să emită în curând mandate de arestare în legătură cu crimele de război din Ucraina. Surse Reuters afirmă că este de așteptat ca procurorul CPI să ceară unui judecător preliminar să aprobe emiterea de mandate împotriva mai multor ruși pentru răpirea copiilor din Ucraina și atacurile care au vizat infrastructura civilă. Nu era clar pentru ce indivizi ruși vor fi solicitate mandate sau când, iar biroul procurorului a refuzat să comenteze. Procurorul CPI, Karim Khan a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid din Ucraina, în urmă cu un an. El a subliniat în timpul celor trei călătorii în Ucraina că se urmărește presupuse crime împotriva copiilor și vizarea infrastructurii civile. Rusia a negat ferm că forțele sale au comis crime de război în Ucraina.

UPDATE 552: Situația din oraşul Bahmut, din estul Ucrainei, rămâne dificilă, dar apărătorii acestuia resping toate încercările trupelor ruseşti de invazie de a-l captura – susţin comandanţii armatei ucrainene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă că inamicul ar fi înregistrat peste 1.100 de morți în ultimele zile, doar în luptele pentru Bahmut. De asemenea, 1.500 de soldați ar fi fost răniți suficient de grav încât să nu mai poată participa la acțiuni ulterioare. Și oligarhul Evgheni Prigojin, patronul grupului rusesc de mercenari Wagner, care conduc asaltul asupra Bahmutul, a recunoscut că situația din orașul minier este „dură, foarte grea... Dar avansăm și vom avansa”. Ministerul rus al Apărării susţine că forțele sale au ucis, în ultimele 24 de ore, peste 220 de combatanţi ucraineni în regiunea Donețk, unde e situat şi Bahmutul.

DUMINICĂ, 12 martie 2023, ZIUA 381. Bahmutul rezistă.  Ucrainenii vorbesc, din nou, despre contraofensivă.

UPDATE 551: Apărătorii ucraineni ai orașului Bahmut, din estul țării, au continuat să reziste, duminică, atacurilor lansate de trupele rusești de invazie. Comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Sirski, a declarat că „trebuie să câștigăm timp, pentru (…) a lansa o contraofensivă, care nu este departe”. Potrivit oamenilor săi, „15 localități din zona Bahmut au intrat (…) sub focul rusesc". În ajun, ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permanent situația de pe front, din momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie 2022, a afirmat că, „în ultimele patru zile”, grupul paramilitar rusesc Wagner a „preluat controlul asupra celei mai mari părți din estul” Bahmutului. Potrivit sursei, „forțele ucrainene controlează vestul orașului și au demolat poduri cheie peste râul” care traversează așezarea. Vicepremierul ucrainean Olga Stefanișina a recunoscut că „devine complicat pentru noi să rezistăm și să descurajăm” inamicul.

SÂMBĂTĂ, 11 martie 2023, ZIUA 380. Bahmutul nu se predă. Mercenarii Wagner recunosc că au suferit pierderi grele.

UPDATE 550: Ucraina a decis să lupte mai departe pentru orașul Bahmut, din estul țării, deja transformat în ruine de atacurile armatei ruse de invaziei, fiindcă bătălia de acolo distruge cele mai bune unități ale Moscovei înainte de plănuita contraofensivă ucraineană de primăvară – a declarat un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, citat de media internaționale. Anterior, patronul grupului rusesc de mercenari Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a anunțat că armata sa privată a deschis centre de recrutare în 42 de orașe, ca să-și refacă efectivele, după pierderile grele suferite în luptele pentru Bahmut.

VINERI, 10 martie 2023, ZIUA 379. Cel puțin nouă civili uciși în ultimul val de bombardamente. Rușii ar fi trecut la un „Plan B – demoralizarea populației”.

UPDATE 549: Cel puțin nouă civili au fost uciși în Ucraina în cel mai recent val de bombardamente rusești, primul după câteva săptămâni de relativă acalmie. Ucraina susține că apărarea sa antiaeriană a doborât numeroase drone și rachete inamice, dar a recunoscut că forțele ruse au tras, între altele, șase rachete hipersonice de croazieră Kinjal (Pumnal, în rusă – n.red.), pe care militarii săi nu le-au putut opri. Kinjal zboară de câteva ori mai repede decât viteza sunetului și sunt construite pentru a transporta focoase nucleare cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri. „Ocupanții nu pot teroriza decât civilii. Atât pot ei face" - a acuzat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Și analistul militar ucrainean Oleg Jdanov, citat de agențiile internaționale de presă, afirmă că eșecul serviciilor rusești de informații de a identifica ținte militare a condus la un „Plan B – demoralizarea populației”. „De aceea au lovit infrastructura energetică - cel mai slab punct - , electricitate, încălzire, apă” - a mai spus Jdanov, care crede că  rușii „par incapabili să-și schimbe strategia”. Rusia a negat în mod repetat că loviturile sale din Ucraina vizează civili. Ministerul Apărării de la Moscova vorbește despre o „ripostă masivă” la raidul transfrontalier pe care l-ar fi operat, săptămâna trecută, pe teritoriul rus așa-ziși sabotori veniți din Ucraina.

JOI, 9 martie 2023, ZIUA 378. Rușii, acuzați că se joacă cu focul la centrala nucleară de la Zaporojie. Oameni uciși în stația de autobuz.

UPDATE 548: Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a tras, joi, un semnal de alarmă privind riscul unui accident nuclear, după încă un tir rusesc asupra centralei Zaporojie (sudul Ucrainei), cea mai mare din Europa, care acum funcționează doar cu generatoarele de urgență. „Ne jucăm cu focul și, dacă permitem ca această situație să continue, într-o zi norocul se va schimba” - a avertizat el în fața Consiliului de conducere al organismului ONU, cu sediul la Viena, îndemnând pe „toată lumea să se angajeze să protejeze securitatea” uzinei, prin crearea unei zone speciale demilitarizate. Tot joi, trei persoane au murit într-un bombardament rusesc asupra orașului Herson, din regiunea omonimă, vecină cu Zaporojie - a declarat șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andriï Yermak. „Teroriștii ruși au bombardat din nou Hersonul în această dimineață, lovind în special o stație de transport public”, unde „trei oameni au fost uciși” – a scris Yermak pe Telegram, potrivit media internaționale.

MIERCURI, 8 martie 2023, ZIUA 377. Patronul mercenarilor Wagner afirmă că oamenii săi au ocupat o parte din Bahmut.

UPDATE 547: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o întâlnire cu armata și cu serviciile de informații. El a spus în mesajul său de noapte că frontul, bătălia pentru Bahmut și întregul Donbas sunt principala prioritate. ”Facem totul pentru ca pașii noștri tactici să funcționeze pentru sarcina strategică: succesul Ucrainei în bătălia pentru întregul teritoriu ocupat temporar al statului nostru”. Zelenski a ordonat recent întărirea apărării orașului Bahmut, asediat de ruși de luni de zile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat însă că nu poate exclude căderea orașului în zilele următoare.

UPDATE 546: Președintele Poloniei, Andrzej Duda a declarat că țara sa este gata să livreze Ucrainei avioane de luptă MiG-29. Potrivit liderului de la Varșovia, aceste avioane din dotarea forțelor aeriene poloneze pot fi folosite imediat de Ucraina în operațiunile de luptă, deoarece Kievul are piloți capabili să le mânuiască. Pe de altă parte, președintele Poloniei a subliniat necesitatea de a începe pregătirea piloților ucraineni pe avioane de luptă americane F16.

UPDATE 545: Patronul grupului paramilitar rus Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a declarat, miercuri, că trupele sale au ocupat „întreaga parte de est” a orașului Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei. În ultimele zile, scriu agenţiile internaţionale de ştiri, a crescut considerabil presiunea asupra forțelor ucrainene care apără Bahmutul, confruntate cu înaintarea ruşilor și cu riscul încercuirii. În ultimul său raport, publicat în ajun, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), ce reuneşte experți americani, a apreciat că trupele Kremlinului au capturat „probabil” partea de est a orașului, după o „retragere controlată” a forțelor ucrainene din această zonă. Într-un interviu acordat CNN, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dat asigurări că trupele sale sunt hotărâte să-şi păstreze controlul asupra orașului. Zelenski avertizează că, după Bahmut, rușii „ar putea merge mai departe. Ar putea merge la Kramatorsk, ar putea merge la Sloviansk, drumul ar fi liber" pentru ei către "alte orașe din Ucraina". Dacă valoarea strategică a Bahmutului este contestată de experţii militari, orașul a câștigat importanță simbolică și tactică, având în vedere pierderile grele suferite de ambele părți. Acolo s-a purtat cea mai lungă și mai sângeroasă bătălie de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

MARȚI, 7 martie 2023, ZIUA 376. Kievul ordonă consolidarea apărării la Bahmut. „Nicio parte a Ucrainei nu poate fi abandonată”.

UPDATE 544: Polonia va livra săptămâna aceasta Ucrainei zece din tancurile sale de luptă Leopard 2, după cum a declarat ministrul polonez al apărării. Mariusz Blaszczak a mai spus că țara sa va înființa un centru de întreținere pentru acest model german de tancuri și că va discuta cu omologul său de la Berlin despre problema pieselor de schimb. Ministrul polonez a spus că se bizuie pe colegul său Boris Pistorius pentru a-și folosi influența asupra industriei germane, astfel încât piesele să fie livrate la timp. Polonia a furnizat deja Kievului patru din cele 14 tancuri Leopard promise.

UPDATE 543: Rusia afirmă că va lupta la Bahmut până va cuceri oraşul din estul Ucrainei pe care-l asediază de șapte luni. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu a declarat că Bahmut este un nod important în apărarea forțelor ucrainene din Donbas, iar capturarea lui va permite trupelor ruse să desfășoare noi operațiuni ofensive în profunzime. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ieri speculațiile despre o retragere tactică de la Bahmut. Zelenski a declarat că a decis să consolideze apărarea orașului, după ce s-a consultat cu șefii armatei. La rândul său, Evgheni Prigojin, fondatorul grupului rus de mercenari Wagner, care conduce asaltul la Bahmut a declarat că forțele ucrainene care apără orașul nu duc lipsă de armament sau muniție. Potrivit lui Prigojin, la Bahmut sunt între 12.000 și 20.000 de militari ucraineni, iar Zelenski continuă să trimită întăriri. 

UPDATE 542: Președintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să consolideze apărarea orașului Bahmut, epicentrul luptelor din estul țării, și a respins speculațiile privind o retragere din fața trupelor ruse de invazie, care încearcă de luni în șir să cucerească așezarea. „I-am cerut Statului Major să găsească forțele adecvate pentru a-i ajuta pe băieții din Bahmut” - a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii. El a repetat „că nicio parte a Ucrainei nu poate fi abandonată” Rusiei. Cu 70.000 de locuitori înainte de invazia declanșată pe 24 februarie 2022, Bahmutul a devenit, din cauza duratei și intensității luptelor, precum și a pierderilor grele suferite de ambele părți, simbolul campaniei militare pentru controlul asupra regiunii industriale Donbas. Trupele ruse au avansat în ultimele săptămâni la nord și la sud de oraș și au întrerupt trei dintre cele patru rute de aprovizionare ale apărătorilor ucraineni. Comandantul forțelor terestre, Oleksandr Sirski, a mers, recent, la Bahmut, unde a asistat la lupte intense. „Soldații noștri își apără cu curaj pozițiile la nord de Bahmut, încercând să împiedice încercuirea orașului” - a spus el, citat, pe Telegram, de serviciul său de presă. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, apreciază că  apărarea Bahmutului rămâne, de fapt, „importantă din punct de vedere strategic”, deoarece „continuă să epuizeze forța de luptă și echipamentul rusesc”.

LUNI, 6 martie 2023, ZIUA 375. Şeful mercenarilor Wagner îi acuză, din nou, pe responsabilii de la Moscova. Pentru ucraineni, luptele din Donbas sunt „dureroase și dificile”.

UPDATE 541: Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin afirmă că ocuparea orașului Bahmut din estul Ucrainei de către ruși are o importanță mai mult simbolică decât operațională. ”Căderea Bahmutului nu va însemna neapărat că rușii schimbă cursul războiului”, a spus ministul american. El le-a declarat jurnaliștilor că nu va prezice dacă sau când va fi cucerit orașul. Artileria rusă a bombardat ultimele rute de ieșire din oraș, în încercarea de a finaliza încercuirea, dar fondatorul grupului de mercenari Wagner care conduce asaltul a acuzat Moscova că i-a lăsat trupele fără muniție. Forțele ucrainene apără de șapte luni la Bahmutul, iar o victorie a Rusiei ar însemna primul câștig major al unei ofensive costisitoare de iarnă.

UPDATE 540: Patronul grupului rusesc de mercenari Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a avertizat că situaţia oamenilor săi care asediază orașul Bahmut, din estul Ucrainei invadate, este în pericol, dacă aceştia nu primesc muniție de la responsabilii militari. Mult timp considerat un apropiat al Kremlinului şi chiar supranumit „bucătarul lui Putin”, pentru dineurile fastuoase pe care i le organiza preşedintelui, Prigojin ar fi devoalat, din nou, prin aceste declaraţii, tensiunile dintre liderii politici de la Moscova și miliția sa privată, aflată în prima linie a luptei pentru Bahmut – susţin media internaţionale. La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că armata sa e angajată într-o luptă „dureroasă și dificilă” împotriva forțelor ruse din zona industrială Donbas, unde se află şi Bahmutul. Zelenski le-a mulțumit trupelor ucrainene care „au respins asalturile, au nimicit ocupantul, au slăbit pozițiile și logistica inamicului și ne-au protejat granițele și orașele”. În ciuda faptului că experţii pun la îndoială importanța strategică a Bahmutului, acesta a devenit un simbol al luptei pentru controlul asupra bazinului Donbas, format din regiunile Lugansk și Donețk. Luptele continuă şi în restul Ucrainei. O femeie și doi copii au fost uciși într-un bombardament rusesc cu mortiere asupra unui sat din regiunea Herson, din sud. Tot în sud, în regiunea Zaporojie, armata rusă susţine că a lovit un centru de comandă al regimentului naţionalist ucrainean Azov.  

DUMINICĂ, 5 martie 2023, ZIUA 374. Crește bilanțul victimelor de la Zaporojie. Mercenarii ruși pretind că predau Kievului cadavrele soldaților ucraineni.

UPDATE 539: Bilanțul morților în urma unui atac rusesc cu rachetă ce a lovit, joi, un bloc de apartamente în orașul Zaporojie, din sudul Ucrainei, a crescut la 11, după ce cadavrul unei femei a fost găsit sub dărâmături - a anunțat serviciul de stat de urgență. În est, trupele ruse de invazie își amplifică presiunea asupra apărătorilor ucraineni ai orașului Bahmut, pe care-l asediază de luni în șir. Patronul grupării rusești de mercenari Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, ai cărui oameni sunt în prima linie a luptelor pentru Bahmut, a difuzat un videoclip în care susține că apar sicrie ce conţin cadavrele soldaţilor ucraineni, transferate pe teritoriul controlat de autoritățile de la Kiev.

SÂMBĂTĂ, 4 martie 2023, ZIUA 373. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, ar fi fost pe front. Într-un videoclip difuzat de minister, el e văzut vizitând un oraș în ruine și înmânând decorații.

UPDATE 538:  Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a inspectat un „post de comandă” din regiunea Donețk, pe frontul din estul Ucrainei - a anunțat, sâmbătă, ministerul său, citat de agențiile internaționale de presă. Sursa nu precizează locul exact sau data acestei deplasări. În videoclipul difuzat de minister, Șoigu este văzut vizitând un oraș în ruine și înmânând decorații pentru personalul militar rus, în compania comandantului Districtului Militar de Est, general-colonelul Rustam Muradov. Media internaționale notează că principalii șefi militari ai Rusiei au vizitat cu parcimonie prima linie a frontului din Ucraina invadată pe 24 februarie 2022. Șoigu, care ocupă portofoliul Apărării încă din 2012, a fost vehement criticat pentru contraperformanțele de pe front ale oamenilor săi și chiar acuzat de „trădare” de oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, patronul mercenarilor Wagner, despre care experții internaționali susțin că au devenit rivali de temut ai armatei regulate ruse.

VINERI, 3 martie 2023, ZIUA 372. Situaţie critică la Bahmut. În sud, ruşii au bombardat peste 40 de localităţi.

UPDATE 537: Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va riposta militar şi juridic la cel mai recent atac cu rachete al Rusiei asupra oraşului Zaporojie. În obişnuitul său discurs de noapte Zelenski a spus că ocupantul va simţi inevitabil puterea dreptăţii în toate sensurile cuvântului. Potrivit poliţiei, cel puţin 5 persoane au murit şi 10 sunt date dispărute, după ce o rachetă rusă a lovit un bloc de apartamente cu cinci etaje din Zaporojie. Echipele de salvare acţionează contra-cronometru pentru a găsi supravieţuitori printre ruinele clădirii. Oraşul din sudul Ucrainei a fost un punct strategic capturat în invazia de peste un an a Rusiei, deoarce acolo este amplasată cea mai mare centrală nucleară din Europa. Deşi Moscova neagă constant că ar fi ţintit zone rezidenţiale în războiul său împotriva Ucrainei, imaginile aeriene arată distrugeri în multe centre urbane ucrainene.

UPDATE 536: Forțele ucrainene care apără orașul Bahmut, din est, au săpat noi tranșee în încercarea de a-i opri pe atacatorii ruși, ce le asediază de luni în şir. „Luptele au loc la Bahmut non-stop... Situația este critică” - recunoaşte comandantul adjunct al Gărzii Naționale a Ucrainei, Volodimir Nazarenko. Ruşii, spune el, nu țin cont de pierderile umane pe care le înregistrează. „Sarcina forțelor noastre din Bahmut este să provoace cât mai multe pierderi inamicului. Fiecare metru de pământ ucrainean costă inamicul sute de vieți" – afirmă Nazarenko. În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au respins, în total, peste 170 de atacuri în cele cinci sectoare principale ale liniei frontului – susţine analistul militar ucrainean Oleg Jdanov, citat de agenţiile internaţionale de presă. În regiunile Zaporojie şi Herson, de pe frontul de sud, forțele ruse au bombardat peste 40 de orașe și sate – comunică armata ucraineană.

JOI, 2 martie 2023, ZIUA 371. Bloc de apartamente „complet distrus" la Zaporojie. Bahmutul a devenit o ruină.

UPDATE 535: O alertă aeriană a fost anunțată în această seară în toate regiunile Ucrainei. Lumea a fost sfătuită să rămână calmă, să nu ignore notificarea și să meargă în adăposturile cele mai apropiate. Șeful regiunii Nikopol, din sud-est anunță că au fost detectate drone deasupra zonelor populate ale districtului. La Mykolaev, tot în sud, șeful poliției a raportat despre amenințarea unui atac cu rachetă, iar autoritatea locală din Lvov, în vestul țării afirmă că există un pericol real de bombardamente.

UPDATE 534: Cel puțin trei persoane au murit într-un bombardament al armatei ruse de invazie asupra unui bloc de apartamente din Zaporojie, din sudul Ucrainei - au anunțat, joi, autoritățile locale. „Oamenii sunt sub dărâmături" - a declarat, pe Telegram, secretarul consiliului municipal Anatoli Kurtev, adăugând că imobilul a fost „practic complet distrus". Continuă şi luptele pentru oraşul Bahmut, din est, despre care agenţiile internaţionale de ştiri scriu că a devenit o ruină. Statul Major al armatei ucrainene a declarat, tot joi, că inamicul continuă să avanseze și „atacă orașul”, dar apărătorii acestuia rezistă. Nu toată lumea din Ucraina, remarcă media internaţionale, este convinsă că apărarea Bahmutului poate continua la nesfârșit. "Cred că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să părăsim Bahmutul. Nu are sens să-l ținem cu orice preț" - a declarat deputatul ucrainean Serghei Rahmanin. El adaugă, însă, că rezistenţa de acolo are drept scop să le provoace ruşilor cât mai multe pierderi umane şi logistice. Bătălia pentru Bahmut a început în urmă cu circa șapte luni, dar ruşii au început să avanseze abia în ultimele săptămâni.

MIERCURI, 1 martie 2023, ZIUA 370. Lupte intense pentru Bahmut. Doar patru mii de civili ar fi rămas în oraş.

UPDATE 533: Forţele aeriene ucrainene au lansat 11 lovituri asupra poziţiilor ocupanţilor ruşi în ultimele 24 de ore. Potrivit Statului Major al Armatei Ucrainei,  au fost lovite grupuri de personal, un depozit de muniţie, precum şi alte echipamente militare. De asemenea, apărarea aeriană a doborât 5 drone în regiunea Poltava, din estul ţării. În acelaşi timp, ucrainenii raportează că forţele ruse au ucis trei civili şi au rănit patru în bombardamentele de ieri din Doneţk.

UPDATE 532: Se intensifică luptele dintre armata ucraineană şi trupele ruse de invazie pentru oraşul Bahmut, din est. În discursul său zilnic adresat naţiunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că „dificultățile cele mai mari, ca și până acum, sunt la Bahmut (...) Rusia nu își cruţă deloc oamenii, trimițându-i să atace constant pozițiile noastre. Intensitatea luptelor nu face decât să crească”. În ciuda importanței strategice discutabile. Bahmutul a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas. Zelenski, care a mers acolo în decembrie, a jurat că va apăra acest oraș-fortăreață „cât mai mult posibil”. „Situația din jurul Bahmutului este extrem de tensionată” - a recunoscut şi comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Sirski. Potrivit acestuia, gruparea paramilitară rusă Wagner, aflată în prima linie, încearcă „să străpungă apărarea trupelor noastre și să încercuiască orașul”. Conform ONU, doar circa 4.000 de civili ar mai fi rămas la Bahmut, refugiaţi în subsoluri și adăposturi.

MARȚI, 28 februarie 2023, ZIUA 369. Situație dificilă la Bahmut. Orașul are o importanță strategică discutabilă.

UPDATE 531:  Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut că situația din jurul orașului Bahmut, din estul țării, asediat de trupele ruse de invazie, e tot mai dificilă. „Inamicul distruge sistematic tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile” - a afirmat Zelenski, numindu-i pe soldații ucraineni angajați în această luptă „adevărați eroi”. Încă din vară, trupele Moscovei încearcă să ocupe Bahmutul, o localitate de o importanță strategică discutabilă, dar care a devenit un simbol al luptei pentru controlul asupra bazinului industrial Donbas. Într-o declarație difuzată de televiziunea rusă, șeful separatiștilor pro-moscoviți din regiunea Donețk, Denis Pușilin, susține că toate căile de acces către fortăreața amenajată de ucraineni la Bahmut sunt „sunt în bătaia armelor” forțelor sale. Anterior, patronul grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, anunațase capturarea de către mercenarii săi a satului Iaghidne, situat la periferia de nord a orașului.

LUNI, 27 februarie 2023, ZIUA 368. Aşa-numiţii partizani belaruşi ar fi distrus un avion militar rusesc.

UPDATE 530:  Opoziția belarusă din exil afirmă că un avion rusesc a fost distrus pe un aerodrom de lângă Minsk, în ceea ce a numit „cea mai de succes operațiune de sabotaj” de la începutul conflictului din Ucraina. „Partizanii (...) au confirmat succesul unei operațiuni speciale, care vizează aruncarea în aer a unui avion rusesc” - a scris, pe Twitter, Franak Viacorka, unul dintre principalii consilieri ai liderei opozanţilor din Belarus, Svetlana Tihanovkaia. Acesta adaugă că „doi belaruși au efectuat operațiunea” folosind drone, iar ulterior „au părăsit deja țara și sunt în siguranță”. Viacorka nu a precizat ce tip de aeronavă a fost lovită, dar afirmă că acesta ar costa 330 de milioane de euro. Potrivit presei apropiate opoziției, este vorba despre un avion de supraveghere și comandă A-50. „Sunt mândră de toți belarușii care continuă să reziste ocupației hibride rusești a Belarusului și să lupte pentru libertatea Ucrainei” - a scris şi Tihanovskaia pe Twitter. Aceste afirmații, notează media internaţionale, sunt imposibil de verificat din surse independente, iar armata rusă nu a reacționat.

DUMINICĂ, 26 februarie 2023, ZIUA 367. Mercenarii Wagner susțin că au mai cucerit un sat de lângă Bahmut. Europenii instituie noi sancțiuni contra lor.

UPDATE 529:  Patronul grupului paramilitar rus Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, susține că oamenii săi au cucerit satului Iaghidne, situat la periferia de nord a Bahmutului, oraș din estul Ucrainei pe care trupele Moscovei încearcă să-l ocupe încă din vară. Potrivit analiștilor, căderea satului amplifică presiunea rusă asupra Bahmutului, după ce alte două mici așezări din zonă, Berkivka și Paraskoviivka, fuseseră capturate de mercenari. Conform serviciului de presă al grupului Wagner, citat de agenția oficială moscovită TASS, trupele ucrainene au aruncat în aer un baraj de lângă oraș, pentru a încetini înaintarea forțelor ruse. Media internaționale notează că aceste afirmații n-au putut fi verificate din surse independente.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva grupului paramilitar rus, pentru „încălcări ale drepturilor omului” în Africa. 11 persoane - 9 în Africa și 2 în Ucraina - și șapte entități legate de Wagner au fost adăugate pe lista blocului european care prevede înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie în spațiul comunitar. Grupul ca atare e sub sancțiunile Bruxellesului încă din 2021, fiiindcă „reprezintă o amenințare pentru populațiile țărilor în care își desfășoară activitatea și pentru Uniunea Europeană”, după cum subliniază șeful diplomației comunitare, Josep Borrel. La rândul lor, Statele Unite au declarat organizație teroristă internațională grupul paramilitar rus, fondat în 2014.

SÂMBĂTĂ, 25 februarie 2023, ZIUA 366. Kievul susţine că pierderile ruşilor se apropie de 150 de mii de oameni.

UPDATE 528: Rusia a pierdut în Ucraina 147.470 de militari, dintre care 650 doar în ultima zi – a afirmat, sâmbătă, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene. Potrivit sursei, între 24 februarie 2022, ziua declanşării invaziei, și 25 februarie 2023, pierderile în luptă ale ruşilor au inclus şi 3.375 de tancuri, 6.609 vehicule de luptă blindate, 2.373 de sisteme de artilerie, 475 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 247 sisteme de luptă antiaeriană, 299 avioane, 288 elicoptere, 5.235 autovehicule și rezervoare de combustibil, 18 nave/ambarcațiuni de război, 2.035 vehicule aeriene fără pilot. Un total de 873 de rachete de croazieră inamice au fost doborâte – mai susţin ucrainenii.

VINERI, 24 februarie 2023, ZIUA 365. Președintele Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu se va opri „până când ucigașii ruși nu vor fi pedepsiți”.

UPDATE 527: Ucraina nu se va opri „până când ucigașii ruși nu vor fi pedepsiți” - a declarat președintele Volodimir Zelenski, vineri, la exact un an de când trupele Moscovei i-au invadat ţara. Într-un mesaj adresat națiunii şi citat de agenţiile internaţionale de presă, el a promis că "nu-i vom ierta niciodată. Nu vom avea niciodată odihnă până când criminalii ruși nu vor fi pedepsiți. De instanța internațională, de judecata lui Dumnezeu sau de soldații noștri". Tot vineri, cancelarul german, Olaf Scholz, a apreciat că preşedintele rus, Vladimir Putin, „nu își va atinge obiectivele imperialiste” în Ucraina. El mai crede că Putin are capacitatea de a „pune capăt acestui război”.

JOI, 23 februarie 2023, ZIUA 364. „Niciodată în istoria recentă linia dintre bine și rău nu a fost atât de clară.” Ruşii acuză iar Occidentul.

UPDATE 526: Adunarea Generală a ONU votează, joi, o rezoluție prin care se cere o pace „justă și durabilă” în Ucraina. Media internaţionale apreciază că atât Kievul, cât și aliații săi occidentali speră ca votul să confirme un sprijin masiv pentru Ucraina invadată de trupele ruse acum aproape un an, pe 24 februarie 2022. Pe podiumul Naţiunilor Unite, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut statelor membre „sprijin, unitate și solidaritate”. Niciodată în istoria recentă – spus el – „linia dintre bine și rău nu a fost atât de clară. O țară vrea doar să supraviețuiască. Cealaltă vrea să ucidă și să distrugă". El speră ca rezoluţia să obțină cel puțin la fel de multe voturi ca aceea din octombrie, când 143 de țări au votat pentru condamnarea anexării unor teritorii ucrainene din est şi sud de către Rusia. Noul proiect de rezoluție subliniază „necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste și de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite”. Acesta reafirmă „atașamentul” față de „integritatea teritorială a Ucrainei”, cere retragerea imediată a forțelor ruse și solicită „încetarea ostilităților”. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, i-a atacat pe occidentali şi în Adunarea Generală. „În dorința lor de a provoca înfrângerea Rusiei în orice mod posibil, nu numai Ucraina o pot sacrifica, ci sunt gata să cufunde întreaga lume în abisul războiului” - a spus el. Cele trei rezoluții legate de agresiunea Rusiei votate de Adunarea Generală în ultimul an au primit între 140 și 143 de voturi pentru, cinci țări au votat sistematic împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea) și mai puțin de 40 s-au abținut.

MIERCURI, 22 februarie 2023, ZIUA 363. Ruşii acuză de crime de război un sergent major ucrainean.

UPDATE 525: A ajuns în instanță primul dosar penal întocmit de ruşi împotriva unui membru al forțelor armate ale Ucrainei - a informat, miercuri, agenția de presă de stat TASS. Comitetul rus de Investigații îl acuză sergentul major de marină Anton Cerednik de tratament crud împotriva populației civile, crimă și pregătire în scopul comiterii de acte teroriste. La începutul acestei săptămâni, Rusia a anunţat că acuză de crime de război 680 de ucraineni, inclusiv 118 membri ai forțelor armate. Media internaţionale amintesc că Ucraina a judecat și condamnat, deja, soldați ruși pentru bombardarea infrastructurii civile și uciderea unor civili neînarmați. Potrivit Procuraturii de la Kiev, autoritățile ucrainene au înregistrat peste 70.000 de crime de război rusești de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022.

MARȚI, 21 februarie 2023, ZIUA 362. Human Rights Watch acuză Rusia de crime de război la Kramatorsk.

UPDATE 524: Celebra organizație non-guvernamentală Human Rights Watch (HRW) a acuzat, marți, armata rusă că a comis o „crimă de război”, atacând cu rachete gara din Kramatorsk, din estul Ucrainei, unde, anul trecut, au fost uciși zeci de civili ce încercau să fugă din regiune. Probele colectate de HRW ar dovedi că tirul a fost lansat de pe teritoriul din estul Ucrainei controlat de trupele ruse de invazie. Acest atac încalcă legile războiului și e o aparentă crimă de război – afirmă organizația, citată de agențiile internaționale de știri. Pe 8 aprilie 2022, dimineața, în timp ce mii de civili se grăbeau să fugă din regiune din calea trupelor ruse, o rachetă Tochka-U echipată cu bombe cu dispersie a lovit gara din Kramatorsk, principalul centru de evacuare din regiune. 61 de persoane au fost ucise și peste 160 au fost rănite, potrivit raportului primăriei din Kramatorsk. Moscova a negat că a fost în spatele atacului, acuzând trupele Kievul că au tras în stație pentru a perturba evacuările. HRW spune că nu a găsit „nicio dovadă care să susțină afirmațiile Rusiei”.

LUNI, 20 februarie 2023, ZIUA 361. Kievul susţine că le provoacă ruşilor „pierderi extraordinar de semnificative”. Sute de ucraineni sunt acuzaţi de Moscova că încalcă legile războiului.

UPDATE 523: Peste 10.000 de militari ucraineni au fost antrenați până acum în Marea Britanie. Statul Major al Forțelor Armate a raportat că ucrainenii au fost pregătiți să supraviețuiască într-un mediu ostil, să mânuiască armele și să tragă cu precizie. Ei au mai urmat cursuri de tactică, prim-ajutor și legile războiului. La antrenamente au participat instructori din 10 țări. Regele Charles al III-lea a vizitat centrul de instruire unde a discutat cu instructori străini și recruți ucraineni care se întrorc la luptă în Ucraina după 35 de zile de antrenament.

UPDATE 522: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă că Rusia a suferit pierderi „extraordinar de semnificative” în apropierea orașului Vugledar, din bazinul industrial Donbas, pe care Moscova pretinde că l-a anexat în septembrie 2023. „Situația este foarte complicată şi ne luptăm. Doborâm invadatorii și provocăm pierderi extraordinar de semnificative Rusiei" - a spus Zelenski, în obişnuitul său mesaj video de noapte, adresat naţiunii şi citat de agenţiile internaţionale de ştiri. „Cu cât Rusia suferă mai multe pierderi în Donbas – la Bahmut, Vugledar, Marinka, Kremina –, cu atât mai repede vom putea pune capăt acestui război, odată cu victoria Ucrainei”. Anterior, ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat Hrianikivka, un sat din estul regiunii Harkiv (nord-vest), dar Statul Major al armatei ucrainene a afirmat, luni că forțele sale „au respins atacurile rusești” asupra aşezării, deşi inamicul a continuat să o bombardeze masiv, cu artilerie.  La Moscova, agenția oficială de presă TASS a anunţat, luni, că Rusia a pus sub acuzare 680 de oficiali ucraineni, inclusiv 118 militari, pentru încălcarea legilor care reglementează desfășurarea războiului.

DUMINICĂ, 19 februarie 2023, ZIUA 360. „Nu există nicio îndoială: acestea sunt crime împotriva umanității.”

UPDATE 521: Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a acuzat Rusia, în premieră, că a comis „crime împotriva umanității” în cursul invaziei din Ucraina, declanșată acum aproape un an. Vorbind la celebra Conferință de Securitate de la München, din Germania, Harris, fost procuror, a făcut – scriu agențiile internaționale de știri - o enumerare înfricoșătoare a abuzurilor comise de trupele Moscovei: bombardamente sistematice împotriva civililor și a infrastructurii critice, torturi și violuri, deportări ale ucrainenilor în Rusia, mii de copii separați de familiile lor. „Ne-am uitat la dovezi, cunoaștem standardele legale și nu există nicio îndoială: acestea sunt crime împotriva umanității” - a spus ea. De la începutul invaziei, Statele Unite au documentat peste 30.600 de cazuri de crime de război comise de forțele ruse - a precizat și Departamentul american de Stat.

SÂMBĂTĂ, 18 februarie 2023, ZIUA 359. Apărătorii Bahmutului cer mai multe arme. Zeci de mii de mercenari ruși ar fi fost eliminați.

UPDATE 520:  Militarii ucraineni care luptă, de luni în șir, contra trupelor ruse de invazie în orașul Bahmut, din estul țării, au cerut mai multe arme de la partenerii occidentali ai Kievului. Principalii lor inamici la Bahmut sunt mercenarii din grupul rusesc Wagner, despre care Casa Albă afirmă că a pierdut peste 30.000 de oameni de la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie 2022. Circa 9.000 dintre acești combatanți, mulți recrutați din închisorile rusești, ar fi fost uciși în luptă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, pentru participanții de conferința de securitate de la Munchen, că este „evident” că țara sa nu e ultima țintă a liderului rus, Vladimir Putin, și că acesta ar urmări să refacă imperiul sovietic. Putin urăște Ucraina și ne vrea morți – mai spune Zelenski.

VINERI, 17 februarie 2023, ZIUA 358. O nouă ofensivă rusească pare să prindă contur. Ocuparea Bahmutului ar fi o victorie amară pentru invadatori.

UPDATE 519: Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba a acuzat grupul alimentar francez Auchan că a devenit ”o adevărată armă a agresiunii ruse” după ce o anchetă jurnalistică a dezvăluit că Auchan a oferit bunuri gratuite armatei ruse. ”Intenționez să discut despre asta cu omologul meu francez” (Catherine Colonna), a scris pe Twitter șeful diplomației ucrainene. La începutul invaziei, Auchan a rezistat presiunii internaționale și a refuzat să părăsească Rusia, invocând considerente umanitare. ”Dacă Auchan îi ignoră pe copii ucraineni uciși de invazia rusă, să ignorăm și noi Auchan și toate produsele sale”, afirma atunci Kuleba, în îndemnul său la boicot.

UPDATE 518: Forțele ruse de invazie şi-au intensificat, vineri, atacurile de-a lungul liniilor frontului din estul Ucrainei. Potrivit media internaţionale, o nouă ofensivă majoră pare să prindă contur, iar guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, spune că „numărul de atacuri a crescut semnificativ, (la fel şi intensitatea) bombardamentelor”. „Există încercări constante de a sparge liniile noastre de apărare” - a mai declarat Gaidai despre luptele din apropierea orașului Kremina. Continuă şi bătălia pentru Bahmut, oraş pe care ruşii încearcă de luni în şir să-l cucerească. Căderea acestuia le-ar permite să avanseze spre vest, către două orașe mai mari din regiunea Donețk, Kramatorsk și Sloviansk. Analiştii militari ucraineni şi occidentali cred că ocuparea Bahmutului ar fi, însă, o victorie amară pentru ruşi, având în vedere pierderile umane enorme suferite acolo. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus, în obişnuitul său discurs nocturn adresat naţiunii, că prioritare sunt acum riposta la atacurile rusești şi pregătirea unei eventuale contraofensive.

JOI, 16 februarie 2023, ZIUA 357. Ruşii spun că Bahmutul ar putea cădea abia la primăvară. Patronul mercenarilor Wagner acuză „monstruoasa birocraţie militară”.

UPDATE 517: Patronul grupării paramilitare ruse Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, a estimat că oraşul Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei, nu va fi cucerit înainte de „martie sau aprilie”. „Pentru a lua Bahmutul, trebuie să le întrerupi (ucrainenilor) toate rutele de aprovizionare" – spune Prigojin, care acuză pentru avansul lent al armatei ruse de invazie ceea ce numeşte „monstruoasa birocraţie militară”. Nu e prima oară când Prigojin îi critică pe şefii ministerului Apărării de la Moscova. Analiştii străini susţin chiar că mercenarii săi ar fi devenit rivali de temut ai armatei regulate ruse.

Ucraina a anunţat, joi, că, peste noapte, a suferit noi lovituri cu rachete și drone. Bombardamentele au ucis cel puțin un civil, o femeie în vârstă de 79 de ani, și au distrus multe case. Potrivit Forțelor Aeriene, 16 dintre cele 32 de rachete lansate în timpul nopții de Rusia din avioane și de pe o navă în Marea Neagră au fost doborâte. „Din păcate”, restul şi-ar fi atins ţintele „în nord și vest, precum și în regiunile Dnipropetrovsk și Kirovograd” - a declarat șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, pe Telegram. Guvernatorul regiunii Liov (vest), Maksim Koziţki, a spus că un tir a lovit „infrastructura esențială”, fără a provoca victime.

MIERCURI, 15 februarie 2023, ZIUA 356. Ruşii suţin că avansează în Lugansk. Media internaţionale nu au putut verifica informaţia. 

UPDATE 516: Armata rusă de invazie susţine că a spart dispozitivul defensiv al forțelor ucrainene într-o parte a regiunii Lugansk, din est. Ministerul rus al Apărării a anunţat, miercuri dimineață, că „în timpul ofensivei (...), trupele ucrainene s-au retras la o distanță de până la trei kilometri de liniile ocupate anterior”. Media internaţionale, care preiau comunicatul Moscovei, precizează nu au putut verifica realitatea de pe câmpul de luptă şi că ministerul nu a precizat în ce zonă a regiunii Lugansk a avut loc ofensiva. Armata ucraineană a recunoscut că, de-a lungul liniei frontului, bombardamentele rusești sunt din ce în ce mai puternice şi că situţia e dificilă, dar a afirmat că a reușit să respingă atacurile inamice. Ruşii controlează aproape integral Luganskul și peste jumătate din regiunea învecinată Donețk.

MARȚI, 14 februarie 2023, ZIUA 355. Bahmutul rezistă. „Nu există niciun metru pătrat  care să fie sigur”.  

UPDATE 515: Șeful organizației paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin admite că orașul Bahmut este greu de cucerit, în pofida progreselor recente ale forțelor ruse. ”Nu vom petrece prea curând pentru că există rezistență puternică” a declarat Prigojin citat de serviciul său de presă. ”Adversarul activează și trimite noi rezerve tot timpul. În fiecare zi, în Bahmut sosesc între 300 și 500 de luptători de peste tot, focul de artilerie crește în fiecare zi”, a mai spus Prigojin. Gruparea de mercenari Wagner, care a recrutat mii de deținuți din închisorile Rusiei pentru a lupta în Ucraina a condus încă din vară atacul asupra orașului Bahmut, care a devenit simbolul rezistenței ucrainene în fața invaziei Rusiei.

UPDATE 514: Orașul ucrainean Bahmut, din estul țării, e supus de armata rusă de invazie unui intens foc de artilerie, dar apărătorii săi rezistă pe poziție – afirmă conducerea armatei ucrainene. Potrivit aceleiași surse,  forțele Kievului au respins, în ultimele 24 de ore, atacuri rusești într-o așezare din regiunea Harkov (nord-est), în cinci din Lugansk și șase din Donețk (ambele regiuni din est), inclusiv la Bahmut. Acolo, sistemul defensiv ucrainean a fost fortificat și numai militarii au voie să intre, în timp civilii care vor să plece se confruntă cu tirurile rusești. „Nu există niciun metru pătrat în Bahmut care să fie sigur sau care nu se află în raza de acțiune a focului inamic sau a dronelor” - afirmă guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko. Atacul rusesc asupra Bahmutului e condus de mercenari ai grupului Wagner, care, în ultimele trei zile, au avansat puțin la periferia de nord a orașului – constată, marți, ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permanent situația de pe front, din momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie 2022. Înaintarea tactică a rușilor la sud de Bahmut e mult mai lentă – mai afirmă specialiștii britanici.   

LUNI, 13 februarie 2023, ZIUA 354. Ruşii înaintează doi kilometri în patru zile. Mercenarii Wagner susţin că au mai ocupat un oraş. 

UPDATE 513: Armata Ucrainei consumă mai multă muniție decât îi furnizează NATO, atrage atenția secretarul general al Alianței Nord-atlantice, Jens Stoltenberg. La o informare de presă înainte de reuniunea miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles de săptămâna aceasta, Jens Stoltenberg a spus că unele capabilități cheie, cum ar fi muniția, combustibilul și piesele de schimb trebuie să ajungă în Ucraina înainte ca Rusia să poată prelua inițiativa pe câmpul de luptă. ”Este clar că suntem într-o cursă a logisticii”, a spus secretarul general al NATO, la aproape un an după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. ”Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniții și epuizează stocurile aliate”, a insistat el.

UPDATE 512: Trupele ruse au reușit să avanseze doi kilometri în patru zile de-a lungul liniei frontului din Ucraina – susţine, luni, agenția de știri moscovită Interfax, citând o declarație a ministerului rus al Apărării. „Militarii ruși au spart rezistența inamicului și au avansat cu câțiva kilometri” – afirmă sursa, preluată de media internaţionale. Acestea remarcă faptul că nu există detalii despre ce parte a frontului e vorba, din sud sau din est. Cele mai aprige lupte din ultimele luni au avut loc în regiunea Donețk, din est, parțial ocupată de trupele ruse de invazie și pe care Moscova pretinde că a anexat-o în toamna anului trecut. Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, declarase anterior că oamenii săi de acolo rezistă și că în unele zone au reușit să-și recapete pozițiile pierdute anterior. Pe de altă parte, patronul grupării paramilitare ruseşti Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, a declarat că trupele sale au cucerit orașul ucrainean Krasna Hora, situat la câțiva kilometri nord de Bahmut, localitatea cheie pe care Moscova încearcă, fără succes, s-o cucerească de câteva luni. „Pe o rază de 50 de kilometri, mai mult sau mai puțin, sunt doar luptători Wagner, (care) vor cuceri Bahmutul” – pretinde Prigojin, supranumit ”bucătarul lui Putin”, pentru dineurile fastuoase pe care i le organiza liderului de la Kremlin.

DUMINICĂ, 12 februarie 2023, ZIUA 353. Prigojin: Moscova ar putea avea nevoie de doi ani pentru a controla complet Donețkul și Luganskul. Încă o demitere la Kiev.  

UPDATE 511:  În capitala Ucrainei, Kiev, și în zonele înconjurătoare, precum și în regiunile Odesa (sud) și Dnipro (centru) a fost restabilită alimentarea cu energie electrică, după masivele bombardamente ale armatei ruse de invazie asupra infrastructurii energetice. În teren, potrivit comandanților lor, trupele ucrainene rezistă pe frontul de est, în Donețk,  inclusiv în orașul Bahmut, asediat de ruși de luni în șir. Lupte aprige se poartă, în continuare, și pentru orașele Vugledar și Marinka, din aceeași zonă. Patronul grupului de mercenari ruși Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, apreciază că Moscova ar putea avea nevoie de doi ani pentru a controla complet cele două regiuni ucrainene din est, Donețk și Lugansk, pe care pretinde că le-a anexat încă din toamna anului 2022, printr-un decret semnat de președintele Valdimir Putin.  Mai la sud, în orașul ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, primarul instalat de ruși Galina Danilcenko susține că un civil a murit și două persoane au fost rănite într-un bombardament ucrainean. La Kiev, președintele Volodimir Zelenski l-a revocat, printr-un decret lapidar, pe Ruslan Giuba din funcția de comandant adjunct al Gărzii Naționale. El nu a oferit niciun motiv pentru demitere, dar a menționat că va continua lupta anticorupție, solicitată insistent Ucrainei și de partenerii săi occidentali.

SÂMBĂTĂ, 11 februarie 2023, ZIUA 352. „Sunt suficiente resurse pentru a trece peste iarnă”. Un reactor al centralei atomice de la Hmelnițki a fost închis.

UPDATE 510: „Ucraina a pierdut temporar 44% din capacitatea sa de generare a energiei nucleare, 75% din capacitatea centralelor sale termice și 33% din capacitatea centralelor sale de cogenerare” - a declarat șeful guvernului de la Kiev, Denis Șmihal, după ultimul val masiv de bombardamente rusești. Premierul precizează, însă, că „marea majoritate a ucrainenilor au încă acces la încălzire, apă și electricitate (...) sunt suficiente resurse pentru a trece peste iarnă”. Potrivit ministerului ucrainean al Energiei, infrastructura energetică a fost afectată în șase regiuni ale țării și o situație deosebit de „dificilă” se înregistrează la Zaporojie (sud) ori la Harkov (nord-est). Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat, la rândul său, într-un comunicat, că un reactor al centralei atomice de la Hmelnițki, din vestul Ucrainei, a fost închis, din cauza fluctuațiilor de pe rețeaua electrică.

VINERI, 10 februarie 2023, ZIUA 351. Avioane de luptă pentru Kiev, „în niciun caz în săptămânile următoare”. Putin ar putea rămâne fără Legiunea de Onoare.

UPDATE 509: Forțele aeriene ucrainene spun că Rusia a lansat azi 71 de rachete de croazieră asupra Ucrainei, într-un nou val de atacuri, din care 61 au fost doborâte. Premierul Denis Șmihal afirmă că a fost o nouă încercare de a distruge sistemul energetic ucrainean, pentru a/i lipsi pe oameni de lumină, căldură și apă.

UPDATE 508:  Președintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat, în noaptea de joi spre vineri, că avioanele de vânătoare solicitate partenerilor occidentali de Ucraina invadată de trupele ruse nu vor putea „în niciun caz” să fie livrate „în săptămânile următoare”. După un summit european la Bruxelles, desfășurat în prezența omologului său, Volodimir Zelenski, Macron a apreciat că armata ucraineană are nevoie de arme „mai utile” și „mai rapide”, precum tunurile Caesar și sistemul de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA, deja furnizate de Franța. Pe de altă parte, Macron nu a exclus retragerea Legiunii de Onoare acordată de predecesorul său Jacques Chirac președintelui rus, Vladimir Putin, în 2006. Încă de pe atunci, decizia lui Chirac a stârnit proteste, iar celebra organizație pentru apărarea libertății presei Reporteri fără frontiere a încercat, fără succes, în instanță, să-l priveze pe liderul de la Kremlin de cea mai înaltă decorație franceză.

JOI, 9 februarie 2023, ZIUA 350. Macron și Zelenski pleacă împreună la Bruxelles. Presa scrie că Franța și Germania temporizează pe tema avioanelor de luptă pentru Kiev.

UPDATE 507:  Președinții francez, Emmanuel Macron, și ucrainean, Volodimir Zelenski, vor zbura împreună, joi dimineață, de la Paris către Bruxelles, pentru a participa la summitul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. În ajun, Macron i-a conferit lui Zelenski Grand'Croix de la Légion d'honneur, cea mai înaltă distincţie pe care un preşedinte francez o poate acorda unui omolog. Zelenski, care face un turneu surpriză în Europa, și-a părăsit țara pentru a doua oară de la declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie 2022, după o primă călătorie la Washington, în decembrie. El a fost mai întâi în Marea Britanie, cel mai mare contributor, după Statele Unite, în ceea ce privește ajutorul militar pentru Ucraina, apoi în Franța, unde s-a întîlnit cu  Macron și cu cancelarul german, Olaf Scholz. La Londra și la Paris, Zelenski a cerut avioane de luptă „cât mai curând posibil”, pentru a respinge ofensiva rusă. Potrivit presei, Macron și Scholz au temporizat subiectul avioanelor, dar au promis că vor continua să susțină Ucraina, inclusiv militar, „atâta timp cât va fi nevoie”, până la „victorie”.

MIERCURI, 8 februarie 2023, ZIUA 349. Kievul se aşteaptă ca ruşii să-şi extindă ofensiva în nord-est şi în sud. „Bahmutul nu are o mare valoare strategică.”

UPDATE 506: Forțele ruse de invazie şi-au intensificat asalturile în estul Ucrainei, unde au primit ca întăriri zeci de mii de militari proaspăt mobilizaţi – scriu agenţiile internaţionale de presă. Potrivit şefului Securității Naționale a Ucrainei, Oleksi Danilov, Kievul se așteaptă ca inamicul să-și extindă ofensiva şi în regiunile Harkov, din nord-est, și Zaporojie,din sud, pe care le-a bombardat intens în ultimele zile. Armata ucraineană a anunțat că 1.030 de soldați ruși au fost uciși numai marți. E cel mai mare bilanţ zilnic de la declanşarea războiului, pe 24 februarie 2022.  La rândul său, Rusia susţine că a eliminat 6.500 de militari ucraineni în luna ianuarie. Bilanţurile nu au putut fi verificate din surse independente. În ultimele săptămâni, remarcă media internaţionale, Rusia s-a lăudat cu primele câștiguri teritoriale după o jumătate de an, dar luptele continuă să se concentreze de luni în şir în jurul oraşului Bahmut, din estul regiunii Donețk. „Va fi o retragere din Bahmut dacă există riscul încercuirii” - a declarat analistul militar ucrainean Oleksi Hetman, care susţine că „nu ar avea sens să pierdem mai mulți oameni. Bahmutul nu are o mare valoare strategică. Pentru moment, ne putem menține pozițiile."

MARȚI, 7 februarie 2023, ZIUA 348. Rușii ar aduce întăriri în est. Incertitudine la ministerul Apărării de la Kiev.

UPDATE 505:  Armata rusă de invazie aduce întăriri în estul Ucrainei, înaintea unei posibile noi ofensive, ce ar putea începe săptămâna viitoare – susține guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai. Președintele Volodimir Zelenski recunoaște, la rândul său, că situația din regiunea vecină Donețk, unde se poartă lupte aprige, „e foarte dificilă”. Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au preluat controlul asupra satului Mikolaivka, din Donețk. Investigatori ruși anunță că examinează presupusa utilizare de către armata inamică a armelor chimice în apropierea orașelor estice Soledar și Bahmut, fapt dezmințit categoric de ucraineni. La Kiev, persistă incertitudinile privind conducerea ministerului Apărării, după ce, anunțată ca iminentă, schimbarea lui Oleksi Reznikov pare să se fi amânat. Media internaționale scriu că situația denotă un prim semn public de dezordine la conducerea Ucrainei, de la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

LUNI, 6 februarie 2023, ZIUA 347. Se schimbă ministrul Apărării la Kiev. Ministerul e afectat de scandaluri de corupţie.

UPDATE 504: Șeful serviciilor ucrainene de informaţii militare, Kirilo Boudanov, îl va înlocui pe politicianul Oleksi Reznikov în funcția de ministru al Apărării – a anunţat deputatul David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial Servitorul Poporului. În vârstă de 37 de ani, militarul „Budanov va conduce ministerul Apărării, ceea ce este absolut logic în timp de război” – susţine Arahamia, citat de media internaţionale. Civilul Reznikov (56 de ani) va fi numit ministru al Industriilor Strategice - a adăugat deputatul, fără a preciza data estimată a acestei remanieri. Potrivit lui Arahamia, „războiul dictează mișcările de personal”, iar "vremurile și circumstanțele necesită întărire și concentrare; asta se întâmplă acum și va continua și în viitor". Reznikov susţine că nu a fost informat despre numirea sa la şefia ministerului Industriei Strategice şi că doar președintele Volodimir Zelenski ar putea decide în acest sens. „Conștiința mea este complet curată” – mai afirmă ministrul. Reznikov, unul dintre cele mai cunoscute personaje ale războiului din Ucraina, e ministru al Apărării din noiembrie 2021 și a contribuit la furnizarea de arme occidentale forțelor ucrainene. Însă ministerul Apărării a fost afectat de scandaluri majore de corupție, iar adjunctul ministrului a fost nevoit să demisioneze la sfârșitul lunii ianuarie, după acuzațiile că ar fi semnat contracte de furnizare a alimentelor pentru armată la prețuri de două-trei ori mai mari decât cele de pe piaţă.

DUMINICĂ, 5 februarie 2023, ZIUA 346. Situația se „complică”. La Odessa, „aproape 500.000 de oameni nu au electricitate." Un nou schimb de prizonieri.

UPDATE 503: Situația se „complică” în Ucraina invadată de trupele ruse -  a recunoscut președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj adresat națiunii. „În cele 346 de zile ale acestui război, am spus deseori că situația de pe linia frontului este dificilă. Și situația devine din ce în ce mai complicată" - a spus el, adăugând că „acum ne aflăm din nou într-un asemenea moment (…), în care ocupantul mobilizează din ce în ce mai multe forțe pentru a ne sparge apărarea. Este foarte greu acum la Bahmut, Vugledar, Liman (în est) și în alte zone”. Un avertisment similar lansase, cu puțin timp înainte, și ministerul ucrainean al Apărării. La Bahmut, apărătorii ucraineni susțin că au respins un „asalt al invadatorilor” și i-au alungat din suburbiile orașului. Tot în regiunea Doneţk, focul „masiv” de artilerie a vizat orașul Avdiivka, iar Kramatorskul a fost lovit de rachete - au informat autorităţile ucrainene. Obuze au căzut asupra „infrastructurii civile” din 26 de localităţi din regiunea Zaporojie (sud), precum și asupra Hersonului învecinat, eliberat în toamnă de armata ucraineană. La rândul său, Odessa, cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, a suferit întreruperi majore de curent, în urma unui incident tehnic la o centrală electrică, care a fost în mod constant ținta bombardamentelor rusești în ultima vreme. „Aproape 500.000 de oameni nu au electricitate" - a declarat șeful administrației regionale, Maksim Marcenko. Pe de altă parte, Moscova și Kievul au operat un nou schimb de prizonieri. Au fost puși în libertate 116 militari ucraineni, inclusiv doi ofițeri. În total, de la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022, 1.762 de ucraineni ținuți captivi de ruși au fost eliberați – a menționat președintele Zelenski.

SÂMBĂTĂ, 4 februarie 2023, ZIUA 345. Noi ajutoare militare din Occident pentru Kiev. Armata va apăra „atâta timp cât va putea” Bahmutul.

UPDATE 502: Partenerii occidentali i-au promis Ucrainei arme cu rază mai lungă de acțiune, pe care președintele Volodimir Zelenski se bazează pentru a pune capăt „agresiunii brutale a Rusiei”. „Cu cât raza de acțiune a armelor noastre este mai lungă și cu cât trupele noastre sunt mai mobile, cu atât agresiunea brutală a Rusiei se va sfârși mai repede” - a afirmat Zelenski, după ce Statele Unite s-au angajat să-i livreze rachete mai eficiente. Potrivit Pentagonului, noul ajutor militar din partea Statelor Unite, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, include rachete care ar putea aproape dubla raza de acțiune a forțelor ucrainene. Este vorba, în special, de proiectile GLSDB (Ground Launched Small Diameter Bomb), cu diametru mic, care, trase de la sol, pot atinge o țintă aflată la la 150 de kilometri distanță și amenință, astfel, pozițiile rusești din spatele liniilor frontului. „Predarea GLSDB nu va avea loc mai devreme de câteva luni” - a precizat, însă, un purtător de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Garron Garn, care a invocat probleme de producție și livrare. De asemenea, din „motive de securitate”, el nu a putut preciza numărul de GLSDB care vor ajunge la ucraineni. La rândul lor, Franța și Italia vor furniza în primăvară un sistem de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA, pentru a ajuta Ucraina „să se apere împotriva atacurilor dronelor, rachetelor și avioanelor rusești” – au anunțat oficiali de la Paris.

Potrivit lui Zelenski, „dacă livrările de arme, în special cele cu rază lungă de acțiune, se vor accelera, nu numai că nu ne vom retrage din Bahmut, (dar) vom începe să punem capăt ocupației din Donbass”, regiune industrială din estul Ucrainei, aflată, parțial, în mâinile rușilor. Armata va apăra „atâta timp cât va putea” Bahmutul, oraș cheie pe care rușii încearcă să-l ocupe de luni în șir, și „nimeni nu va abandona” această „fortăreață” - a mai spus Zelenski. La aproape un an de la invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, Bahmutul a devenit epicentrul luptelor, iar forțele Moscovei au obținut, în ultimele săptămâni, mici câștiguri teritoriale în zonă, cu prețul unor pierderi umane mari. Potrivit autorităților, acest oraș mai are acum circa 6.500 de locuitori, față de 70.000 înainte de război.

VINERI, 3 februarie 2023, ZIUA 344. Summit Uniunea Europeană-Ucraina. Sancţiunile occidentale ar fi dat economia rusă înapoi cu „o generație”.

UPDATE 501: Kievul găzduiește, vineri, un summit Ucraina-Uniunea Europeană, despre care Executivul comunitar afirmă că este „un simbol puternic” al sprijinului celor 27 de state membre ale Uniunii „în fața agresiunii nejustificate” a Rusiei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit, încă de joi, la Kiev, însoțită de șeful diplomației comunitare, Josep Borrell, și de mai bine de jumătate dintre comisarii europeni. Von der Leyen a anunţat că europenii pregătesc noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, ce ar putea intra în vigoare în preajma datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la declanşarea invaziei. Rusia trebuie să „plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat” în Ucraina – afirmă şefa Comisiei, care adaugă că măsurile punitive luate în ultimul an au dat, deja, înapoi economia rusă cu „o generație”. Plafonarea prețulului pentru petrolul rusesc la 60 de dolari barilul costă Moscova 160 de milioane de euro pe an – mai spune ea. Pe de altă parte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susţine că țara sa merită să înceapă „anul acesta” discuțiile  privind aderarea la Uniunea Europeană, la care este oficial candidată din iunie 2022. „Fiecare pas către o mai mare integrare a Ucrainei în UE este o sursă de inspirație pentru poporul nostru” – afirmă Zelenski.

JOI, 2 februarie 2023, ZIUA 343. Bloc de apartamente, distrus la Kramatorsk. „Credem că, din moment ce trăiesc în simbolism, vor încerca ceva în jurul datei de 24 februarie”.

UPDATE 500: Circa 100 de salvatori încercau, în zorii zilei de joi, să găsească supraviețuitori sub dărâmăturile unui bloc de apartamente din oraşul Kramatorsk, estul Ucrainei, distrus de un atac al armatei ruse de invazie. Tirurile ruşilor au vizat opt clădiri din centrul oraşului, dintre care una s-a prăbușit complet - a precizat poliția din regiunea ucraineană Donețk, pe contul său de Facebook.  Un bilanţ revizuit al victimelor e de cel puțin doi morți și 21 de răniți, dintre care opt au fost internați în spital și doi sunt în stare critică – afirmă guvernatorul reginal, Pavlo Kirilenko.

Mulți observatori, citaţi de agenţiile internaţionale de ştiri, cred că Moscova pregătește o nouă ofensivă majoră, în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte exact un an de la declanşarea invaziei din Ucraina. „Trebuie să fim pregătiți cât mai curând posibil și, de aceea, avem nevoie de arme, pentru a ține piept inamicului” – a repetat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, pentru media occidentale. „Nu ne subestimăm inamicul. Vedem că se pregătește foarte serios pentru ofensivă" - a continuat el, conchizând: „credem că, din moment ce trăiesc în simbolism, vor încerca ceva în jurul datei de 24 februarie”. Potrivit lui Reznikov, ruşii ar putea ataca pe două axe: în bazinul carbonifer Donbass, din est, și în regiunile din sud.

MIERCURI, 1 februarie 2023, ZIUA 342. Continuă luptele pentru Bahmut. La Vugledar, rușii ar fi avansat câteva sute de metri.

UPDATE 499: Forțele ruse de invazie fac mici progrese pe frontul din estul Ucrainei – relatează agențiile internaționale de presă. Ținta lor principală rămâne orașul Bahmut, pe care încearcă, de luni în șir, fără succes, să-l cucerească. Atât Bahmutul, căt și satele învecinate Klișkiivka și Kurdiumivka, situate la sud de oraș, au fost suspuse unor noi tiruri rusești. Potrivit armatei ucrainene, rușii s-ar fi împotmolit, în schimb, în apropierea localității Avdiivka, al doilea punct focal al atacurilor lor din regiunea disputată Donețk. Mișcări de trupe se înregistrează și la Liman, oraș recucerit de ucraineni în octombrie. Într-o actualizare a informațiilor neobișnuit de detaliată, experții ministerului britanic al Apărării, care monitorizează permanent situația pe pe front, notează că forțele ruse au avansat câteva sute de metri, peste un râu, către orașul Vugledar, și au înregistrat mici câștiguri de poziții. Specialiștii spun că trupele Moscovei ar vrea să atragă spre Vugledar forțele ucrainene care apără Bahmutul.  

MARȚI, 31 ianuarie 2023, ZIUA 341. Mii de militari ruși ar asedia Vugledarul. Kievul ar putea primi avioane de luptă din Franța.

UPDATE 498: Franța va furniza Ucrainei încă 12 tunuri Caesar pe lângă cele 18 livrate deja, a anunțat azi ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu. Ele vor fi finanațate din fondul francez de sprijin pentru Ucraina de 200 de milioane de euro a adăugat ministrul Lecornu la o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean Oleksiï Reznikov, care face prima sa vizită la Paris de la începutul invaziei ruse. Franța a mai promis un radar performant, capabil să detecteze atât dronele cât și avioanele de luptă și să-i alerteze pe militarii care-l operează dacă sunt ținta tirurilor inamice. Ministrul ucrainean a spus că nu s-a discutat despre modele de avioane de luptă cum este Mirage-ul francez. ”Am am subliniat doar că aviația tactică este o componentă a apărării antiaeriene” și că ”trebuie să ne consolidăm capacitățile de a ne apăra spațiul aerian”, a precizat Oleksiï Reznikov

UPDATE 497: Un nou asalt major al armatei ruse de invazie asupra orășelului minier Vugledar, din estul Ucrainei, ar putea conduce la unele câștiguri limitate, dar este puțin probabil să provoace o rupere a frontului – apreciază, marți, ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permanent situația din teren, din momentul izbucnirii războiului, pe 24 februarie 2022. Potrivit specialiștilor de la Londra, rușii atacă orașul cu o forță de mărimea unei brigăzi, unitate care cuprinde, în mod normal, câteva mii de oameni. Comandanții ruși ar încerca să „dezvolte o nouă axă de înaintare” pe teritoriul controlat de armata ucraineană în regiunea Donețk și să alunge inamicul din orașul Bahmut, situat mai la nord de Vugledar și devenit principalul obiectiv al efortului ofensiv al Moscovei.

Președintele francez, Emmanuel Macron, care nu a exclus „în principiu” livrarea de avioane de luptă pentru Kiev, îl primește, tot marți, pe seară, la Paris, pe ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov. Macron se va întâlni și cu președintele Radei, parlamentul Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, care urmează să li se adreseze, în două discursuri separate, deputaților și senatorilor francezi. Scopul acestor întâlniri este „de a reitera sprijinul deplin pentru Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse și de a reamintim disponibilitatea Franței de a răspunde nevoilor forțelor armate ucrainene” - precizează președinția de la Paris. În ajun, Macron a precizat că livrarea de avioane de luptă pentru ucraineni ar putea fi decisă dacă „nu slăbește capacitatea armatei franceze de a-și proteja propriul teritoriu”.

LUNI, 30 ianuarie 2023, ZIUA 340. NATO cere armament sud-coreean pentru Kiev. Germania nu va permite ca războiul din Ucraina să se transforme într-un conflict între Rusia și NATO.

UPDATE 496: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Rusia și-a început ”marea răzbunare” pentru rezistența de până acum a Ucrainei în fața invaziei. ”În fiecare zi, fie aduc mai multe din trupele lor regulate, fie crește numărul de mercenari Wagner”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite în portul sudic Odesa. Președintele ucrainean avertizează de mai multă vreme că Moscova intenționează să-și intensifice asaltul și cere Occidentului să grăbească livrarea armelor promise pentru ca Ucraina să poată trece la contraatac. Chiar dacă nu există semnele unei ofensive mai ample, forțele ruse și gruparea rusă de mercenari Wagner spun că au cucerit Vuhledar și Blahodatne, două localități din estul regiunii Donețk. Kievul susține însă că a respins atacurile rușilor.

UPDATE 495: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut, luni, Coreei de Sud să-și „intensifice” ajutorul pentru Ucraina invadată de trupele ruse și i-a sugerat să-și revizuiască politica de a nu furniza arme țărilor aflate în război. „Dacă noi credem în libertate, în democrație, dacă nu vrem ca autocrațiile și totalitarismul să prevaleze”, atunci ucrainenii trebuie să primească arme - a declarat Stoltenberg la Institutul Chey din Seul. În ajun, secretarul general s-a întâlnit cu înalți oficiali ai guvernului sud-coreean, în cadrul unui turneu de consolidare a legăturilor dintre NATO și partenerii săi din Asia. Coreea de Sud este un exportator de arme tot mai important la nivel global și a semnat, recent, contracte de vânzare pentru sute de tancuri către țări europene, inclusiv către Polonia, membră a Alianței Nord-Atlantice. Însă legile sale o împiedică să le arme vândă națiunilor aflate în război, ceea ce face dificilă livrarea de armament Ucrainei, căreia Seulul i-a furnizat doar echipamente neletale și ajutor umanitar. Germania și Norvegia, a aminitit Stoltenberg, care aveau legi privind exportul de arme similare cu cele ale Coreei de Sud, și-au revizuit politica, pentru a sprijini Kievul. Anterior, cancelarul german, Olaf Scholz, a reafirmat că țara sa nu va permite ca războiul din Ucraina să se transforme într-un conflict între Rusia și NATO. Aflat într-un turneu în America Latină, Scholz a subliniat că atât el, cât și președintele american, Joe Biden, „(refuză) să trimită trupe în Ucraina”,  pentru a evita o escaladare a conflictului. Cancelarul german a mai spus că Berlinul nu va trimite nici avioane de luptă în Ucraina, dar „a oferit sprijin, ca și alte țări, sub formă de livrări financiare, umanitare și de arme, (fiindcă) aceasta este obligația noastră”.

DUMINICĂ, 29 ianuarie 2023, ZIUA 339. Lupte în est. Kievul cere, din nou, armament.

UPDATE 494:  Armata ucraineană a anunțat, duminică dimineața, că a a respins un atac al forțelor ruse de invazie în zona satului Blahodatne, din regiunea Donețk (est). În ajun, mercenarii din grupul paramilitar rusesc Wagner afirmaseră că au preluat controlul asupra așezării. Media internaționale subliniază nu au putut verifica în mod independent rapoartele celor două părți și că nu e prima oară când mercenarii pretind în mod prematur că au înregistrat victorii pe linia frontului. Patru civili au fost uciși și 17 răniți în atacurile rusești asupra regiunii Donețk – a declarat guvernatorul ucrainean Pavlo Kirilenko, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a aminitit, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, că, „din păcate, astfel de bombardamente au loc în fiecare zi pe teritoriile noastre (…) Donbass, regiunea Harkov, partea de sud a țării...” Potrivit președintelui, „ar fi posibil să oprim această teroare rusă dacă am putea oferi armatei noastre rachete adecvate, astfel încât teroriştii să nu aibă un sentiment de impunitate”.

SÂMBĂTĂ, 28 ianuarie 2023, ZIUA 338. Lupte intense la Vugledar. Rușii ar pregăti o nouă ofensivă pentru 24 februarie, când se împlinește un an de la declanșarea invaziei.

UPDATE 493:  Trupele ucrainene sunt angajate, în continuare, într-o confruntare „acerbă” cu forțele ruse de invazie, care vor să cucerească orășelul minier Vugledar, din regiunea Donețk (est) – relatează media internaționale. Situat la 150 kilometri de Bahmut, pe care invadatorii încearcă, fără succes, de luni în șir, să-l ocupe, Vugledarul e scena unor ciocniri „brutale”, iar trupele ruse s-au instalat „în sud-estul și estul orașului” – susțin așa-ziși oficiali separatiști pro-moscoviți din regiune.

Tot în est, la Ciasiv Iar, două persoane au fost ucise şi cel puţin cinci au fost rănite în incendiile provocate de tirurile artileriei ruse - au declarat autorităţile locale. Mai la nord, în regiunea Harkov, bombardarea satului Dvoricina s-a soldat cu doi morți - a anunțat și președinția de la Kiev. Obuze rusești au vizat și orașul Herson, din sud.  

O nouă ofensivă rusă este în pregătire pentru 24 februarie, la exact un an după ce Rusia a invadat Ucraina - susține secretarul Consiliului de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei, Oleksi Danilov. „Acum se pregătesc pentru mobilizarea maximă (...) și cred că vor avea unele succese până la data aniversară” -  a declarat el pentru presă. Și potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank cu sediul în Statele Unite, Rusia încearcă să „disperseze” forțele ucrainene, ca să „creeze condiți pentru o operațiune ofensivă decisivă”.

VINERI, 27 ianuarie 2023, ZIUA 337. Australia își reiterează sprijinul pentru Kiev. Scandalul Srdjan Djokovic ia amploare.

UPDATE 492: Uniunea Europeană prelungește cu șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei. Restricțiile au fost introduse prima oară în 2014, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina și au fost extinse semnificativ din februarie 2022, în urma agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei. Sancțiunile vizează sectoare precum comerțul, finanțele, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transporturile și bunurile de lux. Sunt interzise, de asemenea, importul sau transferul de țiței transportat pe mare și al unor produse petroliere din Rusia către UE, activitățile mai multor bănci rusești și au fost suspendate activitățile de difuzare și a licențelor mai multor organizații de dezinformare susținute de Kremlin.

UPDATE 491: Premierul Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia va trimite încă 60 de tancuri în Ucraina, pe lângă cele 14 tancuri Leopard 2 de fabricație germană pe care le-a promis deja. Ar fi vorba de blindate de luptă modernizate de polonezi din gama de tancuri sovietice T-72.
Varșovia, care este unul din cei mai fermi aliați ai Kievului a făcut presiuni puternice ca Germania să trimită tancuri Leopard 2 în Ucraina și să permită și altor țări să facă acest lucru, cerere pe care Berlinul a acceptat-o miercuri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Poloniei pe Twitter pentru decizia de a furniza tancuri suplimentare. ”Împreună vom câștiga!”, a scris el.

UPDATE 490: Premierul Anthony Albanese a reiterat, vineri, sprijinul Australiei pentru Ucraina atacată de trupele ruse și i-a criticat pe susținătorii invaziei. Pe de altă parte, ambasadorul Ucrainei la Canberra, Vasil Miroșnicenko, le-a cerut organizatorilor Australian Open să-i retragă acreditarea tatălui tenismanului sârb Novak Djokovic, Srdjan, după ce acesta a fost filmat cu suporteri care fluturau drapele rusești. Diplomatul i-a cerut, de asemenea, lui Novak Djokovic să-și prezinte personal scuzele și să-și clarifice poziția față de invazia rusă din Ucraina. „Este important ca Novak să abordeze această situație” – apreciază Miroșnicenko. Un videoclip postat, în ajun, pe un cont de YouTube pro-rus din Australia îl arată pe Srdjan Djokovic pozând, în afara arenei sportive, cu un bărbat ce ține un steag rusesc pe care e imprimat chipul președintelui Vladimir Putin. Videoclipul avea subtitrarea: „Tatăl lui Novak Djokovic face declarații politice îndrăznețe”. Tot vineri, tenismanul sârb îl întâlnește pe americanul Tommy Paul în semifinalele turneului de la Melbourne, primul de Mare Șlem al anului.

JOI, 26 ianuarie 2023, ZIUA 336. Kievul vrea tancurile cât mai repede. Centrul istoric al Odessei – inclus pe pe lista UNESCO a patrimoniului mondial în pericol.  

UPDATE 489: Statele Unite au anunțat azi noi sancțiuni menite să diminueze capacitatea Rusiei de a susține războiul din Ucraina. Departamentul Trezoreriei vizează 6 indivizi și 12 firme din industria de armament sau din administrarea zonelor ocupate de ruși în Ucraina. Una din companiile sancționate, JSC Terra Tech are sediul în China și furnizează imagini prin satelit grupului de mercenari Wagner, pe care Statele Unite l-au pus pe lista organizațiilor criminale cu amploare transnațională. Sunt sancționate și două firme din Republica Centrafricană și din Emiratele Arabe Unite conectate cu gruparea Wagner.

UPDATE 488: Unsprezece oameni au fost uciși și alți unsprezece răniți în atacul rusesc cu rachete lansat azi pe scară largă în Ucraina. Potrivit celui mai recent bilanț, în cele 11 regiuni afectate au fost avariate 35 de clădiri și au izbucnit două incendii. Serviciul ucrainean de Urgențe a precizat că a intervenit cu peste 100 de oameni și 25 de vehicule în locurile bombardate. Comandantul armatei ucrainene a declarat că invadatorii ruși au lansat 55 de rachete asupra Ucrainei din care 47 au fost distruse de apărarea ucraineană. Un atac de noapte cu drone al rușilor a avariat cinci clădiri rezidențiale în zona Kievului.

UPDATE 487: Ucraina speră să primească cât mai curând tancurile grele promise de Germania și Statele Unite, viteza de livrare a acestora fiind crucială în fața ofensivei rusești – susțin oficialii de la Kiev. „Cheia acum este viteza și volumul” livrărilor – a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El a salutat decizia occidentalilor de a furniza tancuri performante armatei sale, decizie pe care a calificat-o drept „un pas important pentru victoria finală”. După săptămâni de ezitări, Statele Unite au anunțat trimiterea a 31 de tancuri Abrams, iar cancelarul german, Olaf Scholz, a promis Kievului 14 Leopard 2. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a estimat că primele tancuri ar putea ajunge în Ucraina în termen de trei luni. Ambasadorul Rusiei la Berlin, Serghei Neceaev, a declarat că „este o decizie extrem de periculoasă, care va aduce conflictul la un nou nivel”. El susține că „Germania, la fel ca aliații săi cei mai apropiați, nu dorește o soluție diplomatică la criza ucraineană, ci o escaladare permanentă”. Pentru secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „într-un moment critic al războiului purtat de Rusia”, tancurile grele trimise la Kiev „pot ajuta Ucraina să se apere, să recucerească (teritorii) și să se impună ca națiune independentă”.

Într-un alt registru, Kievul a vorbit despre o „victorie diplomatică”, după ce centrul istoric al Odessei, cel mai mare oraș-port ucrainean de pe malul Mării Negre, a fost înscris pe lista UNESCO a patrimoniului mondial în pericol, din cauza „amenințărilor cu distrugerea” generate de invazia rusă. Este o decizie „politică” luată „în grabă” – pretinde ministerul rus de Externe. Unsprezece oameni au fost uciși și alți unsprezece răniți

MIERCURI, 25 ianuarie 2023, ZIUA 335. Posibilă undă verde pentru livrarea de tancuri germane la Kiev. Zelenski spune că vrea „un stat puternic” și arestează corupți. Doi lucrători umanitari britanici, uciși la Soledar.

UPDATE 486: Noi schimbări de personal au fost făcute în Ucraina, după valul de demisii și destituiri la nivel înalt, de ieri, în urma unui scandal de corupție. Parchetul general a anunțat plecarea a cinci procurori regionali, ”la propria lor cerere”. La rândul său, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov a comunicat că responsabilul cu achizițiile pentru armată a fost destituit. La originea remanierii sunt dezvăluirile din presă despre achiziționarea la suprapreț a produselor alimentare pentru militari. Potrivit președintei comisiei anticorupție a Parlamentului ucrainean, Ministerul Apărării a recunoscut că au existat ”erori” în contract și că sunt în curs ”revizuiri de preț” pentru a le corecta. Oleksiï Reznikov a asigurat însă inițial că scandalul a fost un „atac informațional artificial” bazat pe un „pretext fals”, iar Ministerul său a evocat acuzații ”nefondate”.

UPDATE 485: Ucraina a confirmat azi retragerea trupelor sale din Soledar, la aproape două săptămâni după ce rușii au anunțat că au capturat micul oraș din estul Ucrainei.
Un purtător de cuvânt al armatei a declarat că forțele ucrainene și-au îndeplinit principala sarcină de a nu permite inamicului să pătrundă în direcția Donețk. El a mai spus că retragerea a fost decisă pentru a salva vieți și că nu sunt militari ucraineni luați prizonieri. O hartă publicată de Ministerul britanic al Apărării arată că rușii avansează pe mai multe direcții dinspre est în regiunile Donețk și Lugansk.

UPDATE 484: Cancelarul german, Olaf Scholz, se adresează, miercuri, Parlamentului de la Berlin, prilej cu care, scriu media internaționale, ar putea face mult așteptatul anunț privind livrările de tancuri grele Leopard către Ucraina invadată de trupele ruse. Presa germană susține că Scholz ar putea să dea undă verde și țărilor care, precum Polonia și Finlanda, vor să livreze  Kievului tancuri Leopard 2 de fabricație germană, dar au nevoie de acordul Berlinului pentru a le reexporta. „Astfel de livrări nu vor aduce nimic bun” relațiilor ruso-germane - a reacționat, în nota caracteristică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Marea Britanie a anunțat, deja, livrarea către Ucraina a 14 tancuri grele Challenger 2. Și Statele Unite ar intențina să livreze Kievului tancuri de asalt Abrams M1, după ce și-au înfrânt reticențele legate de întreținerea aparatelor și de instruirea militarilor ucraineni care le vor utiliza. Pentru Ucraina, notează analiștii, sprijinul militar și financiar al aliaților occidentali este crucial. Kievul spune că are nevoie de sute de tancuri moderne și de alte tipuri de armament, pentru a contracara o posibilă nouă ofensivă rusă la scară largă, în primăvară.

La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a apărat deciziile „necesare” pentru a avea „un stat puternic”, după ce înalți oficiali au fost îndepărtați din posturi, pe fondul unor scandaluri de corupție. Patru viceminiștri, inclusiv cel al Apărării, Viaceslav Șapovalov, precum și câțiva guvernatori regionali și alți oficiali au fost nevoiți să-și părăsească funcțiile, în urma unei afaceri cu achiziții pentru armată la prețuri umflate. Iar ministrul adjunct al infrastructurii, Vasil Lozinski, a și fost arestat, fiindcă a primit o mită de 400.000 de dolari pentru a „facilita” achiziționarea la suprapreț de generatoare electrice, în condițiile în care țara sa se confruntă cu întreruperi masive de curent, în urma bombardamentelor rusești asupra instalațiilor energetice.

În teren, doi lucrători umanitari britanici, Chris Parry, în vârstă de 28 de ani, și Andrew Bagshaw, 47, au fost uciși, în timp ce încercau să evacueze de sub bombardamente locuitorii din Soledar, orășel minier din estul Ucrainei, cucerit de ruși după lupte aprige. Anunțul făcut de familiile lor fusese prefațat, încă de pe 11 ianuarie, de cel al patronului grupului de mercenari ruși Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, care publicase, pe internet, fotografii care-i arătau, în aparență, pe cei doi britanici morți.

MARȚI, 24 ianuarie 2023, ZIUA 334. Urmează schimbări în administrația de la Kiev. „Primăvara și începutul verii vor fi decisive pentru soarta războiului”.

UPDATE 483: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat schimbări majore la vîrful și la nivelurile intermediare ale administrației sale. Acestea, notează media internaționale, ar surveni într-un moment în care, pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev. Și aliați de top ai președintelui promit  toleranță zero față de corupție și încarcerarea demnitarilor care încalcă legea. Zelenski nu a nominalizat oficialii ce urmează să fie înlocuiți, dar presa consideră că parte a acestei campanii de schimbări ar fi solicitarea numărului doi din biroul prezidențial, Kirilo Timoșenko, de a fi eliberat din funcție.

În teren, o persoană a fost ucisă și două rănite în urma bombardamentelor rusești asupra unui cartier rezidențial al orașului Ciasiv Yar, unde cel puțin nouă clădiri înalte au fost avariate – a anunțat guvernatorul regiunii Donețk (est), Pavlo Kirilenko. Ucrainenii spun că armata rusă de invazie a lovit cu rachete și zone populate din regiunile Harkov (nord-est) și Zaporojie (sud).  „Primăvara și începutul verii vor fi decisive pentru soarta războiului” – apreciază șeful adjunct al serviciilor de informații militare din Ucraina, Vadim Skibițki.

LUNI, 23 ianuarie 2023, ZIUA 333. Spionii ruși susțin că ucrainenii stochează armament la centralele nucleare. Germania ar fi gata să permită Poloniei să livreze Kievului tancuri Leopard.

UPDATE 482: Președintele Volodimir Zelenski a declarat că știe unde Rusia își consolidează forțele și că armata ucraineană este pregătită să răspundă. Zelenski a spus în discursul său nocturn că se așteaptă la atacuri asupra teritoriilor de graniță Sumî și Harkov și că lupte aprige se duc în Donețk și Lugansk. ”Bătălia pentru Donbas continuă, bătălia pentru sud continuă” a afirmat președintele. Serviciile ucrainene de informații anticipează că luptele decisive se vor da în cele două regiuni din estul țării.

UPDATE 481: Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) a acuzat, luni, Ucraina invadată de trupele Moscovei că depozitează arme furnizate de Occident la centralele nucleare din toată țara. Spionii ruși pretind că rachete HIMARS, livrate de Statele Unite, lansatoare, sisteme de apărare aeriană și muniție de artilerie sunt stocate la centrala nucleară Rivne, din nord-vestul Ucrainei. Un transport de arme către acea uzină ar fi avut loc în ultima săptămână a lunii decembrie 2022. Media internaționale notează că afirmațiile SVR nu pot fi verificate și amintesc că uzinele nucleare din Ucraina au focalizat atenţia generală încă de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022. Rușii au ocupat temporar celebra centrală de la Cernobîl (nord) și controlează de aproape un an centrala de la Zaporojie (sud), cea mai mare din Ucraina și din Europa. Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de bombardarea celei din urmă, iar ucrainenii spun că rușii folosesc, de fapt, uzina ca depozit de arme.

În plan diplomatic, susțin analiștii, Germania se află sub presiune sporită, pentru a livra tancurile Leopard Ucrainei, care le cere insistent. Germania este gata să permită Poloniei să livreze Kievului aceste tancuri de fabricație germană – susține șefa diplomației de la Berlin, ecologista Annalena Baerbock, în ciuda reticenței manifestate de cancelarul social-democrat Olaf Scholz. Decizia finală îi revine acestuia din urmă. Polonia și Finlanda s-au oferit să livreze Kievului tancurile Leopard pe care le dețin, dar au nevoie de aprobare oficială de la Berlin pentru reexport.

DUMINICĂ, 22 ianuarie 2023, ZIUA 332. Bombardamente în regiunile Zaporojie și Sumî. Mercenarii Wagner susțin că vor să predea cadavrele inamicilor căzuți la Soledar.

UPDATE 480: Franța și Germania vor sprijini Ucraina cât va fi nevoie împotriva agresiunii ruse, au promis azi, la Paris, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron. ”Vom continua să oferim Ucrainei, atâta timp cât va fi necesar, tot sprijinul de care are nevoie”, a spus Olaf Scholz în cadrul unei ceremonii la Universitatea Sorbona cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la tratatul de reconciliere dintre Germania și Franța.
Urmându-i pe podium, Emmanuel Macron a reafirmat ”sprijinul neclintit” al celor două țări pentru poporul ucrainean ”în toate domeniile”. ”După 24 februarie, uniunea noastră nu s-a divizat nici nu s-a eschivat de la responsabilitățile sale”, a adăugat Macron. Ceremonia de la Sorbona își propune să afișeze o unitate redescoperită între cele două țări a căror relație a fost slăbită în ultimele luni de consecințele războiului din Ucraina. ”Viitorul, la fel ca și trecutul, depinde de cooperarea celor două țări ale noastre, ca locomotivă a unei Europe unite”, a declarat cancelarul german care a descris ”motorul franco-german” ca o ”mașină de compromis” care permite să ”transforme controversele și interesele divergente în acțiuni convergente”.

UPDATE 479: Armata rusă de invazie și-a intensificat bombardamentele în Ucraina, nu doar în zona industrială Donbass, din est, devenită, de luni în șir, ținta sa principală, ci și în regiunile Zaporojie (sud) și Sumî (nord-est) – au declarat oficiali ucraineni. Grupul rusesc de mercenari Wagner susține că vrea să trimită pe teritoriul controlat de Kiev cadavrele soldaților ucraineni uciși în luptele pentru orășelul minier Soledar, din Donbass. La Kiev, un consilier important al al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe partenerii occidentali ai țării sale să „gândească mai repede” și să-i trimită Ucrainei armament, după ce aceștia nu au reușit să cadă de acord privind livrarea de tancuri. Un Zelenski înlăcrimat, remarcă media internaționale, a participat la o slujbă de pomenire pentru cei șapte înalți oficiali ai ministerului de Interne uciși într-un accident de elicopter.

SÂMBĂTĂ, 21 ianuarie 2023, ZIUA 331. Americanii îi sfătuiesc pe ucraineni să nu recurgă la o ofensivă insuficient pregătită. Fost membru al unități de elită Navy Seals, ucis la Dnipro.

UPDATE 478: Aliații occidentali ai Kievului nu au luat, încă, nicio decizie cu privire la livrarea rapidă de tancuri de luptă germane Leopard-2 în Ucraina, pentru a-i spori acesteia puterea de foc într-o posibilă ofensivă de primăvară contra forțelor ruse. Potrivit media internaţionale, înalți oficiali americani sfătuiesc, de altfel, Ucraina să nu treacă la o contraofensivă pe scară largă până nu va primi stocul de armament american cel mai recent promis și nu-şi va antrena soldaţii să-l poată folosi. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că țările care susțin Ucraina trebuie să se concentreze nu numai pe trimiterea de noi arme la Kiev, ci și să caute muniție pentru sisteme mai vechi și să ajute la întreţinerea acestora.

Un fost militar american, membru al unei unități de comando de elită și care a dezertat în 2019, a fost ucis în Ucraina în această săptămână - a anunțat marina militară a Statelor Unite. Decesul a  avut loc la la Dnipro (est), pe 18 ianuarie – a precizat sursa citată, adăugând că nu poate spune nimic „despre motivele pentru care acest fost puşcaş marin a fost în Ucraina”. Soldatul, Daniel Whitney Swift, aparținuse prestigioasei unități de elită Navy Seals. Statele Unite își descurajează cetățenii să meargă să lupte în Ucraina, dar unii dintre ei s-au înrolat şi au fost, deja, uciși după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

VINERI, 20 ianuarie 2023, ZIUA 330. Statele Unite trimit Kievului încă un ajutor militar masiv. Partenerii Ucrainei se reunesc la baza militară de la Ramstein.

UPDATE 477: Statele Unite au desemnat grupul paramilitar rus Wagner drept organizație criminală internațională. Casa Albă a denunțat abuzurile comise de mercenarii Wagner în Ucraina, utilizarea armelor livrate de Coreea de Nord și recrutarea masivă de deținuți. ”Wagner este o organizație criminală care comite vaste atrocități și abuzuri ale drepturilor omului”, a declarat azi John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe. Prin această decizie sunt înghețate toate bunurile deținute de Wagner în Statele Unite și li se interzice americanilor să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii pentru grup. John Kirby a anunțat și alte sancțiuni pentru săptămâna viitoare. Grupul Wagner condus de Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin acționează de mai multă vreme în zone de conflict, mai ales din Africa. Acum se consideră că are 50.000 de oameni dislocați în Ucraina, din care 10.000 de mercenari și 40.000 de foști pușcăriași. Potrivit Casei Albe, grupul a devenit un centru de putere care rivalizează cu conducerea Armatei ruse.

UPDATE 476: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit, vineri, Statelor Unite, principalul protector al Kievului în faţa invaziei ruse, pentru o nouă tranșă de ajutor militar, în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi care include sute de vehicule blindate. Armele prevăzute în acest nou pachet „sunt un ajutor important în lupta noastră împotriva agresorului” - a subliniat Zelenski. Ucraina va primi 59 de vehicule blindate Bradley, ce se vor adăuga celor 50 de vehicule blindate ușoare de acest tip, promise pe 6 ianuarie, și celor 90 de vehicule blindate Stryker. Toate acestea „vor asigura Ucrainei două brigăzi blindate” - a precizat Pentagonul. De asemenea, armata americană va livra Ucrainei 53 de vehicule blindate antimine (MRAP) și 350 de vehicule de transport M998, celebrele Humvee. Statele Unite au precizat că care nu sunt, încă, pregătite să livreze Kievului şi tancuri grele Abrams, justificându-şi refuzul prin chestiuni care ţin de întreținere și de antrenament. Această nouă tranșă ridică la 26,7 miliarde de dolari ajutorul militar total oferit de Statele Unite Ucrainei de la declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie 2022. Tot vineri, la baza militară Ramstein, din Germania, responsabili din 50 de ţări discută despre ajutorul militar pe care-l pot oferi Ucrainei. Media internaţionale amintesc că Berlinul a spus că va livra Kievului tancuri grele Leopard doar dacă Statele Unite vor proceda la fel cu Abrams.

JOI, 19 ianuarie 2023, ZIUA 329. Americanii oferă Kievului 125 de milioane de dolari, pentru a-și reface rețelele energetice. „Situația din prima linie rămâne dură”.

UPDATE 475:  Germania va trimite Ucrainei tancuri moderne Leopard 2, dacă și Statele Unite sunt de acord să procedeze la fel cu propriile tancuri Abrams - a declarat, pentru media internaționale, o sursă guvernamentală de la Berlin. Anterior, principalul consilier politic al Pentagonului, Colin Kahl, care tocmai a fost în Ucraina, a precizat că Washingtonul nu este încă pregătit să dea curs cererii Kievului privind livrarea de tancuri M1 Abrams. Statele Unite vor oferi, însă, Ucrainei 125 milioane de dolari, pentru a-și reface rețelele energetice avariate de bombardamentele armatei ruse de invazie – a anunțat șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken.

În teren, „situația din prima linie rămâne dură, iar Donbassul (est) e epicentrul celor mai înverșunate lupte” – a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Tot la Kiev, analistul militar Oleg Jdanov afirmă că unități ale armatei ucrainene au rămas la Soledar, orășelul minier din est pe care, încă de săptămâna trecută, rușii susțin că l-au cucerit, după lupte grele.

MIERCURI, 18 ianuarie 2023, ZIUA 328. Patriot și Leopard pentru ucraineni. Putin mai celebrează o victorie sovietică.

UPDATE 474: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat la Forumul Economic de la Davos că Ucraina va primi în curând armament mai greu și mai modern. Grupul de Contact pentru Ucraina se reunește vineri în Germania pentru a coordona continuarea ajutorului militar pentru Kiek. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski care s-a adresat prin legătură video Forumului din Elveția le-a cerut aliaților decizii mai rapide în privința sprijinului acordat țării sale în fața invaziei ruse. Presa a văzut o aluzie la ezitările Germaniei de a autoriza livrarea tancurilor sale, Leopard, considerate printre cele mai performante mașinării de război.

UPDATE 473: Pregătirea ofițerilor ucraineni pentru a utiliza sistemul avansat de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune Patriot va dura 10 săptămâni - a declarat ministrul Apărării în guvernul de la Kiev, Oleksi Reznikov. „Un atare angajament a fost asumat de partenerii americani” - a precizat Reznikov, după ce Statele Unite, Germania și Olanda au promis să trimită sisteme de rachete Patriot în Ucraina invadată de trupele ruse. Media internaționale notează și că Ucraina a mai făcut un pas pentru a obține tancuri de luptă moderne Leopard, de fabricație germană. Operat de armate din circa 20 de țări, Leopard 2 este considerat unul dintre cele mai bune tancuri din Occident. Cântărește mai mult de 60 de tone, are o țeavă cu calibrul de 120 milimetri și poate lovi ținte la o distanță de până la cinci kilometri. De la declanșarea invaziei, pe 24 februarie 2022, Ucraina s-a bazat, în primul rând, pe tancuri T-72, concepute în epoca sovietică. Aliații trebuie să-și intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, pentru a o ajuta să evite o bătălie prelungită, de uzură - afirmă ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly.

Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene susține că în teren, pe frontul de est, unde schimburile de focuri continuă, niciuna dintre părțile combatante nu a avansat. Sursa adaugă că forțele ruse au lansat noi lovituri cu rachete, inclusiv asupra țintelor civile din orașul Kramatorsk, din regiunea Donețk, la vest de cele două puncte centrale ale luptelor, orașele Bahmut și Avdiivka.

În Rusia, președintele Vladimir Putin urmează să viziteze, miercuri, metropola Sankt Petersburg, din nord-vest, la aniversarea a 80 de ani de când, în timpul celui de a Al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au spart blocada armatei germane din jurul orașului numit în epocă Leningrad, după numele celui care a fondat regimul bolșevic. La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat unei agenții de presă autohtone că nu exista adevăr în zvonurile potrivit cărora Putin va decreta o mobilizare generală.

MARŢI, 17 ianuarie 2023, ZIUA 327. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi-ar fi inspectat trupele care participă la invazie.

UPDATE 472: Serviciul ucrainean de urgenţă a anunţat încheierea operațiunilor de salvare din Dnipro, unde un bloc cu 236 de apartamente a fost distrus vineri de o rachetă rusă. Potrivit autorităților locale, numărul morților a ajuns la 45, între care 6 copii, 79 sunt răniți, iar 20 sunt în continuare dați dispăruți. În cele trei zile de căutări au fost salvați 39 de oameni. Este unul dintre cele mai sângeroase bombardamente asupra unui obiectiv civil de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape unsprezece luni.

UPDATE 471: Moscova anunţă că ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a inspectat trupele care participă la invazia din Ucraina. El a discutat cu comandantul grupului Vostok și cu cei din alte unități, care  i-au prezentat un raport privind situația de pe teren și „progresul în îndeplinirea sarcinilor de luptă pe direcțiile principale”. Armata rusă, remarcă media internaţionale, nu a precizat unde anume s-a întâlnit Şoigu cu subalternii săi, locul putând fi atât în ​​Rusia, cât și în Ucraina. Un videoclip difuzat de ministerul Apărării îl arată pe Şoigu conferind decorații soldaților. „Vă îndepliniți serviciul cu demnitate, ne protejați patria, îi ajutați pe cei aflați în nevoie și faceți totul pentru a vă apropia de ziua victoriei” - a afirmat ministrul. În decembrie 2022, Şoigu a mers de două ori în zona operațiunilor militare ruse din Ucraina, în special pentru a inspecta pozițiile armatei de pe linia frontului – mai susţine ministerului Apărării.

LUNI, 16 ianuarie 2023, ZIUA 326. Nou bilanț la Dnipro: 40 de morți, între care doi copii. Pentru Putin, „totul decurge conform planului”.

UPDATE 470: Bombardarea blocului de apartamente din orașul ucrainean Dnipro este cel mai sângeros atac asupra civililor din cele trei luni de campanie în care Rusia lansează rachete în orașe aflate departe de linia frontului. Numărul morților a crescut la 40, potrivit celui mai recent bilanț și alte zeci de persoane sunt încă dispărute. Ucraina spune că astfel de acțiuni pe care le numește teroriste demonstrează nevoia de mai multe arme pentru a învinge forțele ruse invadatoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia pregătește o nouă încercare de a prelua inițiativa în război. ”Ce s-a întâmplat în Dnipro, arată că natura luptei necesită soluții noi în aprovizionarea apărării, eforturi coordonate între toți membri coaliției și accelerarea procesului decizional”, a declarat liderul de la Kiev

UPDATE 469: Bilanțul tirului rusesc asupra unui bloc de locuințe din orașul Dnipro, în estul Ucrainei, a crescut, luni, la cel puțin 35 de morți, între care doi copii. Potrivit guvernatorului regional ucrainean Valentin Reznicenko, „39 de persoane au fost salvate, 75 au fost rănite”. El a precizat că „soarta altor 35 de locuitori ai clădirii este necunoscută”, deoarece operațiunile de salvare continuă. Victime după noile bombardamente rusești s-au înregistrat și în sud, la Krivoi Rog și Herson.

Președintele rus, Vladimir Putin, afirmă că pe frontul din Ucraina „totul decurge conform planului”. Într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, liderul de la Kremlin susține că dinamica este pozitivă și se declară convins că trupele trimise să invadeze țara vecină vor obține noi victorii. La Kiev, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă, la rândul său, că „bătălia pentru Soledar, pentru Bahmut, pentru întreaga regiune Doneţk, pentru regiunea Lugansk continuă fără cel mai mic răgaz”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că Putin a „supraestimat puterea” trupelor sale. „Le vedem greșelile, lipsa de moral, problemele de comandă, echipamentul slab” și „pierderile grele” – a declarat el pentru cotidianul german Handelsblatt.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, este așteptat, luni, din nou, în Ucraina. Într-un tweet înainte de plecare, el a anunțat că Agenția își va extinde prezența în această țară, „pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul conflictului în curs”.

DUMINICĂ, 15 ianuarie 2023, ZIUA 325. Zeci de morți și răniți la Dnipro. Tancuri britanice pentru Kiev.

UPDATE 468: Serviciile ucrainene de salvare încercau, duminică în zori, să găsească supraviețuitori în ruinele unei clădiri din orașul Dnipro (est), lovită de un atac al armatei ruse de invazie, care a ucis cel puțin 14 oameni, inclusiv o fată de 15 ani,  și a rănit, potrivit unui bilanț actualizat, 73. Șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că salvatorii au reușit să scoată de sub dărâmături 38 de supraviețuitori. Potrivit președinției ucrainene, între 100 și 200 de persoane au rămas fără adăpost în urma acestui bombardament, iar aproximativ 1.700 de locuitori din Nipro sunt privați de electricitate și încălzire. Și în sud, la Krivo Rig, o persoană a fost ucisă și una rănită după distrugerea unor blocurilor de apartamente. În total, „inamicul a efectuat trei lovituri aeriene și aproximativ cincizeci de lovituri cu rachete în cursul zilei” precedente - a precizat statul major al armatei ucrainene. Întreruperile de curent, provocate de lovirea infrastructurii energetice, au afectat majoritatea regiunilor țării, potrivit autorităților ucrainene.

Pe frontul de est, orașul minier Soledar  este încă „sub control ucrainean” - a afirmat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, menționând că „luptele continuă în oraș și în afara” acestuia. Soledarul și Bahmutul rămân, în prezent, punctele „cele mai fierbinți” ale conflictului – a adăugat guvernatorul. Luptele de acolo durează de câteva luni, dar au crescut, brusc, în intensitate, în ultimele zile. Capturarea celor două orașe de către forțele Moscovei ar constitui o victorie simbolică pentru Rusia, după seria de eșecuri înregistrate de trupele sale în ultimele luni.

Guvernul britanic  a promis livrarea, „în săptămânile următoare”, a 14 tancuri grele Challenger 2 către Ucraina. Aceasta reflectă „ambiția Marii Britanii de a-și intensifica sprijinul pentru Ucraina” - i-a spus, într-o discuție telefonică premierul Rishi Sunak liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, potrivit unui comunicat al guvernului de la Londra. Regatul Unit devine, astfel, prima țară care se angajează să trimită acest tip de vehicul blindat în Ucraina. Zelenski crede că astfel de decizii  „nu numai că ne vor întări pe câmpul de luptă, dar vor trimite și semnalul potrivit altor parteneri”, de la care Ucraina așteaptă noi livrări de armament. În schimb, potrivit ambasadei Rusiei în Londra, acest transport de arme „nu va conduce în niciun caz la încetarea ostilităților militare, ci doar le va intensifica, provocând noi victime”.

SÂMBĂTĂ, 14 ianuarie 2023, ZIUA 324. Incertitudine la Soledar. Ministerul rus al Apărării îi laudă pe mercenarii Wagner. „Niciun semn de încheiere a luptelor”.

UPDATE 467:  Incertitudinea domnește la Soledar, orășelul minier din estul Ucrainei pe care Rusia pretinde că, după o bătălie aprigă, l-a cucerit, fapt negat de Kiev. „Luptele pentru Soledar continuă” - susține statul major ucrainean, fără să ofere alte detalii. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Est al armatei ucrainene, Serghei Cerevatîi, a declarat că trupele sale țin situația „sub control în condiții dificile”, în fața „celor mai bune unități (ale grupului de mercenari ruși) Wagner și a altor forțe speciale rusești”. Anterior, ministerul rus al Apărării anunțase că „eliberarea orașului Soledar” a fost finalizată încă de „pe 12 ianuarie seara”. Într-un rar semnal de recunoaștere între aceste două structuri, ce au părut deseori rivale pe frontul din Ucraina, armata rusă a salutat, apoi, într-un mesaj, „acțiunile curajoase” ale luptătorilor Wagner, ce au executat un „asalt direct asupra zonelor rezidențiale din Soledar”. Patronul Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin, pretindea încă de miercuri, 11 ianuarie, că orașul a căzut în mâinile oamenilor săi, înainte de a fi contrazis nu doar de Kiev, ci și de armata rusă.

Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), un organism cu sediul în Statele Unite, capturarea Soledarului, care avea circa 10 mii de locuitori înainte de război și unde ar mai fi rămas câteva sute de oameni, este „puțin probabil să conducă la o încercuire iminentă a lui Bahmutului”, oraș situat la doar 15 kilometri distanță, spre sud-vest, și devenit acum ținta principală a armatei ruse.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, din nou, pentru a discuta despre situația din Ucraina, la aproape unsprezece luni de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022. „Ucraina, Rusia, lumea nu își pot permite ca acest război să continue” - a declarat subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo. Dar, a adăugat ea, acum „domină logica militară, cu foarte puțin spațiu pentru dialog” și nu se vede „niciun semn de încheiere a luptelor”.

VINERI, 13 ianuarie 2023, ZIUA 323. Kievul le promite ajutor apărătorilor de la Soledar. Kremlinul salută „acțiunile eroice” ale mercenarilor Wagner. La Melitopol, „turiștii” de invazie ar fi mai numeroși decât localnicii.

UPDATE 466: Rusia a anunțat cucerirea orașului Soledar din regiunea ucraineană Donețk, după luni de lupte intense. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, citat de agenția TASS, controlul asupra localității Soledar va împiedica armata ucraineană să trimită forțe suplimentare în apărarea orașului Bahmut, din apropiere. Anunțul Moscovei a fost imediat contrazis de comandamentul ucrainean de est. Un purtător de cuvânt a acuzat Rusia că recurge la ”zgomot informațional” și a dat asigurări că untățile ucrainene sunt încă în Soledar, iar orașul nu este sub control rusesc. Pe de altă parte, Evgheni Prigojin, patronul grupului de mercenari Wagner a criticat Ministerul rus al Apărării pentru că n-a menționat rolul esențial al luptătorilor săi în cucerirea Soledarului. ”Încearcă constant să ne fure victoria”, ar fi spus Prigojin, citat de serviciul său de presă.

UPDATE 465:  Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a promis că le va oferi „tot ce este necesar” militarilor săi ce rezistă atacurilor susținute ale armatei ruse de invazie la Soledar și Bahmut, două orașe din estul țării pe care Moscova încearcă să le cucerească cu orice preț, pentru a schimba cursul războiului. „Vreau să subliniez că unitățile care apără aceste orașe vor fi aprovizionate cu muniție și toate cele necesare într-un mod rapid și neîntrerupt” - a declarat șeful statului. Pentru armata ucraineană, situația de la Soledar e „dificilă” de câteva zile, iar „cea mai aprigă și mai violentă luptă continuă” – declarase, anterior, și viceministrul Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar. Un parlamentar separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Andrei Baievski, susține că ocuparea Soledarului le-ar permite rușilor să „taie liniile de aprovizionare ucrainene”, ce fac posibilă apărarea Bahmutului vecin. De asemenea, ei vor putea ținti mai ușor cu artileria alte orașe din regiune, precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantunivka – mai susține Baievski.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat ceea ce a numit „acțiunile eroice” ale grupului de mercenari Wagner, aflați în prima linie a luptelor pentru Soledar. Peskov recunoaște că acolo „mai sunt încă multe de făcut”, iar pe o hartă a estului Ucrainei, publicată de ministerul rus al Apărării, pe care comentatorii îl consideră rival al mercenarilor Wagner, Soledarul nu apare sub controlul militar al Moscovei.

La Melitopol, principalul oraș ocupat de invadatori în regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei, „numărul turiștilor străini - ruși, buriați, oseți, kadîrovți (combatanți ai liderului cecen pro-rus Ramzan Kadîrov, n.red. veridica.ro)  - a depășit numărul localnicilor care au fost forțați să rămână sub ocupație” - a scris, vineri dimineața, pe Telegram, primarul orașului, Ivan Fedorov. „Străinii se străduiesc atât de mult să pretindă că-s de-ai locului, încât folosesc chiar simboluri ucrainene”, „ocupă casele pe care populația locală” le-a abandonat, „se deghizează în civili”, iar „militarii sunt transportați în autobuze școlare pe care este scris cuvântul copii” – mai afirmă Fedorov.

JOI, 12 ianuarie 2023, ZIUA 322. Luptele continuă la Soledar. Rușii schimbă iar comandantul invaziei.

UPDATE 464: Departamentul american al Apărării a calificat drept dificilă situația din jurul orașului ucrainean Soledar, unde au loc lupte intense, dar a subliniat că afirmațiile rușilor că ar fi preluat controlul orașului nu se confirmă. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a mai spus că Statele Unite continuă să monitorizeze situația din Belarus, unde Rusia își sporește prezența militară, fără să existe însă semnele unei acțiuni ofensive iminente.

UPDATE 463: Continuă luptele îndârjite dintre armata ucraineană și trupele ruse de invazie pentru controlul asupra orașului Soledar, din estul țării. „Ceea ce se întâmplă astăzi (la) Bahmut sau Soledar este cel mai sângeros scenariu al acestui război” - a declarat, pentru media occidentale, un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak, în timp ce șeful lui, președintele Volodimir Zelenski, susține că forțele sale rezistă.  Anunțul grupului de mercenari ruși Wagner că ar fi cucerit micul oraș minier, cu 10 mii de locuitori înainte de război, a fost infirmat nu doar de ucraineni, ci și de ministerul rus al Apărării, care a precizat că „trupele de asalt luptă” la Soledar, iar „unitățile aeropurtate au blocat zonele de nord și de sud” ale așezării. Și Kremlinul a fost precaut cu privire la situația din teren. „Nu trebuie să ne grăbim. Să aşteptăm declaraţii oficiale" - a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, apreciind că există ceea ce a numit o dinamică pozitivă a trupelor ruse. La rândul său, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, le-a spus reporterilor că Statele Unite nu pot confirma rapoartele potrivit cărora Soledarul ar fi căzut. Controlul asupra orașului a trecut de la unii la alții de cîteva ori și acolo „au fost, într-adevăr, niște lupte destul de brutale” – a declarat șeful Pentagonului.

La Moscova, șeful Statului Major al Apărării, generalul Valeri Gherasimov, a fost numit „comandant al grupului combinat de trupe” dislocat în Ucraina. „Creșterea nivelului de comandă a operațiunii speciale (din Ucraina) este legată de o extindere a sferei de aplicare a misiunilor ce urmează a fi îndeplinite, de necesitatea unei interacțiuni mai strânse între componentele forțelor armate” - a explicat ministerul rus al Apărării. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un organism cu sediul în Statele Unite, consideră că „numirea lui Gherasimov va sprijini, probabil, un efort militar decisiv al Rusiei în 2023, (…) sub forma unei reluări a ofensivei”, minată, însă de „penuria de muniție”. Predecesorul lui Gherasimov pe frontul din Ucraina, generalul Serghei Surovikin – retrogradat, acum, la rangul de adjunct - a condus operațiunile timp de numai trei luni. El fusese numit în octombrie, pentru a redresa situația după eșecurile în fața contraofensivei ucrainene din regiunile Harkov (nord-est) și Herson (sud). Lui Surovikin s-a atribuit tactica unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat milioane de oameni în întuneric și frig.

MIERCURI, 11 ianuarie 2023, ZIUA 321. Mercenarii Wagner pretind că au cucerit  Soledarul. Bucătarul lui Putin și-ar dori minele de sare de acolo.

UPDATE 462: Grupul rusesc de mercenari Wagner susține că a cucerit orașului Soledar, din estul Ucrainei, pe care l-a asediat zile în șir. „Unitățile Wagner au preluat controlul asupra întregului teritoriu al Soledarului (...) În centrul orașului se desfășoară lupte de stradă” – susține patronul mercenarilor, oligarhul Evgheni Prigojin, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin. Kievul afirmă, în schimb, că forțele sale rezistă. Capturarea de către Rusia a Soledarului și a uriașelor sale mine de sare ar avea, în primul rând, o valoare simbolică și comercială. Potrivit unor speculații de presă, Prigojin, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile fastuoase pe care i le organiza liderului de la Kremlin, ar dori ca firmele sale să preia controlul și exploatarea minelor din zonă. În plan militar, victoria de la Soledar ar fi cel mai important câștig al Rusiei începând din august 2022, după o serie de retrageri umilitoare din sudul și nord-estul Ucrainei invadate pe 24 februarie. Soledarul e vecin cu orașul Bahmut, pe care armata rusă l-a asediat, fără succes, câteva luni. Abia capturarea acestuia, consideră unii analiști militari, ar fi un pas major către preluarea controlului deplin asupra regiunii Donețk, una din cele patru provincii ucrainene pe care Rusia pretinde că le-a anexat în septembrie. Pentru alții, însă, valoarea strategică a Bahmutului rămâne îndoielnică, iar rușii vor înregistra pierderi umane enorme pentru a-l putea cuceri.

MARȚI, 10 ianuarie 2023, ZIUA 320. Soledar: „Așa arată nebunia”. Beneficiu strategic limitat.

UPDATE 461: Trupele Federației Ruse au bombardat orașul Harkov, din estul Ucrainei, la câteva ore după vizita surpriză a ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în compania omologului său ucrainean, Dmytro Kuleba. Ministrul german a promis Ucrainei mai multe arme și sprijin concret pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit informațiilor Serviciului ucrainean de Frontieră, de la începutul anului, trupele ruse au atacat de peste 60 de ori zonele de graniță Harkov, Sumî și Cernihiv. Pe de altă parte, oficialități americane și ucrainene afirmă că, în unele locuri, Rusia a redus utilizarea artileriei cu 75 la sută în comparație cu perioadele de bombardare intensă a pozițiilor ucrainene. Sursele respective susțin că ar putea fi rezultatul deteriorării aprovizionării rusești, sau ”parte a unei reevaluări mai ample a tacticilor în fața acțiunilor ofensive ucrainene de succes”.

UPDATE 460: Departamentul de Apărare al Statelor Unite a confirmat că începe de săptămâna viitoare antrenarea militarilor ucraineni pentru folosirea sistemelor Patriot de apărare aeriană avansată.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder a declarat că între 90 şi 100 de ucraineni vor fi instruiţi la Fort Sill, în Oklahoma să opereze și să întrețină aceste siteme. Cursul de formare intensivă este de așteptat să dureze câteva luni, deși de obicei se întinde pe parcursul unui an. După cum s-a raportat, Statele Unite și Germania și-au anunțat disponibilitatea de a furniza Ucrainei sistemele Patriot pentru a se apăra de rachetele rusești, dar care întăresc și securitatea țărilor vecine, precum Polonia.

UPDATE 459: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că trupele sale rezistă atacurilor violente ale armatei ruse de invazie la Soledar, lângă Bahmut, orașul din estul țării pe care Moscova încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir. „Grație rezistenței soldaților noștri de acolo, de la Soledar, am câștigat timp suplimentar și (ne-am putut conserva) forțele” - afirmă Zelenski, care adaugă că în zonă totul este distrus, plin de cadavrele invadatorilor și poartă cicatricile exploziilor. „Așa arată nebunia” – a conchis președintele ucrainean. Tot la Kiev, vice-ministrul Apărării, Hanna Malyar, a scris, pe Telegram, că, „după o încercare nereușită a inamicului de a captura Soledar, (rușii) s-au regrupat, au transferat unități de asalt suplimentare, au schimbat tactica și au lansat noi atacuri”. Ea afirmă că la Soledar luptă un număr mare de formațiuni de asalt, constituite din cele mai bune rezerve ale grupului de mercenari Wagner. Aceștia calcă literalmente pe cadavrele propriilor soldați – mai susține vice-ministrul Malyar. Analiștii militari, citați de media internaționale, spun că, dacă Rusia ar captura Bahmut și Soledar, beneficiul strategic ar fi limitat și totul ar fi mai degrabă o victorie personală a fondatorului Wagner, oligarhul apropiat de Kremlin Evgheni Prigojin.

LUNI, 9 ianuarie 2023, ZIUA 319. Kievul califică drept propagandă anunţul ruşilor că au ucis 600 de inamici la Kramatorsk. Şcoală distrusă la Esmansk. Încă un schimb de prizonieri.

UPDATE 458: Ucraina a calificat drept "propagandă" anunţul armatei ruse de invazie că ar fi ucis 600 de militari inamici, într-un atac asupra oraşului Kramatorsk, din estul ţării. Moscova susţine că aceasta ar fi o formă de represalii după uciderea, în noaptea de Anul Nou, a 89 de soldaţi ruşi în Makiivka ocupată, unde, potrivit Kievului, numărul real al victimelor ar fi fost de ordinul sutelor. Media internaţionale notează că afirmaţiile celor două părţi combatante n-au putut fi verificate. Luptele continuă şi alte zone din Ucraina. Regiunea Sumî, din nord-est, a fost vizată de peste o sută de bombardamente, în special în localitățile Esmansk, Novoslobid, Mîropil sau Bilopol – a scris șeful administrației regionale, Dmitro Jiviţki, pe rețeaua de socializare Telegram. În Esmansk, armata rusă a lovit cu mortiere, lansatoare de rachete multiple Grad și artilerie grea, distrugând patru case, o școală și o sală comunală. Cu toate acestea, nu au fost victime în regiune, conform aceleiași surse. Potrivit șefului adjunct al administrației prezidențiale ucrainene Kirilo Timoşenko, un civil a fost ucis în regiunea Harkov (nord-est) și altul în regiunea Donețk (est). Pe de altă parte, Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri. Kievul susţine că au fost eliberaţi 50 de militari ucraineni, inclusiv 33 de ofițeri.

DUMINICĂ, 8 ianuarie 2023, ZIUA 318. Armistițiul s-a încheiat, luptele au continuat. Zelenski acuză: „lumea a putut să vadă încă o dată (…) cât de neadevărate sunt toate cuvintele rostite la cel mai înalt nivel la Moscova”.

UPDATE 457: Armistițiul unilateral de 36 de ore pe frontul din Ucraina, ordonat de președintele rus, Vladimir Putin, cu ocazia Crăciunului pe stil vechi, s-a încheiat la miezul nopții dinspre sâmbătă spre duminică, fără ca luptele să fi încetat în tot acest timp. Reporterii de război prezenţi la Ciasiv Iar, în estul Ucrainei, au relatat despre bombardamente susţinute pe tot parcursul dimineţii de Crăciun. Tot în est, la Bahmut, oraș în mare parte distrus și devenit, de luni în șir, epicentrul luptelor, două persoane au fost ucise și 13 au fost rănite, potrivit procuraturii ucrainene. Autoritățile ucrainene susțin că trupele ruse de invazie au bombardat și regiunea Herson, din sud, ucigând un salvator și rănind alte șapte persoane. În regiunea învecinată Zaporojie, o misiune ONU, care distribuia ajutoare umanitare la Orihiv, a fost „prinsă sub focul inamicului” – mai acuză ucrainenii. „Lumea a putut să vadă încă o dată (…) cât de neadevărate sunt toate cuvintele rostite la cel mai înalt nivel la Moscova” – a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii. „Au vorbit despre o presupusă încetare a focului (…), dar realitatea este că obuzele rusești au continuat să lovească Bahmutul și celelalte poziții ucrainene” – a conchis Zelenski.

SÂMBĂTĂ, 7 ianuarie 2023, ZIUA 317. Armistițiul a fost fost încălcat. Putin, singur de Crăciun.

UPDATE 456: Duelurile de artilerie dintre armata rusă de invazie și trupele ucrainene au continuat atât la Bahmut, punctul cel mai fierbinte din prima linie a frontului de est, cât și în alte zone, în ciuda anunțului Moscovei privind încetarea unilaterală a focului timp de 36 de ore, cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Potrivit unui polițist local, citat de reporterii de război, armistițiul este o „provocare” rusă, ce nu îi va ajuta pe locuitorii din Bahmut, oraș asediat de luni în șir și ale cărei străzi sunt în mare măsură distruse și pustii. „Suntem bombardați zi și noapte și aproape în fiecare zi sunt oameni uciși” – a povestit el. Și șeful adjunct al administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Timoșenko, a acuzat două tiruri rusești asupra orașului Kramatorsk, tot din est, care au lovit un bloc de apartamente, fără a provoca victime. În regiunea învecinată Lugansk, civilii „stau toată ziua în pivnițe”, de teama focurilor de artilerie rusești. Autoritățile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei au raportat, la rândul lor, bombardamente ucrainene asupra fiefului lor din Donețk. Și armata rusă i-a acuzat pe inamici că au continuat să-i țintească pozițiile.

Statele Unite au promis un nou ajutor militar masiv Kievului, în valoare de trei miliarde de dolari. Acesta va include furnizarea de vehicule blindate de infanterie Bradley, transportoare de personal și obuziere - a dezvăluit Casa Albă. „Anul victoriei abia a început” – a jubilat președinția ucraineană, precizând că „pachetul” american conține și rachete de precizie HIMARS și rachete antiaeriene Sea Sparrow. În obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, șeful statului, Volodimir Zelenski, a salutat, de asemenea, „pasul semnificativ” al Germaniei, care a promis că va trimite Kievului 40 de vehicule blindate Marder, în primul trimestru al acestui an.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a participat solitar la slujba de Crăciun, oficiată în catedrala de la Kremlin, și nu s-a alăturat credincioşilor. Agenţia rusă de presă RIA notează că este pentru prima dată în ultimii ani când Putin sărbătoreşte Crăciunul la Moscova. Anul trecut, el a celebrat Paştele în catedrală, împreună cu mii de credincioşi, iar în 2021 a participat la o liturghie publică în provincie, la Novgorod. Patriarhul bisericii ortodoxe ruse, Kiril,  sprijină invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie, dar a cerut ambelor părţi combatante să respecte armistiţiul de Crăciun. 

VINERI, 6 ianuarie 2023, ZIUA 316. Ruşii spun că vor înceta focul de Crăciun. „Trebuie să părăsească teritoriile ocupate, abia atunci va exista un armistițiu temporar" – a replicat Kievul.

UPDATE 455: Vineri, la amiază, în Ajunul Crăciunului ortodox pe stil vechi, în Ucraina invadată de armata rusă ar urma să intre în vigoare încetarea unilaterală a focului, ordonată trupelor sale de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Potrivit lui Putin, armistiţiul ar fi valabil „începând cu ora 12.00 a zilei de 6 ianuarie a acestui an până la miezul nopții de 7 ianuarie”. A fi primul armistițiu major de la declanşarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie. Până acum au fost încheiate doar acorduri locale, precum acela din aprilie pentru evacuarea civililor din fabrica Azovstal din Mariupol (sud-est). Gestul lui Putin a fost interpretat la Kiev și în cancelariile occidentale ca o încercare a ruşilor de a câștiga timp. Ucraina a respins propunerea de a-şi stopa, la rândul său, operaţiunile militare, iar preşedintele Volodimir Zelenski, spune că anunțul lui Putin are „scopul de a opri avansul trupelor noastre în Donbass (est), de (a-i aproviziona pe ruşi) cu echipament şi muniție și de a le permite să se apropie de pozițiile” ucrainene. „Rusia trebuie să părăsească teritoriile ocupate, abia atunci va exista un armistițiu temporar" - ​​a reacționat, pe Twitter, şi un consilier al lui Zelenski, Mihailo Podoliak. Pentru președintele american, Joe Biden, Putin caută doar „o gură aer”, după ce,  „pe 25 decembrie și în ajunul Anului Nou, era gata să bombardeze spitale, creșe și biserici”. Şi ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a apreciat că această încetare a focului nu va apropia „perspectivele păcii” şi a cerut o retragere completă a forțelor ruse din Ucraina.

JOI, 5 ianuarie 2023, ZIUA 315. Ucrainenii spun că bilanţul de la loviturii de la Makiivka ar fi de 400 de morţi şi 300 de răniţi. Reacţie la Washington: „Soldații ruși de pe teritoriul lor sunt o țintă legitimă. Punct.”

UPDATE 454: Cresc numărul şi virulenţa criticilor din Rusia după lovitura ucraineană din noaptea de Revelion asupra militarilor ruși cazaţi într-o cazarmă improvizată la Makiivka, în estul ocupat al Ucrainei, ce ar fi ucis cel puţin 89 de oameni. Statul major ucrainean a confirmat că forţele sale au executat, cu rachete americane HIMARS, acest tir, despre care departamentul de comunicații strategice al armatei ucrainene susţine că s-a soldat, de fapt, cu 400 de morți și 300 de răniți. Statele Unite, care, de la declanşarea invaziei ruseşti, pe 24 februarie, asistă politic, logistic şi financiar Ucraina, nu au comentat aceste cifre, dar purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a spus că „nu există niciun regret din partea administrației” americane. „Acesta este războiul. (Ucrainenii) au fost invadați și ripostează” - a subliniat Kirby, adăugând că „soldații ruși de pe teritoriul lor sunt o țintă legitimă (...), punct” Șefa postului RT (Russia Today, Rusia astăzi, n.red.), vârful de lance al propagandei internaționale a Kremlinului, Margarita Simonian, a cerut să fie publicate numele ofițerilor ruși vinovaţi de carnagiul de la Makiivka. „Este timpul să înțelegem că impunitatea nu duce la armonie socială. Impunitatea duce la noi crime. Și, prin urmare, la turburări publice" - a scris ea pe Telegram. Mulți ruși au solicitat, pe rețelele de socializare, o anchetă transparentă asupra circumstanțelor în care s-a produs lovitura. „De vină (e) neglijența comandanților, care sunt sigur că nici măcar nu au încercat să mute personalul” din clădire” – scrie unul dintrei ei. Liderul separatist pro-moscovit Denis Pușilin a lăudat, în schimb, „eroismul” soldaților care au supraviețuit tirului ucrainean şi care „și-au riscat viața” mergând „să-și salveze camarazii” sub dărâmături. Potrivit acestuia, comandantul adjunct al regimentului a fost ucis. Aproape toți răniții au fost transferați în alte regiuni ale Rusiei, pentru tratament medical - a mai spus Pușilin.

MIERCURI, 4 ianuarie 2023, ZIUA 314. Crește bilanțul carnagiului de la Makiivka. De vină ar fi telefoanele mobile ale soldaților uciși. Putin tace.

UPDATE 453: Tirul ucrainean de rachete din ajunul Anului Nou asupra cazărmii improvizate de ruși la Makiivka, în estul ocupat al țării vecine, a provocat moartea a 89 de persoane - a anunțat, miercuri, Moscova. Numărul victimelor din rândurile trupelor rusești, estimat inițial la 63, a fost revizuit în sus după descoperirea de noi cadavre în ruinele clădirii distruse -  a explicat generalul rus Serghei Sevriukov, citat de agențiile internaționale de știri.  Într-un mesaj video difuzat de ministerul Apărării, el precizează că „o comisie investighează în prezent circumstanțele” atacului și adaugă că „este, deja, clar că principala cauză (...) este pornirea și utilizarea masivă de către personal a telefoanelor mobile în raza de acțiune a armelor inamice, contrar interdicției”, ceea ce ar fi făcut posibilă geolocalizarea trupelor masate acolo. Sevriukov mai pretinde că forțele sale au distrus lansatoare de rachete ucrainene în Drujkivka, regiunea Donețk (est), și au ucis 200 de ucraineni și așa-numiți mercenari străini după atacul asupra cazărmii din Makiivka. Ucraina, la rândul ei, a raportat doar un deces și distrugerea unui patinoar. Departamentul de Comunicații Strategice al Forțelor Armate ucrainene susține că aproape 400 de soldați ruși au fost uciși în Makiivka. Și bloggeri militari ruși afirmă că numărul victimelor e de ordinul sutelor și-i critică vehement pe generalii care conduc oprațiunile din Ucraina. Fapt neobișnuit în Rusia, unde puterea e discretă cu privire la pierderile militare din Ucraina, în jur de 200 de persoane s-au adunat, cu aprobarea autorităților, la Samara (centru), de unde erau unii dintre soldații uciși, pentru a-și plânge morții într-o ceremonie ortodoxă. Președintele rus, Vladimir Putin, încă nu a reacționat public la lovitura primită de trupele sale, cu cel mai sângeros bilanț asumat de autoritățile de la Moscova de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie.

MARȚI, 3 ianuarie 2023, ZIUA 313. Ucrainenii spun că au eliberat 40% din teritoriile ocupate de la declanșarea invaziei. Val de critici în Rusia după carnagiul de la Makiivka.

UPDATE 452: Şeful Statului Major ucrainean, generalul Valeri Zalujnîi, afirmă că trupele sale au eliberat până acum „40% din teritoriile ocupate după 24 februarie”, când a început invazia rusă, și „28% din toate teritoriile ocupate de Rusia începând din 2014", când Moscova a anexat peninsula Crimeea (sud) și a alimentat rebeliunea secesionistă din Donbass (est). Într-un bilanț citat de media internaționale, Zalujnîi mai spune că că „în 2022, peste 600 de mii de persoane au fost evacuate din zonele de ostilităţi" și dezvăluie că peste 20 de mii de militari ucraineni au fost instruiți în străinătate, pe teritoriul a 17 ţări europene.

Tot mai influenți, așa cum remarcă observatorii, reporterii de război ruși susțin că, de fapt, sute de oameni a fost uciși în atacul ucrainean asupra școlii profesionale din Makiivka, din estul ocupat al țării, transformată în cazarmă de armata rusă de invazie. În Rusia, tot mai multe voci îi acuză pe comandanții militari de top că nu au învățat nimic din greșelile trecute și pun la îndoială bilanțul comunicat de ministerul Apărării, de numai 63 de morți. „La zece luni de la începutul războiului, este periculos și criminal să consideri inamicul ca pe un prost” – constată vicepreședintele consiliului  orășenesc al Moscovei, Andrei Medvedev.

LUNI, 2 ianuarie 2023, ZIUA 312. Noi valuri de drone la Kiev. Zelenski: „Răspundem la fiecare atac rusesc".

UPDATE 451:  Un nou atac aerian a vizat Kievul, în zorii zilei de luni, după ce, de Anul Nou, zeci de lovituri rusești au făcut cel puțin patru morți în capitala Ucrainei și în alte părți ale țării. „Stați în adăposturi!” – le-a cerut locuitorilor, pe Telegram, șeful administrației militare a orașului Kiev, Serghei Popko. El a raportat, ulterior, că „20 de ținte aeriene au fost doborâte” și că „apărarea antiaeriană funcționează, (dar) balcoane și ferestre ale unui zgârie-nori au fost avariate” în nord-estul capitalei. „Rușii au lansat mai multe valuri de drone Shahed” care „vizează infrastructura critică”  - a declarat și șeful administrației militare regionale, Oelksi Kuleba.

Rușii „pierd. Dronele, rachetele și nimic altceva nu îi poate ajuta. Pentru că suntem uniți" - a  susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, continuând: „Nu ne vor lua independența. Nu le vom da nimic. Răspundem la fiecare atac rusesc (…), asupra tuturor orașelor și comunităților noastre".

Armata rusă a declarat că își continuă ofensiva în regiunea Donețk, în estul Ucrainei, unde se poartă în prezent cele mai intense lupte. Statul major al forțelor ucrainene a afirmat că „inamicul (...) a continuat să încerce atacuri în sectorul Bahmut”, oraș din regiune pe care rușii îl asediază de mai bine de șase luni, cu prețul unor pierderi grele de ambele părți. Soldații angajați în această bătălie sunt supuși unei „oboseli incredibile”, deopotrivă morală și fizică – le-a declarat reporterilor de război un tânăr capelan militar ucrainean, Mark Kupcenenko, care se află zilnic pe front. Nu există sau sunt foarte puține rotații, oamenii „sunt în permanență în luptă”, sub o presiune enormă, supuși unor ordine pe care, uneori, nu le mai înțeleg - a mai spus el.

DUMINICĂ, 1 ianuarie 2023, ZIUA 311. Kievul susține că a doborât zeci de drone inamice de Anul Nou. Încă un schimb de prizonieri.

UPDATE 450: Forțele aeriene ucrainene au anunțat, în prima zi a anului, că au doborât 45 de drone lansate de armata rusă de invazie. „În noaptea de 31 decembrie 2022 spre 1 ianuarie 2023, invadatorii ruși au atacat Ucraina cu drone kamikaze Shahed-131/136 de fabricație iraniană” - susține sursa citată, care adaugă 13 dintre aceste drone au fost doborâte înainte de miezul nopții și 32 după. Șeful poliției din capitala ucraineană, Kiev, Andrii Nebitov, a postat pe Facebook o fotografie care arată ceea ce par a fi rămășițele unei drone, însoțită de cuvintele „La mulți ani!” în limba rusă. „Acesta este tot ce trebuie să știți despre statul terorist și armata sa” - a scris Nebitov.

Tot la Kiev, în discursul de Anul Nou, președintele Volodimir Zelenski a promis că țara sa va lupta până la „victorie”, pe care o va obține în 2023. La Moscova, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că are „corectitudinea morală” de partea sa și i-a acuzat pe americani și europeni că „folosesc în mod cinic Ucraina și oamenii săi pentru a slăbi și a diviza Rusia”. Cu puțin timp înainte de discursul lui Putin, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, le-a promis soldaților ruși o victorie „inevitabilă” în Ucraina. Tot de Anul Nou, a avut loc un nou schimb de prizonieri. Ucraina a eliberat 82 de soldați ruși și a anunțat că a recuperat din captivitate 140 de persoane.

SÂMBĂTĂ, 31 decembrie, ZIUA 310. Rușii care participă la invazie nu mai trebuie să-și declare veniturile. Măsura se aplică și „soțiilor și copiilor minori” ai acestora și este retroactivă.

UPDATE 449: Militarii ruși care participă la invazia din Ucraina și funcționarii publici detașați acolo nu vor mai fi obligați să-și declare veniturile - a anunțat Kremlinul, după amendarea legilor anticorupție în vigoare în Rusia. Scutirea se „se referă la cei care lucrează în (cele patru) teritorii” ucrainene pe care Rusia pretinde că le-a anexat în septembrie, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud - a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decretul președintelui Vladimir Putin privind „specificul” regulilor de luptă împotriva corupției „pentru anumiți cetățeni în timpul operațiunii militare speciale” din Ucraina prevede că militarii, polițiștii și membrii serviciilor de securitate, precum și funcționarii publici care își desfășoară activitatea acolo nu mai au „obligația de a furniza informații cu privire la veniturile, cheltuielile, bunurile lor”. Măsura se aplică și „soțiilor și copiilor minori” ai persoanelor vizate și este retroactivă, de la 24 februarie 2022, data declanșării invaziei din Ucraina. În plus, cei în cauză au acum dreptul de a căpăta „recompense și donații”, dacă acestea sunt „de natură umanitară” și „au fost primite în legătură cu participarea la operațiunea militară” din Ucraina. Această nouă prevedere, notează media internaționale, face parte din măsurile prin care Kremlinul îi împinge pe ruși să plece să lupte în Ucraina: promisiunea unor bonusuri semnificative, facilități bancare și imobiliare, ajutor financiar pentru familii în caz de deces sau rănire etc. În Rusia, mai amintesc comentatorii, militari și oficiali ai complexului militar-industrial sunt condamnați în mod frecvent în dosare de corupție și deturnare de fonduri.

VINERI, 30 decembrie, ZIUA 309. Fără electricitate de Anul Nou. Rușii, acuzați că „vizează și ucid în mod deliberat civili”.

UPDATE 448: Ucraina a denunțat noile atacuri „masive” cu rachete rusești împotriva infrastructurii sale energetice, care au ucis cel puțin trei persoane, inclusiv un copil, și au cauzat întreruperi de curent în majoritatea regiunilor, chiar în preajma sărbătorii de Anul Nou. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, că situația este „deosebit de dificilă” în regiunea Kiev și în capitala însăși, în Liov, în Transcarpatia și în Vinița, toate din vest, precum și la Odessa ori Herson, în sud. „Cu fiecare dintre aceste atacuri cu rachete, Rusia doar se scufundă tot mai adânc într-un impas”, a spus el, fiindcă „au din ce în ce mai puține rachete”. Potrivit armatei ucrainene, 54 din cele 69 de rachete de croazieră trase de trupele ruse de invazie  au fost doborâte, la fel și 11 drone Shahed, de fabricație iraniană. Un oficial militar susține că apărarea antiaeriană a reușit să doboare toate cele șaisprezece rachete care au vizat capitala. La Odessa, cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, 21 de rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, potrivit guvernatorului Maksim Marcenko. Altele, însă, și-au atins ținta, provocând, din nou, întreruperi de curent. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a denunțat atacurile rusești care „distrug fără discernământ infrastructura și instalațiile medicale, vizează și ucid în mod deliberat civili”.

În teren, luptele continuă. O bătălie deosebit de sângeroasă se poartă pentru Bahmut, orașul din est pe care Rusia încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir, și pentru Kremina, pe care forțele ucrainene vor s-o elibereze. Rușii, mai afirmă Zelenski, nu au renunțat la ceea ce el a numit ideea nebună de a captura regiunea Donețk și speră s-o facă până la Anul Nou. Herson, un oraș important din sud, din care forțele ruse au fugit pe 11 noiembrie, este acum ținta atacurilor lor aproape zilnice.

JOI, 29 decembrie, ZIUA 308. Ploaie de rachete la Kiev și în provincie. Nu va exista un armistițiu de Anul Nou.

UPDATE 447: Cel puțin trei persoane au fost rănite, joi dimineață, în capitala ucraineană, Kiev, după un nou val de bombardamente rusești – a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko. El a precizat că toți cei trei răniți, între care o adolescentă de 14 ani, au fost spitalizați. În urma aceluiași val de atacuri, marele oraș Liov, din vest, este privat de electricitate în proporție de 90%, potrivit autorităților locale. Anterior, atât armata, cât și președinția ucraineană denunțaseră lovituri „masive”, cu peste 120 de rachete rusești de croazieră, trase din avioane și de pe nave, „pentru a distruge infrastructura civilă esențială și a ucide civili în masă” – după cum a scris, pe Twitter, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak. Kremlinul a avertizat, deja, că nu va exista un armistițiu de Anul Nou pe frontul din Ucraina, așa cu nu a fost nici de Crăciun.

MIERCURI, 28 decembrie, ZIUA 307. Un om al Kremlinului a inspectat centrala nucleară Zaporojie. Din februarie, rușii nu mai vând țiței țărilor care i-au plafonat prețul.

UPDATE 446: Unul dintre oamenii de încredere ai președintelui rus, Vladimir Putin, Serghei Kirienko, a vizitat centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, cea mai mare din Europa, ocupată de trupele Moscovei la scurt timp după declanșarea invaziei de pe 24 februarie. Responsabil, la Kremlin, cu supervizarea politicii interne a Rusiei, fost premier și fost șef al corporației nucleare de stat, Rosatom, Kirienko s-ar fi interesat de siguranța uzinei, potrivit unui oficial local instalat de ruși, Vladimir Rogov. Centrala e situată aproape de linia frontului și a fost, în repetate rânduri, ținta tirurilor de rachete și de artilerie, de care Kievul și Moscova se acuză reciproc. Unități militare speciale rusești păzesc instalațiiile, iar specialiști ruși în domeniul nuclear dublează personalul ucrainean, care continuă să exploateze uzina.

Rusia a anunțat că va interzice, de pe 1 februarie 2023, vânzarea petrolului său către țările care i-au plafonat prețul la 60 de dolari americani pe baril. „Livrarea de petrol și produse petroliere rusești către persoane juridice străine (…) este interzisă”, dacă acestea uzează de plafonarea prețului – stipulează un decret semnat de președintele Putin, care precizează că această măsură este planificată pe o perioadă de cinci luni, „până pe 1 iulie 2023”. La începutul lunii decembrie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, țările așa-numitului G7, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii, precum și Australia conveniseră, după luni de negocieri, să plafoneze prețul petrolului rusesc, pentru a priva mașina de război a Moscovei de o sursă importantă de venituri. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a deplâns, atunci, „o poziție slabă” a aliaților săi occidentali, în timp ce liderii ruși au declarat în mod repetat „că nu acceptă” acest mecanism, ce „nu va avea niciun impact” asupra ofensivei din Ucraina.

MARŢI, 27 decembrie, ZIUA 306. Ruşii susţin că au eliminat sabotori ucraineni. Un sfârșit de an „întunecat și dificil”.

UPDATE 445: Rusia a acuzat Ucraina că îi atacă teritoriul, după lansarea unei drone ce a căzut într-o bază aeriană, aflată la sute de kilometri de front, a doua operațiune de acest gen în decembrie. Pe de altă parte, serviciul rus de securitate (FSB) susține că a „eliminat” patru „sabotori” ucraineni, care încercau să intre în regiunea rusă Briansk. Un videoclip, difuzat de agenția de presă Ria-Novosti și atribuit FSB, arată cadavre însângerate, cu arme și îmbrăcate în uniforme de camuflaj de iarnă. Ca de obicei, autoritățile ucrainene nu au făcut niciun comentariucu privire la cele două incidente.

Aproximativ nouă milioane de ucraineni au rămas fără electricitate, din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii critice  - a declarat președintele Volodimir Zelenski, în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. În lipsa unui armistițiu pentru sărbătorile de iarnă, bombardamentele și luptele  continuă, iar  Zelenski a subliniat că ucrainenii ar trebui „să fie conștienți” că Rusia încearcă să le impună un sfârșit de an „întunecat și dificil”.

LUNI, 26 decembrie, ZIUA 305. Trei morţi într-un atac cu dronă asupra unei baze aeriene ruseşti. Kievul solicită excluderea Rusiei din Consiliului de Securitate al ONU.

UPDATE 444: Un nou atac cu dronă, cel mai probabil lansat de trupele ucrainene, a lovit, luni, o bază aeriană din sudul Rusiei şi a ucis luni trei persoane. Apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât drona, în timp ce aceasta se apropia de baza Engels, din regiunea Saratov, dar, „în urma căderii epavei, trei tehnicieni ruși care se aflau pe aerodrom au fost răniți mortal” - potrivit agenției de presă TASS, care citează ministerul Apărării de la Moscova. Situată la peste 600 de kilometri de frontiera cu Ucraina, baza a mai fost, deja, vizată de un atac la începutul lunii. Ucraina, care nu a comentat atacul, intenţionează să solicite, tot luni, excluderea Rusiei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU - a anunţat ministrul de Externe, Dmitro Kuleba. „Ne vom declara oficial poziția. Avem o întrebare foarte simplă: are Rusia dreptul de a rămâne membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și de a fi în ONU?" - a spus el, continuând:„Avem un răspuns convingător și motivat: Nu, nu are”.

DUMINICĂ, 25 decembrie, ZIUA 304. Crește bilanțul victimelor de la Herson. Rusia mărește taxele pentru cei fugiți din țară după declanșarea invaziei.

UPDATE 443: Alarme de atacuri aeriene au răsunat, duminică dimineața, la Kiev și în toate regiunile ucrainene, după ce avioane militare rusești ar fi pătruns, din nord, din Belarus, în spațiul aerian al Ucrainei. Între timp, bilanțul bombardamentelor rusești din ajun asupra orașului Herson, din sud, recucerit de ucraineni luna trecută, a urcat cel puțin 10 oameni uciși și 58 răniți. Tot în regiunea Herson, trei angajați ai serviciilor ucrainene de urgență au fost uciși în explozia unei mine pe care ar fi urmat s-o dezamorseze. Ucrainenii își vor crea propriul miracol de Crăciun, arătând că rămân neclintiți în fața atacurilor rusești, ce au aruncat milioane de oameni în întuneric – a afirmat președintele Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe care media internaționale în califică drept sfidător la adresa rușilor.

La Moscova, Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, se pregătește să majoreze taxele pentru numeroasele persoane care au plecat din țară de la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie – a anunțat președintele Dumei, Viaceslav Volodin.

SÂMBĂTĂ, 24 decembrie, ZIUA 303. „Crime comise de plăcere”, în ajunul Crăciunului. Americanii îl ironizează pe Putin.

UPDATE 442: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat, sâmbătă, un nou act de „teroare” rusească, după ce un bormbardament în centrul orașului Herson, din sud, s-a soldat cu cel puțin cinci morți și 20 de răniți. „Dimineața, sâmbăta, Ajunul Crăciunului, centrul orașului. Acolo nu sunt instalații militare. Acesta nu este un război (purtat) după reguli stabilite. Este teroare, sunt crime comise de plăcere și pentru intimidarea" ucrainenilor – a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Statele Unite l-au îndemnat, nu fără un strop de ironie, după cum remarcă media internaționale, pe președintele rus, Vladimir Putin, să recunoască realitatea conflictului din Ucraina și să-și retragă trupele, după ce a folosit cuvântul „război”, interzis în Rusia de propriul său regim. Declanșată pe 24 februarie, invazia rusă în Ucraina este numită oficial „operațiune militară specială”. Statele Unite și restul lumii știu că „operațiunea militară specială” a fost un război neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei - a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului american de Stat. „În final, după 300 de zile, Putin a numit războiul pe numele său” - a constatat acesta, adăugând: „ca următor pas în recunoașterea realității, îl îndemnăm să pună capăt acestui război prin retragerea trupelor sale din Ucraina”. „Agresiunea Rusiei împotriva suveranității (țării) vecine a provocat moartea, distrugerea și strămutarea populațiilor”, indiferent de terminologia folosită de Putin – mai amintește Departamentul de Stat. Autoritățile de la Moscova au adoptat o lege care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru publicarea de informații considerate „false” despre armata rusă și mai multe persoane au fost condamnate după ce au numit public conflictul drept „război”.

VINERI, 23 decembrie, ZIUA 302. Ajutor american de 45 de miliarde de dolari pentru Kiev. Rusia și-ar putea reduce producția de petrol. Continuă luptele în regiunea Donețk.

UPDATE 441:  Congresul Statelor Unite urmează să aprobe, vineri, un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina invadată de trupele ruse, în valoare de 45 de miliarde de dolari.  Votul survine la două zile după vizita la Washington a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care le-a spus membrilor Congresului că ajutorul american pentru țara nu este un act de caritate, ci o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Omologul său american, Joe Biden, l-a asigurat pe Zelenski că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Biden a promis că americanii vor livra Kievului sofisticatul sistemul de apărare aeriană Patriot, ce va întări „în mod semnificativ” capacitatea de apărare a Ucrainei în fața atacurilor ruse.  Moscova a apreciat că această măsură nu va ajuta la soluționarea conflictului. Pe de altă parte, Rusia și-ar putea reduce producția de petrol cu 5-7 procente la începutul anului 2023, pentru a riposta, astfel,  la plafonările de preț pentru țițeiul și produsele sale petroliere, decise de numeroase țări occidentale – a anunțat, tot vineri, vicepremierul Aleksandr Novak.  În teren, continuă luptele în regiunea ucraineană Doneţk, din estul țării. Trupele ruse asediază acolo, de luni în șir, fără succes, orașele Bahmut și Avdiivka, dar șeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, susține că oamenii săi  pregătesc „finalizarea eliberării teritoriului Republicii Populare Donețk”, proclamată unilateral de secesioniștii pro-moscoviți și pe care Kremlinul pretinde că a anexat-o în septembrie.

JOI, 22 decembrie, ZIUA 301. Sprijinul american pentru Kiev e o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Sisteme Patriot pentru ucraineni. În teren, luptele au continuat.

UPDATE 440: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la Washington, în Congresul Statelor Unite, că ajutorul american pentru țara nu este un act de caritate, ci o „investiție în securitatea mondială și în democrație”. Media internaționale scriu că, la 300 de zile de la declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei rusești în Ucraina, Zelenski a fost întâmpinat ca un erou în Statele Unite. „Contrar celor mai dezastruoase previziuni, Ucraina nu a căzut. Ucraina este vie și luptă" și „nu se va preda niciodată” – a afirmat președintele.

Anterior, el a fost la Casa Albă, unde omologul său american, Joe Biden, l-a asigurat că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Biden a promis că americanii vor livra Kievului sofisticatul sistemul de apărare aeriană Patriot, ce va întări „în mod semnificativ” capacitatea de apărare a Ucrainei în fața atacurilor ruse. „Este un sistem defensiv” - a subliniat președintele american, în timp ce șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken, a explicat că acesta e capabil să doboare rachete de croazieră, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane la altitudini semnificativ mai mari decât sistemele de apărare furnizate până acum. Statele Unite, de departe cel mai mare donator pentru Ucraina invadată, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.

În teren, luptele au continuat, armata ucraineană raportând atacuri rusești, în special bombardamente, în estul și nord-estul țării. Potrivit sursei citate, „inamicul continuă să-și concentreze eforturile (…) în direcțiile Bahmut și Avdiivka”, orașe din est pe care încearcă, fără succes, de luni în șir să le cucerească. Cel puțin cinci persoane au fost ucise și 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore – afirmă președinția de la Kiev.

MIERCURI, 21 decembrie, ZIUA 300. Preşedintele Volodimir Zelenski face la Washington prima sa vizită în străinătate de la declanşarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din Ucraina.

UPDATE 439: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va afla, miercuri, la Washington – scriu media internaționale, care citează surse oficiale la curent cu acest subiect. Zelenski ar urma să se întâlnească cu conducerea Congresului Statelor Unite şi cu liderii comitetelor naţionale de securitate ale celor două mari partide americane, Democrat şi Republican. Agenda lui Zelenski la Washington, mai afirmă presa americană, ar putea include şi o oprire la Casa Albă, pentru o întâlnire cu omologul său, Joe Biden. Este prima vizită în străinătate a liderului de la Kiev de la declanşarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din țara sa. În ajun,  Zelenski a făcut o vizită surpriză la Bahmut, un oraș pe care forțele ruse încearcă, de luni în șir, fără succes, să-l cucerească și care e cotat în prezent drept cel mai fierbinte punct de pe frontul din estul Ucrainei. „S-a întâlnit cu soldații, a vorbit cu ei și le-a dat decorații” - a anunțat serviciul de presă al președinției de la Kiev, fără a oferi alte detalii. Zelenski călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar vizita sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă. 

MARȚI, 20 decembrie, ZIUA 299. Situația este „extrem de dificilă” pentru ruși în teritoriile pe care pretind că le-ar fi anexat. Kremlinul ordonă „identificarea efectivă a trădătorilor, spionilor și sabotorilor”.  

UPDATE 438: Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut, marți, că situația este „extrem de dificilă” în cele patru regiuni din sudul și estul Ucrainei pe care, din septembrie, Moscova pretinde că le-ar fi anexat, fără să le fi cucerit pe deplin. Într-un videoclip destinat angajaților din serviciul rus de securitate (FSB), ai celui de informații externe (SVR) și ai celui pentru protecția înalților oficiali (FSO), Putin a spus că  „oamenii care locuiesc acolo, cetățenii ruși” din așa-zisele republicile populare Donețk și Lugansk (est) și din regiunile Herson și Zaporojie (sud), depind de „protecția” acestor servicii. Liderul de la Kremlin, el însuși fost agent al poliției politice sovietice (KGB, precursorul FSB), a cerut o „concentrare maximă” a serviciilor de contrainformații. „Este necesară reprimarea severă a acțiunilor serviciilor secrete străine și identificarea efectivă a trădătorilor, spionilor și sabotorilor” - a ordonat Putin. În noiembrie, după luni de ocupație rusească, Ucraina a recucerit Hersonul, capitala regiunii omonime, ceea ce e considerat un eșec major pentru Moscova.

În ajun, Putin a fost în Belarusul vecin, unde a dat asigurări că Rusia nu va îngloba această republică slavă ex-sovietică, adesea calificată drept cel mai docil aliat al Moscovei. În cursul discuțiilor cu președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, Putin a pledat, din nou, pentru consolidarea legăturilor militare bilaterale. Este vorba despre „măsuri comune pentru asigurarea securității” celor două țări, despre „livrări reciproce de arme”, precum și despre fabricarea în comun de armament – a explicat el. Rusia va continua, de asemenea, să antreneze militari din Belarus să zboare cu avioane capabile să transporte bombe nucleare. „Rusia se poate descurca fără noi, dar noi nu ne putem lipsi de ea” – a spus, la rândul său, liderul de la Minsk. Summitul ruso-belarus survine într-un moment în care autoritățile ucrainene spun că se tem de posibilitatea unei noi ofensive rusești asupra Kievului, care ar urma să fie lansată de pe teritoriul belarus, în primele luni ale anului 2023, repetând scenariul de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie anul acesta.

LUNI, 19 decembrie, ZIUA 298. Kievul, atacat, din nou, cu drone. Curentul a fost restabilit pentru circa nouă milioane de ucraineni.

UPDATE 437: Capitala Ucrainei, Kiev, a fost atacată, din nou, cu drone, luni dimineață, de armata rusă de invazie. Administrația militară a orașului a îndemnat populația să se adăpostească. Sursa, citată de media internaționale, susține că nouă drone „inamice”, de fabricație iraniană, au fost, deja, doborâte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că au avut loc „explozii” în capitală. Confruntă, în ultimele luni, cu o serie de eșecuri militare pe frontul din Ucraina, Rusia a optat, din octombrie, pentru bombardamente masive asupra infrastructurii energetice a țării invadate și a cufundat, în plină iarnă, milioane de civili ucraineni în frig și întuneric. Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, curentul a fost restabilit, duminică seara, pentru circa nouă milioane de locuitori.

DUMINICĂ, 18 decembrie, ZIUA 297. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, ar fi fost pe front. La Kiev, rețeau de metrou a fost repusă în funcțiune.

UPDATE 436:  Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, și-ar fi inspectat trupele care participă la invadarea Ucrainei vecine. Potrivit unui comunicat emis, duminică, de ministerul Apărării de la Moscova și citat de agențiile de știri, „șeful armatei ruse (…) a verificat pozițiile avansate ale unităților  implicate în operațiunea militară specială”, a fost în „prima linie” și la un „post de comandă”. Cu toate acestea, remarcă media internaționale, nu este clar când a avut loc inspecția și nici dacă Șoigu chiar a fost în Ucraina, fiindcă un scurt videoclip, postat odată cu comunicatul, nu oferă imagini elocvente în acest sens. În ajun, Kremlinul anunțase că președintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu comandanții operațiunii militare din Ucraina. Au participat ministrul Șoigu și șeful Marelui Stat Major rus, Valeri Gherasimov, iar Putin „a avut întâlniri separate cu comandanții” diferitelor ramuri ale armatei implicate în invazie. „Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus Putin generalilor, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică rusă.

În capitala ucraineană, Kiev, serviciile de bază sunt în curs de restaurare, după cel mai recent val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice. Primarul Vitali Kliciko a spus că mai sunt zone în care termoficarea și curentul electric nu funcționează, dar că rețeaua de metrou a fost repusă în funcțiune și că toți locuitorii au fost reconectați la alimentarea cu apă. În întreaga țară, afirmă președintele Volodimir Zelenski, „lucrările de reparație continuă fără pauză după (…) atacurile teroriste (...) Desigur, mai este mult de lucru pentru a stabiliza sistemul”.

SÂMBĂTĂ, 17 decembrie, ZIUA 296. Rușii, acuzați că lovesc doar ținte civile. Europa condamnă „teroarea oarbă a Kremlinului”.

UPDATE 435:  Specialiștii ucraineni lucrau, sâmbătă, la restabilirea rețelelor de energie electrică, grav avariate de noile bombardamente rusești din ajun. Operatorul național Ukrenergo a avertizat că reparațiile ar putea dura mai mult decât de obicei și a precizat că „electricitatea va fi asigurată cu prioritate infrastructurii esențiale: spitale, rețele de apă, servicii, instalatii de încălzire, stații de epurare”. 74 de rachete - majoritatea de croazieră - au fost lansate de trupele ruse de invazie. 60 dintre acestea au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit armatei ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că atât capitala, Kiev, cât și paisprezece regiuni din țară au fost afectate de întreruperile de curent sau de apă. Toate țintele au fost civile – a afirmat Zelenski,  denunțând, din nou, ceea ce a numit „acțiunile nebunești ale Rusiei”. Și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat acest nou „exemplu al terorii oarbe a Kremlinului”, aceste „atacuri crude și inumane” împotriva populației civile, care „constituie crime de război”. Ministerul de Externe de la Paris a afirmat, la rândul său, că „aceste acte constituie crime de război și nu slăbesc în niciun fel hotărârea Franței de a sprijini Ucraina”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că Moscova se pregătește pentru un război lung, iar aliații trebuie să continue să furnizeze arme Kievului, până când președintele rus, Vladimir Putin, își va da seama că „nu poate câștiga pe câmpul de luptă”.

VINERI, 16 decembrie, ZIUA 295. Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă inamică anul viitor. Statele Unite extind antrenamentele pentru militarii ucraineni.

UPDATE 434:  Șefii armatei ucrainene se așteaptă ca trupele ruse de invazie să lanseze o nouă ofensivă la începutul anului viitor. Potrivit declarațiilor concordante ale președintelui Volodimir Zelenski și generalilor Valeri Zalujnîi și Oleksandr Sirski,  aceasta ar putea fi declanșată încă din ianuarie și ar putea ținti capitala, Kiev, pe care rușii au asediat-o și la începutul războiului declanșat pe 24 februarie. Confruntate cu o rezistență acerbă a apărătorilor ucraineni, trupelor ruse s-au retras, atunci, destul de rapid, înregistrând o primă înfrângere majoră pe frontul din Ucraina. „Rușii pregătesc aproximativ 200.000 de trupe proaspete” - a declarat comandantul statului major ucrainean, generalul Zalujnîi, care spune că n-are îndoieli că printre țintele acestora va fi și Kievul. Șeful său, ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, consideră că noua ofensivă ar putea avea loc în februarie, când jumătate dintre cei 300.000 de militari ruși încorporați în octombrie își vor fi încheiat antrenamentele.

Statul Major General al Ucrainei mai susține că, în teren, principalul obiectiv al Rusiei au rămas orașele Bahmut și Avdiivka, din est, pe care, de luni în șir,  încearcă, fără succes, să le cucerească. De asemenea, trupele Moscovei s-ar  strădui să-și consolideze pozițiile în regiunea Zaporojie, din sud. Media internaționale notează că ambele părți combatante au exclus încheierea unui armistițiu de Crăciun și că, momentan, nu există discuții care să vizeze încheierea conflictului, cel mai sângeros din Europa după al Doilea Război Mondial.

La Washington, armata americană a anunțat că va extinde pregătirea personalului militar ucrainean la bazele  sale din Germania. Începând din ianuarie 2023, în fiecare lună vor fi instruiți câte 500 de soldați, care vor învăța să folosească echipamente militare în valoare de miliarde de dolari, livrate Kievului de partenerii occidentali. Aceștia se vor adăuga celor 15 mii de militari ucraineni deja antrenați de Statele Unite și aliații lor, începând din aprilie 2022.

JOI, 15 decembrie, ZIUA 294. Încă un schimb de prizonieri. Noi percheziții în bisericile de obediență moscovită. Kievul nu vrea ca sportivii ruși și belaruși să revină în competițiile internaționale.  

UPDATE 433: Președinția de la Kiev a anunțat că a obținut eliberarea a 64 de militari ucraineni și a unui cetățean american, în cadrul unui nou schimb de prizonieri cu armata rusă de invazie. Potrivit agenției de presă oficială rusă TASS, americanul Suedi Murekezi a fost arestat în iunie, în teritoriile ocupate de Rusia, înainte de a fi acuzat, la începutul lunii august, de „participare la demonstrații pro-ucrainene și anti-ruse” și de „incitatare la ură rasială”, la Herson (sud). În același oraș, din care trupele Moscovei s-au retras în urmă cu o lună, un copil a fost ucis într-un bombardament rusesc, potrivit guvernatorului regional, Iaroslav Ianușevici. Pe frontul de est, în regiunea Donețk, au continuat tirurile de artilerie, în special în jurul orașelor Bahmut, deja în mare măsură distrus și pe care Rusia încearcă să-l cucerească încă din vară, și Avdiivka. Kievul mai susține că noi atacuri rusești au fost respinse în regiunea Harkov, din nord-est, pe care armata ucraineană a recucerit-o aproape complet în septembrie. Pe de altă parte, serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunțat că au operat noi percheziții în lăcașuri de cult ortodoxe suspectate de legături cu Moscova, unde au găsit pașapoarte rusești și „literatură pro-rusă”. Acum circa zece zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunțase că vrea să limiteze activitățile din țara sa ale organizațiilor religioase afiliate Moscovei.

Într-un discurs transmis cu ocazia decernării oficiale către poporul ucrainean a Premiului Saharov pentru Libertatea de Gândire, instituit de Parlamentul European, Zelenski a cerut, din nou, înființarea „cât mai curând” a unui tribunal special, care să judece crimele de război rusești în Ucraina. El și-a exprimat, de asemenea, „dezamăgirea” față de discuțiile recente privind posibila reintegrare a sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale. „Tăcerea sportivilor, antrenorilor și oficialilor (ruși din sport) sprijină agresiunile” Moscovei  - afirmă un comunicat de presă al președinției ucrainene.

MIERCURI, 14 decembrie, ZIUA 293. „Teroriștii au început dimineața cu 13 Shahed”. „Patru clădiri rezidențiale” din Kiev au fost ușor avariate.  

UPDATE 432: Apărarea aeriană ucraineană a doborât „toate cele 13 drone” lansate, miercuri dimineață,  de armata rusă de invazie asupra capitalei, Kiev, și a împrejurimilor acesteia - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un videoclip. „Teroriștii au început dimineața cu 13 Shahed” - a spus Zelenski, referindu-se la așa-numitele drone sinucigașe de fabricație iraniană. „Conform informațiilor preliminare, toate cele 13 au fost doborâte” – a completat președintele. La rândul său, șeful administrației militare a capitalei, Serghei Popko, a declarat, într-un comunicat de presă, publicat pe Telegram, că orașul a fost vizat de „două valuri” de drone, care nu au provocat victime. „Resturile de drone doborâte au lovit o clădire administrativă” din zona de centru-vest a Kievului, căreia i-ar fi distrus, parțial, acoperișul. „Patru clădiri rezidențiale” au fost ușor avariate - a adăugat Popko.

MARȚI, 13 decembrie, ZIUA 292. Reuniune internațională în sprijinul Ucrainei. Deși nu există perspectiva încheierii războiului, „ucrainenii au cerut să vorbească despre reconstrucție.”

UPDATE 431: Comunitatea internațională, reunită, marți, la Paris, se mobilizează, din nou, în sprijinul Ucrainei, invadată de trupele ruse pe 24 februarie. Participă șefi de stat, șefi de guvern și miniștri din 47 de țări. După conferințele similare din ultimele luni, de la Lugano, Varșovia și Berlin, noua reuniune, consacrată  „solidarității cu poporul ucrainean” și condusă de președintele francez, Emmanuel Macron, și șeful guvernului de la Kiev, Denis Șmigal, se va concentra pe cinci domenii fundamentale - energie, apă, alimente, sănătate și transport. „Obiectivul imediat (...) este ca rețeaua de electricitate ucraineană să nu se prăbușească (…), să nu înghețe apa în conducte” – a explicat președinția de la Paris. China va lipsi de la conferință - a declarat o sursă diplomatică, citată de mass-media. Pe de altă parte, vor fi prezenți ambasadorii Indiei și ai din țărilor din Golf, precum și oficiali regionali ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM). Deși nu există nicio încetare a focului și nici măcar perspectiva încheierii războiului, „ucrainenii au cerut să vorbească despre reconstrucție” – au precizat amfitrionii francezi. „Am raportat la începutul lunii septembrie că vor fi costuri de aproximativ 350 de miliarde, doar pentru perioada de la începutul războiului până pe 1 iunie” - a declarat vicepreședinta BM, Anna Bjerd. Ea a avertizat că o nouă estimare va fi lansată „la începutul anului 2023” și, fără îndoială, va fi mult mai mare. Economia ucraineană s-a contractat, deja, cu aproximativ 33%.

LUNI, 12 decembrie, ZIUA 291. Noi ajutoare pentru Kiev, noi sancţiuni pentru Moscova. Ruşii au bombardat o maternitate. Mercenari Wagner eliminaţi de ucraineni.

UPDATE 430: Miniștrii de Externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc, luni, pentru a aloca încă 2 miliarde de euro pentru livrările de arme către Ucraina invadată de trupele ruse. De asemenea, ei vor încerca să convină asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei și a Iranului, care furnizează Moscovei aşa-numitele drone kamikaze, ce lovesc infrastructura ucraineană critică. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank specializat în domeniul apărării, cu sediul în Statele Unite, a remarcat că forțele ruse au vizat infrastructura vitală din sudul Ucrainei, folosind „un număr semnificativ mai mare decât în ​​săptămânile precedente de drone de fabricaţie iraniană”. Potrivit grupului de experți, acest fapt ar putea indica faptul că „Rusia a primit, recent, sau se așteaptă să primească, în curând, noi loturi de drone din Iran”.

Două persoane au fost ucise și cinci rănite în bombardamentele rusești care au vizat regiunea Herson din sudul Ucrainei - a declarat guvernatorul acesteia, Iaroslav Ianușevici. „Inamicul a atacat din nou zonele rezidențiale din Herson” - a scris acesta pe contul său de Telegram, afirmând că armata rusă a lovit o maternitate, o cafenea și blocuri de apartamente. Electricitatea a fost restabilită în proporţie de „aproape 90%” în oraș și în împrejurimi – mai susţine Ianușevici. Hersonul a fost recucerit de forțele ucrainene în noiembrie, după o contraofensivă ce a condus la retragerea trupele ruse. Ulterior, ruşii au bombardat în mod repetat oraşul.

Echipajele de urgență lucrează pentru a reduce penuria de energie în multe părți ale Ucrainei după atacurile rusești, în special la Odessa, cel mai mare oraş-port ucrainean la Marea Neagră - a declarat președintele Volodimir Zelenski. Portul Odessa, prin care pleacă spre pieţele lumii exporturile de cereale ucrainene, n-a mai funcționat după cele mai recente atacuri asupra sistemului energetic al regiunii. Pe de altă parte, un înalt oficial din estul Ucrainei a declarat că forțele Kievului au atacat un complex hotelier din oraşul ocupat Kadiivka, unde se aflau membri ai grupului militar privat rusesc Wagner, şi i-au ucis pe mulți dintre ei. Unii ofițeri ruși care luptă în Ucraina sunt nemulțumiți de şefii lor militari și de președintele Vladimir Putin, fiindcă războiul merge prost – susţine un influent blogger naționalist rus, care a vizitat zona de conflict.

DUMINICĂ, 11 decembrie, ZIUA 290. Întuneric la Odessa. Două treimi din dronele trimise de ruși au fost interceptate.

UPDATE 429: Circa 1,5 milioane de locuitori ai Odessei, cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, și ai zonelor din jur au rămas fără curent electric, în urma atacurilor armatei ruse de invazie cu așa-numitele drone kamikaze iraniene – a afirmat  președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. Un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, precizase, anterior, că infrastructura esențială, în special spitalele și maternitățile, a rămas conectată la rețea. De asemenea, n-au fost avariate rețelele de termoficare și de apa potabilă. Serviciile administrației regionale au precizat că repararea rețelelor energetice ar putea dura „săptămâni” în șir. Potrivit ministerul Apărării de la Kiev, zece din cele 15 drone trimise de ruși au fost interceptate.

La rândul său, armata ucraineană a atacat cu rachete orașul strategic Melitopol, din sud-estul țării, aflat sub ocupație rusească. Administrația instalată de Moscova susține că două persoane au fost ucise și zece rănite, în timp ce primarul ucrainean, refugiat din oraș, afirmă că tirul a omorât zeci de „invadatori.”

În regiunea Herson, din sud, aflată parțial sub ocupație, rușii vor să scoată complet din circulație, până pe 1 ianuarie, moneda națională ucraineană, grivna, și să introducă rubla.

SÂMBĂTĂ, 10 decembrie, ZIUA 289. O nouă tranșă de ajutor american pentru Kiev. Britanicii spun că Iranul a trimis Rusiei sute de drone, pe care aceasta le folosește în Ucraina. „Situația din prima linie rămâne foarte grea.”

UPDATE 428: Statele Unite au anunțat o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina invadată de armata rusă. Purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a declarat că aceasta însumează 275 de milioane de dolari și că va ajuta Ucraina să-și consolideze apărarea antiaeriană și să doboare dronele cu care o atacă rușii. Ambasadoarea Marii Britanii la ONU, Barbara Woodward, a afirmat că Iranul a trimis Rusiei sute de drone, pe care aceasta le folosește în Ucraina, și că Moscova ar dori și rachete iraniene. Iranul, a adăugat ea, primește, în schimb, de la ruși asistență militară și suport tehnic la un nivel fără precedent. Și Kirby a mărturisit că Washingtonul este foarte îngrijorat de „aprofundarea parteneriatului” dintre Teheran și Moscova.

Diplomații ruși și americani s-ar fi întâlnit, în Turcia, la Istanbul, pentru a examina o serie de probleme care fac tot mai dificilă relația bilaterală, dar războiul din Ucraina n-ar fi figurat pe agenda discuțiilor. Media internaționale notează că, după invadarea Ucrainei de către ruși, pe 24 februarie, Washingtonul și Moscova au păstrat canale de comunicare ce au făcut posibil, săptămâna aceasta, un schimb de deținuți celebri: jucătoarea americană de baschet Brittney Griner contra traficantului rus de arme Viktor Bout. Casa Albă ar încerca și eliberarea lui Paul Whelan, un veteran al Marinei Statelor Unite, condamnat pentru spionaj în Rusia, după un proces despre care diplomații americani afirmă că a fost nedrept și lipsit de transparență.

În teren, luptele continuă cu intensitate, mai ales pe frontul de est. Cinci civili au fost uciși și doi răniți de bombardamentele rusești, într-o zonă controlată de ucraineni din provincia Donețk. Președintele Volodimir Zelenski susține că forțele ucrainene rezistă și provoacă pierderi semnificative inamicului, deși „situația din prima linie rămâne foarte grea.” El i-a acuzat pe ruși că au transformat în ruine orașul Bahmut, pe care încearcă, fără succes, să-l cucerească de luni în șir.

VINERI, 9 decembrie, ZIUA 288. Preşedintele rus, Vladimir Putin, acuză Occidentul că-i folosește pe ucraineni drept carne de tun. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, spune că rușii uzează de „terorismul minelor” în teritoriile de pe care s-au retras.

UPDATE 427: Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, vineri, Occidentul că, din dorința de a-şi menţine ceea ce a numit dominaţia politică, financiară, militară şi ideologică pe scena mondială, amplifică  potenţialul de conflict în lume. Putin mai susține că Occidentul exploatează Ucraina, invadată de trupele sale pe 24 februarie, şi că foloseşte populaţia acesteia drept carne de tun împotriva Rusiei. În ajun, liderul de la Kremlin a amenințat că armata rusă că va continua să distrugă infrastructura energetică ucraineană, pentru a riposta la atacurile inamice, în special din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.

La rândul său, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat forțele ruse că au minat teritoriile pe care le-au abandonat în timpul retragerii. „Terorismul minelor va fi printre acuzațiile aduse Rusiei” în instanțele internaționale – a spus Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, adăugând că „teroriștii încearcă în mod deliberat să lase în urmă cât mai multe capcane mortale”. „Mine antiterestre îngropate, fire de declanșare, clădiri minate, mașini și infrastructură (...) un teritoriu periculos, de peste 170.000 de kilometri pătrați” – a conchis liderul de la Kiev.

JOI, 8 decembrie, ZIUA 287. Preşedintele rus, Vladimir Putin: „n-am înnebunit”. Departamentul american de Stat: „orice discuție despre armele nucleare este absolut iresponsabilă”.

UPDATE 426: Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că războiul din Ucraina se prelungeşte. El a încercat, din nou, să  justifice invazia pe care a ordonat-o în urmă cu mai bine de nouă luni, pe 24 februarie, şi care ar fi urmat să aibă ca rezultat o victorie fulgerătoare a Rusiei, dar s-a lovit de rezistenţa acerbă a armatei ucrainene. Putin a calificat drept  un „rezultat semnificativ pentru Rusia” anexarea „de noi teritorii”, pe care a decretat-o în septembrie. „Marea Azov a devenit o mare interioară, este un lucru serios” – a afirmat el. Pe de altă parte, scriu media internaţionale, liderul de la Kremlin pare să fi îndepărtat ameninţarea cu recurgerea la arme nucleare. „Nu am înnebunit, știm ce sunt armele nucleare” - a spus Putin, adăugând că un astfel de arsenal e  „un mijloc de apărare” şi e destinat unei „lovituri de ripostă”. Cu alte cuvinte, „dacă suntem loviți, lovim ca răspuns” - a conchis preşedintele rus. „Orice discuție purtată cu uşurinţă despre armele nucleare este absolut iresponsabilă” - a reacţionat, , câteva ore mai târziu, purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price. Pentru cancelarul german, Olaf Scholz, „un lucru s-a schimbat deocamdată: Rusia a încetat să mai amenințe că va folosi arme nucleare”.

În teren, au continuat bombardamentele armatei ruse asupra oraşelor ucrainene. Zece persoane au fost ucise, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un tir rusesc asupra orașului Kurahove, de lângă Donețk, în est. În această regiune, în care se poartă lupte intense, „este o confruntare foarte dură, fiecare metru contează” - a subliniat Zelenski. „Am reușit deja să eliberăm 1.888 de localități” - a mai spus el -, dar „aproape tot atâtea orașe și sate ucrainene rămân sub ocupație rusă”. „Ocupanţii își concentrează principalele eforturi (...) în direcțiile (orașelor) Bahmut şi Avdiivka”, tot în est - a raportat conducerea armatei ucrainene. Rachetele și dronele ruseşti au vizat clădiri civile şi la Korosten, în vecinătatea orașului Jitomir (centru-vest), precum și în localități din regiunea  Zaporojie (sud).

MIERCURI, 7 decembrie, ZIUA 286. Americanii „nu încurajează” atacurile cu drone asupra unor obiective din Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mers la militarii de pe front. Comentatorii notează că omologul său rus, Vladimir Putin, preferă videoconferințele din birou.

UPDATE 425: Washingtonul a precizat că „nu încurajează” atacurile cu drone ale armatei ucrainene asupra unor obiective din Rusia invadatoare. „Nu încurajăm și nu ajutăm Ucraina să lanseze lovituri în Rusia” – le-a declarat reporterilor secretarul american de Stat, Antony Blinken. „Dar ceea ce trebuie să înțelegeți este că ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub agresiunea rusă, care continuă” - a adăugat el, acuzând Moscova că „face din iarnă o armă”, prin bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei. „Ceea ce suntem hotărâți să facem este să ne asigurăm că (ucrainenii) posedă (…) echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, a-și apăra teritoriul și a-și apăra libertatea" - a conchis Blinken. La rândul său, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a subliniat că Statele Unite nu împiedică Ucraina să-și dezvolte propriile rachete cu rază lungă de acțiune. „Nu facem nimic pentru a împiedica Ucraina să-și dezvolte propriile capacități” – a afirmat Austin. Anterior, președintele american, Joe Biden, temându-se de o escaladare a conflictului, a declarat public că nu încurajează Ucraina să achiziționeze rachete cu rază lungă de acțiune, care ar putea lovi ținte de pe teritoriul Rusiei.

Precizările americanilor survin într-un moment în care Rusia îi acuză pe ucraineni că și-au înmulțit atacurile cu drone împotriva aerodromurilor sale militare. Kievul nu și-a asumat aceste lovituri, despre care, însă, media internaționale scriu că ilustrează dificultățile întâmpinate de invazia ordonată de președintele rus, Vladimir Putin, pe 24 februarie. Ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permanent situația de pe front, a estimat că, dacă ucrainenii au fost capabili să desfășoare o astfel de operațiune, Moscova trebuie să o considere „cel mai semnificativ eșec strategic (…) al forțelor sale de la declanșarea invaziei”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mers în apropierea frontului, nu departe de orașul Bahmut, devenit principalul obiectiv al trupelor ruse din estul Ucrainei, unde armata ucraineană rezistă de luni în șir ofensivei inamice. „Estul Ucrainei este cea mai dificilă axă (a frontului)” - le-a spus Zelenski soldaților, de Ziua Forțelor Armate. „Vă mulțumesc pentru rezistență” - a adăugat el, înainte de a le înmâna decorații. Comentatorii notează că Zelenski merge în mod frecvent pe front, în teritorii pe care Moscova pretinde că le-a anexat, în septembrie, în timp ce omologul său rus preferă videoconferințele din birou.

MARȚI, 6 decembrie, ZIUA 285. Atacuri cu drone asupra bazelor aeriene rusești. Rușii își consultă inginerii energeticieni înainte de a bombarda.

UPDATE 424: O dronă a atacat un aerodrom din regiunea rusă Kursk, situată lângă granița cu Ucraina - au anunțat, marți, autoritățile locale, citate de media internaționale. Din cauza unui „atac cu dronă în zona aerodromului Kursk, un rezervor de stocare a petrolului a luat foc. Nu sunt victime” – a scris a guvernatorul regional Roman Starovoit, pe rețelele de socializare. În ajun, Moscova i-a acuzat pe ucraineni că au lovit, tot cu drone, două dintre bazele sale aeriene din centrul Rusiei, din regiunile Riazan și a Saratov, fapt pe care Kievul nu l-a confirmat. Ministerul rus al Apărării susține că forțele ucrainene vor „să anihileze avioanele rusești cu rază lungă” de acțiune, utilizate pentru lovituri asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Potrivit presei, dronele ar fi fost interceptate de sistemele rusești de apărare antiaeriană, dar resturile lor au căzut pe teritoriul bazelor aeriene atacate, provocând explozii, ucigând trei soldați, rănind patru și avariand „ușor” două avioane.

Peste graniță, Ucraina încearcă  să-și repare instalațiile energetice, avariate de o nouă salvă de rachete rusești. Dintre cele peste 70 de rachete lansate de Moscova, „majoritatea” au fost doborâte - susține președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Șeful operatorului ucrainean de energie electrică Ukrenergo, Volodimir Kidrițki, afirmă că „momentul pe care rușii l-au ales pentru acest atac este legat de dorința lor de a provoca (...) daune maxime sistemului nostru energetic”, într-un moment în care „un val de frig” este așteptat marți și miercuri în Ucraina. El spune că nu are „nicio îndoială că armata rusă i-a consultat pe inginerii energeticieni ruși în timpul acestui atac, judecând după poziția loviturilor”. Armata rusă a recunoscut „o lovitură masivă, efectuată cu arme de înaltă precizie”, care ar fi vizat obiective militare și infrastructura energetică legată de forțele armate ucrainene. Săptămâna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, declara că atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene sunt „inevitabile”.

Luptele continuă și în prima linie a frontului. Armata ucraineană a anunțat că a respins mai multe atacuri inamice, în special în jurul orașului Bahmut, din estul țării.

LUNI, 5 decembrie, ZIUA 284. Occidentul nu mai cumpără petrol rusesc mai scump de 60 de dolari barilul. Americanii apreciază că luptele se duc acum într-un „tempo redus”.

UPDATE 423: Luni a intrat în vigoare așa-numitul plafon, de 60 de dolari americani pentru un baril, instituit de Uniunea Europeană, G7 – grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii – și Australia pentru petrolul rusesc exportat pe mare. Rusia, al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, nu va mai vinde țiței țărilor care impun acest plafon – a anunțat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Președintele francez, Emmanuel, Macron și-a atras un val de critici din partea Ucrainei și țărilor baltice, după ce a declarat că Occidentul ar trebui să ia în considerare nevoia Rusiei de garanții de securitate, pentru a pune capăt războiului.

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene își mențin pozițiile de-a lungul întregii linii a frontului, inclusiv lângă orașul Bahmut, care pare să fi devenit ținta prioritară a armatei ruse de invazie în regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării susține că trupele sale poartă operațiuni de succes în zonă și au respins atacurile ucrainene. Serviciile americane de informații apreciază că luptele din Ucraina se duc acum într-un „tempo redus” și că militarii de ambele tabere se aprovizionează și pregătesc o contraofensivă pentru la primăvară.

DUMINICĂ, 4 decembrie, ZIUA 283. Americanii îi acuză pe ruși că au dus războiul la un nou nivel de „barbarie.” Moscova a anunțat că „nu va accepta” plafonul de preț pentru exporturile sale de petrol. Trupele ruse ar plănui să încercuiască orașul Bahmut, din regiunea Donețk (est).

UPDATE 422: Occidentul ar trebui să ia în calcul nevoia Moscovei de garanții de securitate, dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va fi de acord să poarte negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina - apreciază președintele, francez Emmanuel Macron.  El spune Europa trebuie să abordeze teama lui Putin că „NATO vine chiar la ușa” Rusiei, precum și nemulțumirea acestuia că occidentalii desfășoară arme ce ar putea să-i amenințe țara. În schimb, un înalt diplomat american, citat de agențiile internaționale de știri, se declară convins că Putin nu este sincer în privința discuțiilor de pace cu Ucraina și îl acuză pe președintele rus că a dus războiul la un nou nivel de „barbarie”, lăsând civili pe întuneric, după ce trupele sale de invazie au avariat grav infrastructura energetică a țării vecine.

 La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că plafonul de 60 dolari americani pentru  barilul de petrol rusesc exportat pe mare, convenit de așa-numitul G7, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii, împreună cu Australia, nu este un instrument serios și nu va descuraja Rusia să-și poarte mai departe războiul din Ucraina. Moscova, de altfel, „nu va accepta acest plafon” – a declarat presei ruse purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rușii se declară convinși că vor continua să găsească cumpărători pentru petrolul lor, în ciuda a ceea ce numesc o încercare „periculoasă” a Occidentului de a introduce un plafon de preț pentru exporturile de țiței.

În teren, oficialii ucraineni din regiunea Herson, din sud, au anunțat că-i vor ajuta locuitorii din teritoriul ocupat de ruși pe malul de est al râului Nipru să se evacueze, pe fondul temerilor privind intensificarea luptelor. Ministerul britanic al Apărării, ai cărui experți monitorizează permenent situația de pe front, din momentul declanșării invaziei, pe 24 februarie, crede că Rusia plănuiește să încercuiască orașul Bahmut, din regiunea Donețk (est).

SÂMBĂTĂ, 3 decembrie, ZIUA 282. Kremlinul anunță că Putin va merge în Donbass (est) când va crede de cuviință. „Trebuie să rezistăm”- le-a spus locuitorilor din regiunea sa guvernatorul de la Mikolaiv (sud), Vitali Kim.

UPDATE 421:  Președintele rus, Vladimir Putin, va merge în zona Donbass, din estul Ucrainei, când va crede de cuviință - a anunțat, sâmbătă, Kremlinul. „Aceasta este o regiune a Rusiei" - a adăugat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de media internaționale, despre bazinul carbonifer al țării vecine, invadat de trupele Moscovei și pe care Rusia pretinde că l-a anexat prin decretul semnat de Putin în septembrie. Potrivit unui buletin informativ difuzat de armata ucrainenă, situația este „dificilă” lângă orașul Bahmut, din regiunea Donețk, din Donbass, pe care rușii încearcă, fără succes, să o cucerească încă din vară.

Tot sâmbătă, autoritățile ucrainene au cerut populației să „reziste” la întreruperile de curent care-i jalonează viața de zi cu zi, în urma bombardamenteleor rusești din ultimele săptămâni, ce au deteriorat în mare măsură rețeaua electrică națională. „Trebuie să rezistăm”- le-a spus locuitorilor din regiunea sa guvernatorul de la Mikolaiv (sud), Vitali Kim.

VINERI, 2 decembrie, ZIUA 281. Kievul susține că a pierdut în luptă cel mult 13 mii de miliari. Ucraina anunță că va limita activitățile pe teritoriul său ale organizațiilor religioase afiliate Rusiei.

UPDATE 420: Cel mult 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși de când trupele ruse le-au invadat țara, pe 24 februarie - a declarat un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak. „Avem estimări oficiale de la Statul Major (...) Acestea variază între 10.000 (...) și 13.000 de morți” – susține Podoliak, care adaugă că șeful statului va face publice datele oficiale „când va fi momentul”. În iunie, când forțele ruse încercau să preia controlul complet asupra regiunii Lugansk, din estul Ucrainei, Zelenski spunea că țara sa pierde „60 până la 100 de soldați pe zi, uciși în luptă, și aproximativ 500 de oameni răniți”. De partea cealaltă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, declara, în septembrie, că 5.937 de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul conflictului. Media internaționale notează că ambele părți combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea recunoscută a pierderilor lor umane, pentru a nu submina moralul trupelor. Luna trecută, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a estimat că peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la declanșarea invazie și că pierderile ucrainenilor sunt, probabil, similare. Aceste cifre, care nu pot fi confirmate din surse independente, sunt cele mai mari furnizate până în prezent de la Washington. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, estima, la rându-i, că peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși în cel mai violent conflict armat din Europa ultimelor zeci decenii.

Ucraina va limita activitățile pe teritoriul său ale organizațiilor religioase afiliate Rusiei și va reexamina statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei - a anunțat președintele Zelenski. „Consiliul de Securitate Națională și Apărare a solicitat guvernului să propună Radei Supreme (parlamentului, n.red.) un proiect de lege care să facă imposibilă activitățile în Ucraina ale organizațiilor religioase afiliate centrelor de influență din Rusia” - a precizat Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii.  Anunțul urmează perchezițiilor operate, luna trecută, de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, locul de reședință al primatului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, și în alte câteva lăcașuri de cult, pe fondul suspiciunilor privind legăturile clerului cu Moscova. Serviciile ucrainene au anunțat, atunci, că au confiscat câteva mii de dolari și „literatură pro-rusă”. Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh, Kiril, este un susținător fervent al președintelui rus, Vladimir Putin, a denunțat perchezițiile efectuate în Ucraina drept „act de intimidare” la adresa credincioșilor. Țară cu populație majoritar creștin-ortodoxă, Ucraina este divizată între o Biserică dependentă de Patriarhia Moscovei - dar care a anunțat, în mai, că va rupe legăturile cu Rusia, din cauza invaziei - și de o alta, reprezentată de Patriarhia Kievului și aflată, din 2019, sub autoritatea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, cu sediul la Istanbul/Constantinopole.

JOI, 1 decembrie, ZIUA 280. „Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă.” Regiunea Donețk, din est, rămâne teatrul celor mai intense confruntări. Kievul amenință cu contramăsuri mai dure decât până acum.

UPDATE 419: ONU a lansat, joi, un apel la o strângere de fonduri record pentru 2023, în fața nevoilor umanitare în creștere, determinate de războiul din Ucraina și de efectele schimbărilor climatice. Agențiile Națiunilor Unite vor avea nevoie anul viitor de 51,5 miliarde de dolari americani (echivalentul a 49,6 miliarde de euro), sumă cu 25% mai mare decât în 2022. Aceste fonduri le vor permite să își finanțeze programele pentru a ajuta 230 de milioane de oameni, dintre cei mai vulnerabili, din 68 de țări. „Anul viitor va fi, prin urmare, cel mai mare program umanitar” lansat vreodată la nivel global - a declarat responsabilul ONU Martin Griffiths. Expertul britanic a mai subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un „vârf” în urma pandemiei de COVID-19, nu s-au diminuat. „Seceta și inundațiile mortale fac ravagii (...) din Pakistan până în Cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de oameni sunt strămutați în lume” - a spus Griffiths. Țara pentru care Organizația Națiunilor Unite va avea cea mai mare nevoie de fonduri anul viitor este Afganistanul (4,63 miliarde de dolari), urmată de Siria, Yemen și Ucraina.

În teren, în regiunea Donețk din estul Ucrainei, teatrul celor mai intense lupte, forțele ruse încearcă să avanseze și au bombardat orașele Bahmut, Soledar și Opitne - a declarat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Pe frontul de sud, tirurile rusești vizează capitala regională Herson, abandonată de trupele Moscovei la începutul lunii noiembrie. Adjunctul administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Timoșenko, susține că în zonă funcționarea rețelei electrice a fost restabilită în proporție de 65%. Ciocniri armate au fost raportate și în nord-estul și centrul Ucrainei. „Analizăm intenţiile ocupanţilor şi pregătim contramăsurile, unele mai dure decât până acum” - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, susține că trupele Kievului au doborât 340 din cele circa 400 de drone iraniene lansate până acum de ruși.

MIERCURI, 30 noiembrie, ZIUA 279. Ucraina cere arme mai multe, livrate mai rapid. NATO își reiterează politica ușilor deschise față de Kiev. Situația de pe front rămâne dificilă.

UPDATE 418:  Ucraina a cerut, din nou, mai mult armament de la țările membre NATO, ai căror miniștri de Externe sunt reuniți la București, în România vecină. Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, susține că e imperios necesar ca occidentalii  să accelereze livrarea de arme și de echipamente, pentru a ajuta Ucraina devastată de peste nouă luni de război să reziste invaziei trupelor inamice și să facă față daunelor cauzate infrastructurii sale energetice de bombardamentele rusești. Generatoarele electrice și rachetele de apărare antiaeriană Patriot sunt cele mai stringente nevoi ale Ucrainei – afirmă Kuleba. Tot la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat politica „ușilor deschise” faţă de Ucraina, care „poate deveni membră a Alianței după încheierea ostilităților”.

De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a descris drept „dificilă” situația de pe front, mai ales în est. „În ciuda pierderilor uriașe, ocupanții încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk, să capete un punct de sprijin în regiunea Lugansk și plănuiesc ceva în sud” - a spus Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn către națiune. „Dar Ucraina va rezista” - a dat el asigurări.

MARȚI, 29 noiembrie, ZIUA 278. Reuniuni ministeriale NATO și G7 la București. Nou ajutor american pentru aprovizionarea cu energie a Ucrainei. „Rușii vizează în mod special stațiile de transformare de înaltă tensiune.”

UPDATE 417: Sirenele antiaeriene au răsunat în Ucraina pentru prima oară în această săptămână. Oamenii s-au grăbit în adăposturi, dar atacurile au avut loc doar pe liniile frontului din estul și sudul țării, unde forțele ruse au lovit cu rachete S300 orașul Slovyansk din regiunea Donețk și au avariat mai multe clădiri, sau au folosit artileria. La Herson a fost lovit un spital, fără să fie raportate victime, iar în regiunea Summi au fost distruse parțial silozuri și avariate mașini agricole. Premierul ucrainean, Denis Șmihal nu are însă nicio îndoială că rușii vor continua să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei. ”Scopul lor este să înghețe Ucraina și să comită un alt genocid la fel cum a făcut regimul comunist prin înfometare, în urmă cu 90 de ani, dar acum nu suntem dezarmați, nu suntem singuri și nu ne vom grăbi”, a spus Șmihal. La București, miniștrii de externe ai NATO au promis Kievului mai multe arme și echipamente pentru a ajuta la refacerea rețelelor electrice și de termoficare, devastate de loviturile rusești cu rachete și drone.

Țările G7 au convenit să consolideze cooperarea pentru a ancheta crimele de război comise de ruși pe teritoriul Ucrainei. La întâlnirea de la Berlin a miniștrilor justiției din țările G7 s-a stabilit crearea unei rețele de puncte de contact pentru a îmbunătăți urmărirea penală, la care vor putea aplica organizații internaționale precum și alte țări. Ministrul german Marko Buschmann a declarat că dovezile trebuie strânse la un nivel atât de înalt încât să poată fi utilizate în orice sistem judiciar, iar investigatorii trebuie să fie extrem de bine pregătiți.

O delegație a Ucrainei a vizitat Israelul pentru a discuta cu reprezentanții Forțelor de Apărare israeliene despre cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Un jurnalist israelian a dezvăluit informaţia pe Twitter, remarcând că Israelul a dorit să păstreze secretă prezenţa ucrainenilor, din cauza sensibilităţii politice faţă de Moscova. Potrivit sursei citate de agenţia de presă Ukrinform, delegaţia Kievului a inclus militari de rang înalt, care au urmărit să promoveze construirea în Ucraina a sistemelor de alertă pentru apărarea antirachetă.  Şeful  Statului Major pentru Securitate Națională a Israelului declara luna aceasta că țara sa este gata să furnizeze Ucrainei arme, dacă Federația Rusă primește rachete balistice din Iran.

Rusia trimite forţe de securitate în zonele ocupate din regiunea ucraineană Herson, pentru a recruta ilegal localnici în armata invadatoare. Potrivit Centrului de Rezistenţă Naţională de pe lângă Forţele ucrainene de Operaţiuni Speciale, misiunea mobilizării a fost încredinţată unităţilor OMON din Daghestan şi angajaţilor comisariatelor militare din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk. Ar fi vizaţi locuitorii din Herson care deţin paşapoarte ruseşti, dar nu este exclusă recrutarea tuturor bărbaţilor din regiune. Centrul de Rezistenţă Naţională îi îndeamnă pe rezidenţi să părăsească zonele controlate de Federaţia Rusă şi să nu se lase folosiţi de invadatori.

UPDATE 416: Statele Unite sunt aşteptate să anunţe, marţi, un nou ajutor financiar „substanţial” pentru Ucraina, ca să sprijine refacerea infrastructurii energetice, grav avariată de bombardamentele armatei ruse de invazie - au dezvăluit înalţi oficiali americani, în marja reuniunii ministeriale NATO din România. Secretarul american de stat, Antony Blinken, care a sosit, luni seara, la București, e  cel care va face anunțul oficial. Suma exactă nu se cunoaște, deocamdată, dar administrația Joe Biden a decis, deja, să aloce 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina și Republica Moldova vecină. Potrivit datelor furnizate de guvernul ucrainean, între 25 și 30% din infrastructura energetică e avariată. Conform experților americani, „ceea ce fac rușii este să vizeze în mod special stațiile de transformare de înaltă tensiune” și nu doar centralele electrice în sine, pentru a perturba întregul lanț, de la producție la distribuție.

Germania, care prezidează așa-numitul G7, grupul celor mai bogate șapte democrații din lume, a convocat, la rândul său, pentru marți după-amiază, tot la București, o reuniune cu privire la criza energetică provocată de războiul din Ucraina.

Miniștrii de Externe ai NATO vor face și bilanțul aderării Finlandei și Suediei, deja ratificată de 28 din cele 30 de țări membre, dar care mai așteaptă acordul Turciei și al Ungariei.

LUNI, 28 noiembrie, ZIUA 277. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, avertizează că urmează o nouă săptămână grea. Lupte intense în Doneţk şi Harkov. La Zaporojie, ruşii „își fac bagajele și fură tot ce pot.”

UPDATE 415: Rusia neagă că intenționează să renunțe la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după ce un responsabil ucrainean a sugerat că forțele ruse care ocupă uzina din sudul Ucrainei s-ar pregăti de plecare. Purtătătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov a declarat că centrala este încă sub controlul Rusiei și va rămâne așa. ”Nu este nevoie să cauți semne unde nu există și nu poate fi vreunul” a spus azi Peskov. Șeful companiei ucrainene pentru energie nucleară, Energoatom a declarat că sunt semne că forțele ruse din incinta centralei ”își fac bagajele și fură ce pot”.

Statele Unite iau în considerare o propunere Boeing de a furniza Ucrainei bombe ieftine, de precizie, montate pe rachete disponibile din abundență. Armele, cunoscute sub numele de bombe cu diametru mic lansate de la sol (GLSDB) ar permite Kievului să lovească mult în spatele liniilor militare rusești. Muniția ar putea fi livrată în Ucraina chiar de la primăvară. SUA și aliații săi occidentali face eforturi pentru a răspunde cererii Ucrainei de echipamente militare, în timp ce războiul a intrat în a 10-a lună. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la creșterea cererii de arme și muniții de fabricație americană, iar industriile de armament din Europa Centrală și de Est produc, în paralel, într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece. Fostele țări ale Pactului de la Varșovia consideră ajutorul dat Ucrainei ca o chestiune de securitate regională.

Miniștrii de externe din șapte țări nord-europene se află la Kiev pentru a discuta despre sprijinul suplimentar acordat Ucrainei. Anunțul a fost făcut de ministrul leton, Edgars Rinkevičs care a postat pe Twitter o fotografie cu colegii săi din Estonia, Lituania, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Este cel mai mare grup de miniștri care vizitează Ucraina de la începutul agresiunii ruse. 

UPDATE 414: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia va lansa, neîndoielnic, noi atacuri cu rachete contra țării sale și a cerut forțelor de apărare și cetățenilor să fie pregătiţi pentru încă o săptămână de presiune asupra rețelei energetice naţionale. „Înțelegem că teroriștii plănuiesc noi lovituri" - a spus Zelenski în obişnuitul său discurs video nocturn, adresat naţiunii. El crede că şi săptămâna în curs ar putea fi la fel de dificilă ca aceea anterioară. În capitala Kiev, unde ninge abundent, autoritățile locale au spus că echipele de intervenţie sunt pe cale să restabilească funcţionarea reţelelor de energie electrică, apă și căldură, avariate, zile în şir, de bombardamentele armatei ruse de invazie.

Duminica a fost relativ calmă, fără atacuri devastatoare asupra Kievului sau a altor orașe mari. Comandamentul central al armatei ucrainene a declarat că forțele ruse au lansat patru atacuri cu rachete și au tras de mai multe ori asupra obiectivelor civile din regiunea Dnipropetrovsk (centru). Lupte intense au avut loc de-a lungul liniilor frontului în diferite părți ale ţării, în special în regiunea Donețk, din est, unde principalele ținte ale ruşilor su fost oraşele Bahmut și Avdiivka. Lupte grele au avut loc și în regiunea Harkov, din nord-est, în apropierea zonelor recucerite, lunile trecute, de armata ucraineană.

Șeful companiei ucrainene pentru energie nucleară, Energoatom, Petro Kotin, a declarat că sunt semne că forțele ruse s-ar putea pregăti să plece din centrală nucleară Zaporojie, din sud, pe care au ocupat-o încă din martie, la scurt timp după declanşarea invaziei, pe 24 februarie. „Am impresia că își fac bagajele și fură tot ce pot” - a declarat Kotin la televiziunea națională.

DUMINICĂ, 27 noiembrie, ZIUA 276. Vine iarna la Kiev. Cel puțin 32 de oameni uciși în regiunea Herson.

UPDATE 413: În capitala ucraineană, Kiev, sunt așteptate, începând de duminică, ninsori abundente, însoțite de temperaturi sub zero grade Celsius, atât în cursul nopții, cât și ziua. Venirea iernii survine în timp ce milioane de oameni din oraș și din regiunea învecinată sunt, în continuare, privați de electricitate și de căldură, după ce bombardamentele armatei ruse de invazie au avariat infrastructura energetică a Ucrainei. Regiunea Dnipropetrovsk, din centrul țării, a fost, din nou, lovită de cinci atacuri rusești cu lansatoare de rachete și artilerie grea – afirmă guvernatorul regional, Valentin Reznicenko. Câteva case și alte clădiri au fost distruse, dar nu au fost raportate victime. În sud, în schimb, în regiunea Herson, de unde rușii s-au retras acum două săptămâni, cel puțin 32 de persoane au fost ucise în bombardamente, potrivit poliției ucrainene.

SÂMBĂTĂ, 26 noiembrie, ZIUA 275. Zeci de morţi şi răniţi la Herson. Spitalele din oraş vor fi evacuate. Cozi la benzinăriile din Kiev.

UPDATE 412: Ucraina a acuzat Rusia că reînvie tacticile de ”genocid” ale lui Stalin. Kievul a comemorat 90 de ani de la decizia regimului stalinist de a confisca recoltele țăranilor ucraineni ceea ce a provocat milioane de victime prin înfometare. Holomorodul sau ”genocidul prin foamete” a fost marcat în capitala ucraineană în prezența unor demnitari europeni, în momentul în care Ucraina luptă împotriva forțelor invadatoare și încearcă să refacă rețeaua energetică țintită cu predilecție, în ultimele zile, de rachetele rusești. ”Cândva au vrut să ne distrugă cu foamete, acum – cu întuneric și frig. Nu putem fi zdrobiți”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE 411: 15 locuitori au fost uciși și 35, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele armatei ruse de invazie asupra oraşului Herson, din sudul Ucrainei, de unde trupele Moscovei se retrăseseră acum două săptămâni. Un oficial al administrației militare a orașului, Galina Lugova, a scris pe rețelele de socializare că mai multe „locuinţe private și clădiri înalte” au fost avariate. „Invadatorii ruși au deschis focul asupra unei zone rezidențiale, folosind (...) lansatoare de rachete. O clădire mare a luat foc" –  afirmă şi guvernatorul ucrainean al regiunii Herson, Iaroslav Ianușevici. „Din cauza bombardamentelor rusești constante, evacuăm pacienții din spitalele din Herson” – a anunţat ministerul ucrainean al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar, care a precizat că un tren a plecat, deja, spre Hmelnițki, „cu primii 100 de cetățeni (...), inclusiv 26 de copii, șapte pacienți imobilizați și șase persoane cu dizabilități”.

Peste șase milioane de gospodării ucrainene au fost afectate de întreruperile de curent, provocate de bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii critice. Operatorul Ukrenergo a anunţat că „ne aşteptăm să trecem weekendul cu un deficit în jur de 25% (...), prin urmare, se vor menţine orarele pentru restricţii". În capitală, Kiev, „o treime din locuințele (...) au, deja, încălzire (...). Jumătate dintre utilizatori sunt încă lipsiți de electricitate" - a declarat primarul Vitali Kliciko. Reporterii străini relatează despre cozi de mașini care așteptau să alimenteze în fața unor benzinării din Kiev. Şi funcționarea rețelelor de telefonie mobilă a fost perturbată în unele cartiere ale capitalei. Rusia continuă să afirme că țintește doar infrastructura militară și a dat vina pe apărarea antiaeriană ucraineană pentru penele de curent. Kremlinul repetă că Ucraina ar putea pune capăt suferinței poporului său acceptând cererile Rusiei.

VINERI, 25 noiembrie, ZIUA 274. Ucraina încearcă şi-şi repare infrastructura energetică. „Poate fără electricitate în acest moment, dar cu siguranță fără Rusia!" Zeci de morţi şi răniţi în bombardamente.

UPDATE 410: Ucraina încerca, vineri, să-şi repare infrastructura energetică, avariată de bombardamentele masive ale armatei ruse de invazie, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire și fără lumină. Președintele Volodimir Zelenski a spus că noua strategie a Moscovei de a cufunda Ucraina în întuneric nu va slăbi hotărârea țării sale. „Este un război al forței, al rezistenței, este vorba despre cine e mai puternic” - a spus el într-un interviu pentru publicaţia britanică Financial Times, publicat tot vineri. În capitala Kiev, lovită de ploaia înghețată căzută peste zăpadă și de temperaturi aproape de îngheț, 60% din populație încă suferă de pe urma penelor de curent. Alimentarea cu apă a fost, însă, restabilită, potrivit primăriei. Ministerul rus al Apărării susține că bombardamentele trupelor sale nu au vizat Kievul şi acuză apărarea antiaeriană ucraineană că e responsabilă pentru pagubele din oraş.

Şi restul Ucrainei a fost afectat avarii, dar reconectarea infrastructurii critice a continuat treptat. În regiunea Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, nu departe de granița cu Rusia, aprovizionarea a fost refăcută după lucrări „foarte dificile” - a spus primarul Igor Terehov. Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a precizat că 70% din locuințe au fost reconectate la reţea, după ce, cu o zi înainte, „întreaga regiune era în întuneric din cauza terorii ocupanților”. „Să rămânem împreună! Poate fără electricitate în acest moment, dar cu siguranță fără Rusia!" – i-a îndemnat pe locuitori guvernatorul regiunii Hmelnițki, din vestul ţării, Serghei Gamali. Întreruperile de curent au afectat acolo peste 430.000 de abonați. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat cu privire la consecințele „potențial mortale” pentru milioane de ucraineni care și-ar putea părăsi casele „în căutare de căldură și siguranță”.

Bombardamentele rusești continuă. Patru morți și zece răniți au fost raportaţi la Herson (sud), de unde trupele Moscovei s-au retras în urmă cu două săptămâni, și șapte morți și 30 răniți la Vişgorod, lângă Kiev. Lupte se poartă, în continuare, şi în estul Ucrainei.

JOI, 24 noiembrie, ZIUA 273. Atât Kievul, cât și Moscova se declară sigure de victorie. „Un alt schimb (de prizonieri) a avut loc (…), conform formulei 35 pentru 35.”

UPDATE 409: Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, armata rusă de invazie a lansat cinci drone kamikaze și a tras în jur de 70 de rachete de croazieră, dintre care 51 au fost doborâte, asupra  infrastructurii strategice din Ucraina. Ambasadorul Franței la ONU, Nicolas Rivière, a descris atacurile rusești drept o „încălcare vădită a dreptului internațional umanitar” și a reafirmat sprijinul Parisului pentru Kiev. „Incapabilă să câștige într-o luptă corectă cu armata ucraineană, Rusia poartă un război laș, de teroare contra civililor” - a afirmat și șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care s-a declarat convins că „teroarea rusă va eșua. Ucraina va câștiga”. În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că Rusia nu are îndoieli cu privire la „succesul” ofensivei sale din Ucraina, în pofida eșecurilor de pe teren din ultimele luni.

În ciuda luptelor violente, care se poartă în special pe frontul de est, Moscova și Kiev au continuat să facă schimb de prizonieri. „Un alt schimb a avut loc (…), conform formulei 35 pentru 35” - a declarat liderul secesionist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin. Prizonierii ucraineni eliberaţi sunt „22 de membri ai gărzii naţionale, opt grăniceri, patru marinari militari, un băiat din forțele armate”, la care se adaugă un civil cu un picior „amputat” - a precizat şeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak.

MIERCURI, 23 noiembrie, ZIUA 272. Bebeluş ucis într-o maternitate bombardată. Ruşii, atacaţi cu drone în Crimeea.

UPDATE 408: Pagina de internet a Parlamentului european a fost atacată de pirați cibernetici pro-ruși, la scurt timp după ce eurodeputații au decis cu o largă majoritate să declare Rusia drept stat sponsor al terorismului. ”Parlamentul este ținta unui atac cibernetic”, a scris pe Twitter președinta legislativului european, Roberta Metsola. ”Atacul a fost revendicat de o grupare pro-Kremlin. Răspunsul meu e SlavaUkraini!” a adăugat Metsola. Atacul nu a fost foarte sofisticat, iar site-ul Parlamentului a redevenit funcțional după câteva ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat textul adoptat de europarlamentari și a subliniat că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru a pune capăt îndelungatei politici teroriste a Moscovei în Ucraina și în lume.

UPDATE 407: Un nou atac masiv cu rachete lansat de ruşi asupra Ucrainei a provocat azi întreruperi extinse de curent și apă și a ucis cel puțin 6 persoane, între care și un nou-născut dintr-o maternitate bombardată în sudul țării. Toate centralele nucleare din țară și majoritatea celor termice și hidroelectrice s-au oprit temporar. Mai multe sute de mineri au rămas blocați în subteran în regiunea Dnipropetrovsk, din cauza lipsei de curent. Armata ucraineană afirmă că forțele ruse au tras 70 de rachete de pe mare și din aer, din care 51 au fost doborâte, și au folosit 5 drone kamikaze. Președintele Volodimir Zelenski a declarat într-un scurt mesaj video că ucrainenii sunt indestructibili, iar Ucraina își va reface infrastructura distrusă de ruși. Rachetele care au lovit Ucraina au provocat pene de curent și în Moldova vecină. Președinta Maia Sandu a declarat că nu se poate avea încredere în regimul care-i lasă țara în întuneric și ucide oameni în Ucraina. ”Singurul nostru drum este spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu pe Facebook. 

UPDATE 406: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat, miercuri, Moscova că practică „teroarea și crima”, după ce un bombardament rusesc asupra unei maternități a ucis un nou-născut. Serviciile de urgență ucrainene au anunţat că „în noaptea de 23 noiembrie, în orașul Vilniansk, din regiunea Zaporojie (sud), o clădire cu două etaje, care găzduia o maternitate, a fost distrusă de un atac cu rachetă”. „În urma atacului, bebelușul născut în 2022 a murit” - potrivit aceleiași surse, care precizează că mama copilului și un medic au putut fi fost salvați de sub dărâmături.

Peninsula ucraineană Crimeea, anexată, fără luptă, de Rusia în 2014, a fost vizată de un atac cu drone care, potrivit autorităților locale pro-ruse, n-ar fi provocat pagube majore. Guvernatorul instalat de Moscova al regiunii administrative Sevastopol, Mihail Razvojaiev, susţine că nicio infrastructură civilă nu a fost avariată şi că apărarea antiaeriană a doborât două drone în apropierea centralei electrice de la Balaklava, care a mai fost ţintită de armata ucraineană în trecut. Flota rusă de la Marea Neagră, care are sediul în portul Sevastopol, fusese atacată la sfârșitul lunii octombrie, în ceea ce autoritățile pro-ruse au numit un atac „masiv” cu drone al armatei ucrainene.

În Rusia, o serie de explozii a ucis trei persoane în regiunea Belgorod, de la granița cu Ucraina - a anunțat guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov. O femeie a murit în urma unui bombardament la Şebekino, un oraș situat la opt kilometri de frontieră, iar două persoane ar fi fost ucise de explozia  unei „muniții neidentificate” în satul Staroselie.

MARȚI, 22 noiembrie, ZIUA 271. Locuitorilor din Hersonul recent eliberat li se cere să se „evacueze pentru iarnă în regiunile mai sigure ale țării”. Statele Unite acuză că invazia „a fost însoțită de crime de război sistematice.”

UPDATE 405:  Responsabilii politici de la Kiev le-au cerut ucrainenilor să se pregătească pentru o iarnă cu restricții severe la consumul de electricitate, după ce bombardamentele armatei ruse de invazie au paralizat jumătate din capacitatea energetică a țării, iar temperaturile au scăzut, deja, sub punctul de îngheț. Președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat, din nou, pe locuitorii Kievului și ai altor regiuni să-și limiteze consumul de energie electrică. La rîndul său, viceprim-ministrul responsabil cu reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșciuk le-a cerut locuitorilor din Hersonul recent eliberat, în special femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, să se „evacueze pentru iarnă în regiunile mai sigure ale țării”. Șeful unui important furnizor de energie apreciază că oamenii vor fi nevoiți să trăiască cu pene de curent cel puțin până la sfârșitul lunii martie. „Fă-ți stocuri de haine groase și de pături (…), asta te va ajuta să reziști la o întrerupere lungă” - a spus Serghei Kovalenko, directorul YASNO, firmă care livrează energie pentru Kiev.

Nu există probleme imediate de securitate la centrala nucleară Zaporojie, din sud, cea mai mare din Europa, pe care trupele ruse au ocupat-o de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie – susțin experții internaționali care au inspectat uzina. Kievul și Moscova se acuză reciproc, din nou, că ar fi bombardat centrala și că pot provoca o catastrofă nucleară.

La Washington, ambasadoarea itinerantă a Statelor Unite pentru justiția penală globală, Beth Van Schaack, a spus că există probe puternice ale abuzurilor rusești comise în Ucraina. Sunt tot mai multe dovezi că invazia „a fost însoțită de crime de război sistematice, comise în toate regiunile în care au fost desfășurate forțe ruse” - a spus ea, invocând atacuri „deliberate, nediscriminate și disproporționate” asupra populației civile, abuzuri asupra civililor și a prizonierilor de război, expulzarea forțată sau deportarea cetățenilor ucraineni - inclusiv a copiilor - în Rusia, precum și acte de violență sexuală.  

LUNI, 21 noiembrie, ZIUA 270. Noi bombardamente la Zaporojie. Nivelul radiaţiilor n-a crescut.

UPDATE 404: Organizația Mondială a Sănătății, OMS a avertizat că milioane de ucraineni sunt în pericol de moarte în această iarnă, după seria de atacuri devastatoare ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. ”Mai simplu spus, iarna aceasta va fi o chestiune de supraviețuire”, a declarat presei directorul regional pentru Europa, Hans Kluge. El a adăugat că OMS a înregistrat peste 700 de atacuri asupra unităților de sănătate ucrainene de la începutul invaziei ruse din februarie, care constituie „o încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. În plus OMS se așteaptă ca încă două până la trei milioane de oameni să-și părăsească casele în căutarea căldurii și a siguranței. ”Ei se vor confrunta cu probleme de sănătate semnificative, inclusiv infecții respiratorii precum Covid-19, pneumonie, gripă și un risc serios de difterie și rujeolă pentru o populație subvaccinată”, a adăugat responsabilul OMS

UPDATE 403: Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc, din nou, că au bombardat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată în sudul Ucrainei și ocupată, încă din martie, de armata rusă de invazie. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a apreciat că bombardamentele au fost „absolut deliberate, țintite” şi a calificat situația drept „extrem de gravă”, fără a atribui responsabilitatea vreuneia dintre părţi. Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul că „nu încetează provocările, pentru a crea amenințarea unei catastrofe la centrala nucleară”. Ruşii susţin că forțele ucrainene au tras peste douăzeci de „obuze de mare calibru” asupra uzinei şi că ar fi vizat un corp de clădire  care găzduiește un depozit de combustibil nuclear. În ciuda acestor bombardamente, „nivelul radiațiilor în zona centralei rămâne în conformitate cu standardele” - subliniază declarația oficială a ministerului rus al Apărării. La rândul său, agenția nucleară ucraineană, Energoatom, i-a acuzat pe ruşi că au bombardat centrala, „au organizat încă o dată un șantaj nuclear şi au pus întreaga lume in pericol".

DUMINICĂ, 20 noiembrie, ZIUA 269. Zeci de militari ruși uciși dintr-o singură lovitură. Pentru Kiev, negocierile ar echivala cu o capitulare.

UPDATE 402: Circa 60 de militari ruși au fost uciși într-un atac ucrainean de artilerie cu rază lungă de acțiune – a afirmat comandamentul trupelor Kievului, citat de media internaționale. Incidentul ar fi avut loc în sudul țării, în orașul Mihailkva, situat la 40 kilometri de  Hersonul abandonat de trupele ruse. La jumătatea săptămânii, Ucraina afirmase că alți 50 de soldați ruși au fost uciși sau răniți într-un atac cu obuze asupra satului Denejnikove, din provincia Lugansk, din est, la 70  kilometri în spatele liniei frontului.

Încercările Occidentului de a împinge Ucraina să negocieze cu Moscova după o serie de victorii militare majore ale Kievului sunt „bizare” și echivalează cu o cerere de capitulare - a declarat un consilier cheie al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak. „Când ai inițiativa pe câmpul de luptă, e puțin ciudat să primești propuneri de genul acesta” – susține Podoliak, care crede că ar „însemna că țara care atacă, care își recuperează teritoriile, trebuie să capituleze în fața țării care pierde”. „Rusia nu vrea negocieri. Rusia conduce o campanie de comunicare numită negocieri" – susține consilierul, considerat unul dintre cele mai influente personaje din anturajul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Anterior, presa americană a afirmat că unii înalți oficiali de la Washington au început să încurajeze Ucraina să ia în considerare discuții de pace cu rușii. Zelenski a insistat până acum că acestea nu sunt posibile fără o retragere prealabilă a forțelor ruse de pe tot teritoriul ucrainean. El a mai spus că nu crede că Moscova este cu adevărat interesată de negocierile de pace, sugerând că rușii „căută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și reface forțele”. Rușii susțin, în schimb, că Zelenski se teme să negocieze, fiindcă ar fi ucis de naționaliștii din propria-i tabără dacă ar ceda teritorii.

SÂMBĂTĂ, 19 noiembrie, ZIUA 268. Războiul, condamnat și de țările din regiunea Asia-Pacific. Zelenski crede că rușii nu vor decât un scurt armistițiu, pentru a-și reface forțele. Ucrainenii, acuzați că-și ucid prizonierii.

UPDATE 401: Ucraina și partenerii internaționali au început elaborarea unei declarații comune privind crearea unui scut anti-rachetă eficient, după ce valurile repetate de atacuri aeriene lansate de Rusia au scoz din uz aproape jumătate din sistemul energetic ucrainean. Șeful canelariei prezidențiale ucrainene, Andri Iermak a declarat la un forum pe probleme de securitate în Canada că Ucraina și aliații săi urmăresc să construiască un sistem complex pe mai multe niveluri de apărare antiaeriană și antirachetă. ”Va fi o contribuție la securitatea comună a aviației întregului continent european”, a spus Iermak. El a mai subliniat că apărarea antirachetă eficientă este necesară Ucrainei „foarte repede, înainte de începutul iernii”.

UPDATE 400: Majoritatea șefilor de stat și de guvern din regiunea Asia-Pacific  au condamnat, sâmbătă, invazia rusă din Ucraina. În declarația finală a summitului organizat la Bangkok, în Thailanda, cei 21 de membri ai forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) au convenit asupra unei declarații comune în care subliniază că războiul „provoacă suferințe umane imense și exacerbează fragilitățile existente în economia globală”. Declarația, remarcă media internațională, o reia textual pe cea a G20, publicată la începutul săptămânii, după summitul din Indonezia.

Ucraina a cerut Uniunii Europene „sprijin suplimentar” pentru a trece peste iarnă, deoarece aproape jumătate din infrastructura sa energetică a fost scoasă din funcțiune de atacurile masive cu bombe și rachete ale armatei ruse. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că 17 regiuni și capitala, Kiev, au fost afectate de întreruperile de curent, dar inginerii lucrează la repararea rețelei electrice, iar întreruperile devin mai puțin frecvente. Ministerul rus al Apărării susține că a vizat doar instalațiile militare și că o serie de lovituri de precizie, cu rază lungă de acțiune, au „lovit exact obiectivele vizate”. Anterior, Kremlinul a dat vina pentru penele de curent și pentru impactul acestora asupra civililor pe refuzul Kievului de a negocia. Zelenski a replicat că nu crede că Moscova este cu adevărat interesată de negocierile de pace, sugerând că rușii „căută acum un scurt armistițiu, un răgaz pentru a-și reface forțele”.

Moscova a acuzat armata ucraineană că a executat „brutal” cel puțin zece soldați ruși care tocmai se predaseră, ceea ce ar constitui o „crimă de război”. Acuzația survine după publicarea, pe rețelele de socializare rusești, a două videoclipuri, de aproximativ treizeci de secunde fiecare, prezentate drept probe ale execuțiilor sumare. Kievul nu a reacționat la aceste acuzații, iar ONU a anunțat că le va investiga. Pe de altă parte, un studiu al celebrei universității americane Yale relevă 226 de detenții extrajudiciare și dispariții forțate ale unor ucraineni din regiunea Herson, în timpul ocupației ruse, care a durat circa jumătate de an. „Aceste constatări dau credibilitate unei serii de acuzații alarmante cu privire la tratamentul deținuților, inclusiv decese în arest, utilizarea pe scară largă a torturii și tratamentelor crude, inumane și degradante, jefuirea celor închiși și violență sexuală și de gen” – susțin autorii studiului. Majoritatea acestor acte ar fi fost comise de armata rusă și de serviciul de securitate al Moscovei (FSB).

VINERI, 18 noiembrie, ZIUA 267. Franța cheamă comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Rusiei. Papa Francisc crede că pacea e posibilă.

UPDATE 399: Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, țărilor din zona Asia-Pacific să se alăture „consensului din ce în ce mai mare” împotriva războiului din Ucraina, despre care a spus că este și „problema lor”. „Prioritatea numărul unu a Franței este să contribuie la pacea în Ucraina și să încerce să creeze o dinamică globală, care să pună presiune asupra Rusiei” - a spus el la summitul regional APEC. Parisul, adaugă el, dorește, de asemenea, „să lucreze îndeaproape cu diferite țări, precum China, India, întreaga regiune al Orientului Mijlociu, Africa, America Latină, pentru a crea un consens (…) și pentru a spune Rusiei: opriți războiul, respectați ordinea internațională, reveniți la masa (negocierilor) ”. Și Papa Francisc a apreciat că pacea dintre Rusia și Ucraina e posibilă și a cerut comunității internaționale să nu renunțe la identificarea unei soluții politice. El a repetat că Vaticanul este pregătit să facă orice se poate pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.  

JOI, 17 noiembrie, ZIUA 266. Zelenski continuă să susțină că racheta căzută în Polonia era rusească. Budapesta îl critică. Camere de tortură și zeci de cadavre descoperite în Hersonul părăsit de ruși.

UPDATE 398: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aproape o treime din polulația țării a rămas fără curent electric, în urma unui nou atac al forțelor ruse. Înlăturarea consecințelor atacului a continuat toată ziua, a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj nocturn, dar au apărut din nou întreruperile de curent de urgență, pe lângă cele planificate de stabilizare. ”Până în prezent, peste 10 milioane de ucraineni sunt fără curent electric. Majoritatea se află în regiunea Vinița, Odesa, Sumî și Kiev. Facem totul pentru a normaliza aprovizionarea", a spus președintele. Potrivit acestuia, la Dnipro li se acordă asistență medicală persoanelor rănite în atac, iar la Zaporojie se înlătură molozul unui imobil de locuințe, distrus de ocupanți.

UPDATE 397: Experți ucraineni au ajuns în Polonia pentru a participa la ancheta care urmează să stabilească de unde a fost trasă racheta care a ucis două persoane într-o localitate poloneză de la granița cu Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a făcut anunțul într-un mesaj pe Twitter. ”Sperăm că vor avea acces rapid la locul” incidentului, ”în cooperare cu forțele de ordine poloneze”, a scris el. Anterior, președintele polonez Andrzej Duda afirma că oaspeții polonezi vor putea asista la investigație. Pentru participare, însă, și acces la documente și informații este nevoie de prevederi specifice ale tratatelor, dispoziții de drept internațional, acorduri internaționale, a spus liderul polonez. Președintele Zelenski insistă că racheta nu a fost trasă de ucraineni, deși autoritățile din Polonia și NATO au spus că din primele informații, a fost cel mai probabil, o rachetă ucraineană rătăcită care urmărea să doboare un proiectil rusesc, în timpul celui mai masiv atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, de la începutul invaziei.

UPDATE 396:  Kievul a afirmat, din nou, că racheta care a ucis două persoane într-un sat polonez de lângă granița cu Ucraina a fost „rusească”, contrazicând NATO și Washingtonul, ce acreditează mai degrabă teza unei rachete de apărare ucrainene, căzută accidental pe teritoriul Poloniei. „Nu am nicio îndoială că această rachetă nu a fost a noastră” - a susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. „Cred că a fost o rachetă rusă, în conformitate cu raportul armatei ucrainene” - a adăugat. Budapesta l-a criticat pe Zelenski, spunând că dă „un exemplu prost” pretinzând că racheta este rusă. „Într-o astfel de situație, liderii lumii vorbesc în mod responsabil” - a declarat șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas. Stat membru al Uniunii Europene și NATO, Ungaria are relații reci cu Ucraina vecină și a păstrat raporturi neobișnuit de strânse cu Kremlinul, chiar după declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie. Polonia, care are o graniță de 530 de kilometri cu Ucraina, este lider regional în ceea ce privește asistența militară și umanitară acordată vecinului său estic. De asemenea, găzduiește pe teritoriul său circa 10.000 de militari americani.

Serviciul de securitate al Ucrainei a anunțat că a descoperit „încă o cameră de tortură a ocupanților ruși” la Herson, orașul din sud recucerit de trupele Kievului săptămâna trecută. Rușii au ținut acolo, în condiții inumane, patrioți locali, care au refuzat să coopereze cu inamicul. Locuitorii din Herson au fost interogați și torturați cu brutalitate - a adăugat sursa citată. Și ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, Denis Monastirski, a declarat că au fost deschise 436 de proceduri judiciare, după descoperirea în această regiune a elementelor care ar putea fi calificate drept crime de război, în special unsprezece locuri de detenție, o parte având urme de camere de tortură. Până acum, au fost găsite „63 de cadavre”, „dar căutarea abia începe și vor fi descoperite multe alte locuri de tortură și morminte” - a menționat el.

MIERCURI, 16 noiembrie, ZIUA 265. G20 condamnă războiul. Şanse pentru prelungirea acordului privind exportul de cereale.

UPDATE 395: Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia susține că Polonia și Ucraina au încercat să provoace o ciocnire directă între Rusia și NATO. Consiliul de Securitate al ONU a luat în discuție explozia din Polonia soldată cu doi morți, care, potrivit rapoartelor inițiale, ar fi fost provocată de o rachetă rusă. Nebenzia afirmă că declarațiile iresponsabile făcute de conducerile de la Varșovia și Kiev nu pot fi percepute decât ca o încercare de extindere a conflictului. Polonia și NATO au anunțat ulterior că a fost vorba, cel mai probabil, de o rachetă rătăcită a apărării ucrainene, într-o zi în care Rusia a lansat cel mai masiv atac aerian asupra Ucrainei. Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas Greenfield a spus că deși ancheta este în desfășurare, este clar de pe-acum că tragedia din Polonia n-ar fi avut loc dacă Rusia n-ar fi invadat Ucraina fără motiv. Thomas Greenfield a menționat că SUA au oferit sprijin și asistență depline în ancheta Poloniei pentru a determina ce s-a întâmplat exact. La Kiev, președintele Zelenski a declarat că le-a oferit partenerilor toate informațiile și a cerut ca și specialiștii ucraineni să se alăture anchetei internaționale.

UPDATE 394: Federația Rusă a lansat 126 de atacuri asupra sistemului energetic al Ucrainei, de la începutul invaziei. Potrivit unui raport al Parchetului General ucrainean, 92 dintre ele au avut loc în pragul iernii, în lunile octombrie și noiembrie. În doar o singură zi, pe 5 noiembrie, trupele ruse au tras peste 90 de rachete de croazieră pe teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructura energetică din mai multe regiuni. Parchetul General constată că astfel de acțiuni corespund unuia dintre semnele de genocid, specificate în Convenția ONU pentru prevenirea și pedepsirea acestei crime și anume crearea deliberată a condițiilor imposibile pentru viață. Alte semne de genocid, conform Convenției sunt uciderea membrilor unui grup protejat, cauzarea de vătămări corporale grave sau tulburări psihice membrilor unui astfel de grup; împiedicarea nașterii în mediul unui astfel de grup; transferul forțat al copiilor dintr-un grup uman în altul.

UPDATE 393: „Cei mai mulți” dintre membrii G20 „condamnă ferm războiul din Ucraina”, declanşat de Rusia pe 24 februarie, și toți sunt de acord că acesta „subminează economia mondială”, potrivit unei declarații comune, emise, miercuri, la finalul summitului de pe insula indoneziană Bali. Cele mai mari douăzeci de economii mondiale subliniază, de asemenea, în acest text comun, că „folosirea sau amenințarea cu utilizarea armelor nucleare este inadmisibilă”, după ce responsabili de la Moscova au afirmat că Rusia ar putea uza de oric e mijloc pentru a se apăra. Tot în Bali, unde au avut o întrevedere bilaterală în marja summitului, președintele american, Joe Biden, și prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, au denunțat ceea ce au numit bombardamentele „barbare” al Rusiei asupra civililor din Ucraina. „În timp ce liderii mondiali sunt adunați aici, în Bali, pentru a căuta calea către pace, (președintele rus Vladimir) Putin lovește civili, copii, femei” - a spus Biden. El însuşi participant la summit, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat, tot miercuri, „convins” că acordul privind exporturile de cereale ucrainene va fi reînnoit.  Erdogan este unul dintre mediatorii acestui acord, semnat, în vară, între Rusia și Ucraina, sub egida ONU, care a permis exportul a aproape 11 milioane de tone de grâne pe pieţele mondiale. Înţelegerea expiră vineri.

MARȚI, 15 noiembrie, ZIUA 264. Zelenski le propune rușilor un schimb complet de prizonieri. Kievul vrea și prelungirea pe termen nelimitat a acordului care permite exportarea pe piețele mondiale a cerealelor ucrainene.

UPDATE 392: Șeful NATO, Jens Stoltenberg va organiza miercuri o întâlnire de urgență cu ambasadorii țărilor aliate, pentru a discuta despre explozia din Polonia soldată cu doi morți. Varșovia a confirmat că un proiectil de fabricație rusă i-a atins teritoriul. Potrivit rapoartelor inițiale, rachete lansate de ruși asupra Ucrainei ar fi lovit o fermă poloneză de lângă graniță. Premierul Morawiecki a convocat Consiliul Național de Securitate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a vorbit cu omologul său polonez, Andrzej Duda despre teroarea rachetelor rusești. ”Ucraina, Polonia, Europa și întreaga lume trebuie protejate pe deplin de Rusia teroristă, a scris pe Twitter liderul de la Kiev. Andrzej Duda a discutat și cu președinții Statelor Unite și Franței, iar Emmanuel Macron a spus că vrea să inițieze o discuție în cadrul summit-ului G20 din Indonezia.

UPDATE 391: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, marți, liderilor G20, reuniți în Indonezia, să-și depășească diviziunile, pentru a încerca să pună capăt războiului „distructiv” purtat de Rusia împotriva țării sale. Întors din Herson, orașul din sud tocmai eliberat de armata sa, Zelenski a fost unul dintre primii care au vorbit prin videoconferință la ceea ce el a numit „G19”, format din care a exclus Rusia. În alocuțiunea sa, președintele ucrainean le-a cerut participanților la summit să nu aibă încredere în Rusia și să nu tolereze „șantajul nuclear” ori „amenințările nebunești” de la Moscova. Zelenski a propus un schimb complet de prizonieri cu rușii, precum și prelungirea pe termen nelimitat a acordului care permite exportarea pe piețele mondiale a cerealelor ucrainene. Acordul, negociat în iulie, sub egida ONU și cu medierea Turciei, a făcut posibilă livrarea a circa 10 milioane de tone de cereale. Acesta expiră vineri, iar Moscova pare să pună la îndoială prelungirea înțelegerii. Cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei s-a deschis fără liderul de la Kremlin, Vladimir Putin,  dar în prezența șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

LUNI, 14 noiembrie, ZIUA 263. Noi sancţiuni americane contra celor care ajută Rusia să-şi procure tehnologie militară. Toată infrastructura critică din Herson e minată. Lupte aprige pe frontul de est.  

UPDATE 390: Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluţie prin care stabilește că Rusia este responsabilă pentru reparațiile din Ucraina. Rezoluția votată de 94 din cele 193 de state membre arată că Rusia trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor actelor sale internaționale ilegale, inclusiv repararea oricărui prejudiciu, provocat de astfel de acte. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar au greutate politică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că ONU tocmai a dat undă verde pentru crearea unui mecanism de compensare pentru crimele ruse din Ucraina. ”Agresorul va plăti pentru ceea ce a făcut", a scris pe Twitter liderul de la Kiev.

UPDATE 389: Statele Unite vor anunța, luni, noi sancțiuni contra unei rețele transnaționale de persoane și companii care au lucrat ca să procure tehnologii militare pentru războiul declanşat de Rusia în Ucraina - a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Ea le-a spus reporterilor prezenţi la summitul G20 de la Bali că sancțiunile vor viza 14 persoane și 28 de entități, inclusiv facilitatori financiari, dar ea a refuzat să ofere detalii. Media internaţionale amintesc că Rusia a reușit să achiziționeze drone kamikaze din Iran, care au fost folosite pentru a ataca orașele și infrastructura energetică din Ucraina.

Tot luni, Comandamentul de Sud al forțelor armate ucrainene a declarat că forțele ruse de invazie au continuat să „provoce daune (...) trupelor noastre și așezărilor eliberate de-a lungul malului drept al (râului) Nipru”. Guvernatorul ucrainean al regiunii Herson, Iaroslav Ianușevici, a declarat că autoritățile au decis să mențină interdicția de circulaţie între orele 17:00 şi 8:000. Tot ca măsură de securitate, oamenii nu pot să părăsească sau să intre în orașul Herson, fiindcă „inamicul a minat toată infrastructura critică” - a declarat Ianușevici pentru televiziunea ucraineană. Şi preşedintele Volodimir Zelenski i-a avertizat pe locuitorii din Herson despre prezența minelor rusești. „Vă rog, vă rog, să nu uitați că situația din regiunea Herson rămâne foarte periculoasă” - a spus el, în obişnuitul său discurs nocturn adresat naţiunii.

Ministerul Apărării de la Kiev a declarat că, în ultima săptămână, a recucerit 179 de aşezări şi 4.500 de kilometri pătraţi de-a lungul râului Nipru, care traversează Ucraina de la nord la sud. Statul major al forțelor armate ucrainene a raportat lupte aprige şi pe frontul de est, în regiunile Donețk și Lugansk. „Inamicul nu oprește bombardarea așezărilor și a pozițiilor unităților noastre de-a lungul liniei frontului... El continuă să lovească infrastructura critică și casele civile”- susţine sursa citată. În ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi lansat zeci de atacuri aeriene şi cu rachete. În replică, forțele ucrainene afirmă că au atacat pozițiile rusești de 16 ori, distrugând baze care adăposteau personal, arme și echipament militar. Media internaţionale n-au putut verifica aceste informaţii din surse independente.

DUMINICĂ, 13 noiembrie, ZIUA 262. Rușii, acuzați că au distrus infrastructura cheie din Herson. Lupte infernale în Donețk.

UPDATE 388: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski afirmă că în așezările eliberate din regiunea Herson au fost descoperite peste 400 de crime de război comise de ocupanții ruși. Președintele a subliniat că anchetatorii au documentat, fără excepție, toate crimele de război comise de armata rusă în retragerea din acele teritorii.
"S-au găsit cadavrele celor uciși - atât civili, cât și militari, armata rusă a lăsat în urmă aceleași atrocități ca și în alte regiuni ale țării noastre, unde a putut intra", a spus Zelenski.
El a dat asigurări că fiecare criminal de război rus va fi tras la răspundere, iar stabilitatea, legea și ordinea vor fi asigurate în cele 226 de așezări eliberate din regiune, care găzduiesc peste 100.000 de locuitori. 

UPDATE 387: Forțele ruse de invazie au distrus, înainte de a fugi, infrastructura cheie - comunicații, apă, căldură, electricitate - din orașul Herson, din sudul Ucrainei - a afirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după ce trupele Kievului și-au restabilit controlul asupra localității ce s-a aflat sub ocupație încă din martie. Rușii, a adăugat  Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, au lăsat în urmă la Herson aproape 2.000 de mine și obuze neexplodate. Președintele a descris drept infernale luptele care se acum poartă în regiunea Doneţk, din est, unde forţele ruse și aliații lor, secesioniștiii pro-moscoviți, opun o rezistență și mai acerbă după pierderea Hersonului.  

SÂMBĂTĂ, 12 noiembrie, ZIUA 261. Armata ucraineană e în Herson. Pentru Statele Unite, aceasta e o „victorie extraordinară”. Pentru ruși, e a treia retragere pe scară largă.

UPDATE 386: Ucraina și-a reluat controlul asupra orașului Herson, din sud, ocupat de armata rusă de invazie încă de la jumătatea lunii martie. „Forțele speciale sunt, deja, în oraș” – a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. El a adăugat că „astăzi e o zi istorică, reluăm sudul țării, luăm înapoi Hersonul." Prima sarcină a militarilor intrați în oraș va fi să neutralizeze numeroasele mine lăsate în urmă de armata rusă - a mai spus Zelenski. Tot el a postat pe Telegram un videoclip, prezentat ca înregistrat la Herson, cu soldați ucraineni din Brigada a 28-a, aplaudați, în noapte, de o mulțime care scanda „V-C-U!”, acronimul forțelor armate ale Kievului. În celebra piață Maidan din Kiev, locuitori din Herson, care erau refugiați de luni în șir în capitală, au sărbătorit vestea cu entuziasm.

„Se pare că ucrainenii tocmai au obținut o victorie extraordinară: singura capitală regională pe care Rusia a ocupat-o în acest război este acum din nou sub steagul Ucrainei” – le-a declarat, sâmbătă, reporterilor consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan. El afirmă că „Ucraina este partidul păcii în acest conflict și Rusia este partidul războiului. Rusia a invadat Ucraina. Dacă Rusia ar alege să înceteze lupta în Ucraina și să plece, acesta ar fi sfârșitul războiului. Dacă Ucraina ar alege să înceteze lupta și ar renunța, ar fi sfârșitul Ucrainei”.

Potrivit Moscovei, „peste 30.000” de soldați ruși și „aproape 5.000 de unități de armament și vehicule militare au fost retrase” de pe malul vestic al Niprului, unde e situat Hersonul, pentru a fi puse la adăpost de contraofensiva armatei ucrainene. Retragerea din Herson este a treia pe scară largă de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie. În primăvară, în fața rezistenței acerbe a ucrainenilor, armata rusă a renunțat la cucerirea Kievului, pentru a fi, apoi, alungată, în septembrie, din aproape toată regiunea Harkov (nord-est).

VINERI, 11 noiembrie, ZIUA 260. Ucrainenii spun că au eliberat zeci de sate în regiunea Herson. Rușii sapă tranșee de cealaltă parte a râului Nipru.

UPDATE 385: Ucraina a anunţat recucerirea de la inamic a numeroase de sate din regiunea Herson, din sudul ţării, de unde Moscova a confirmat că a început să-și retragă trupele de invazie. „Nu inamicul se retrage, ci ucrainenii sunt cei care îl alungă pe ocupant” – a insistat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii. Progresele de pe front, mai spune Zelenski, „s-au realizat prin curaj, prin durere și cu pierderi”. Anterior, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, anunțase că forțele sale au înaintat kilometri buni, preluând controlul a șase localități în direcția Petropavlivka-Novoraisk și altor șase în direcția Pervomaiske-Herson. În total, susțin ucrainenii, „41 de sate” au fost eliberate în regiune, de la declanșarea contraofensivei lor, în octombrie.

Armata rusă a anunțat că și-a început retragerea prin mutarea trupelor sale de pe malul drept (vestic), unde se află orașul Herson, pe malul stâng al râului Nipru, obstacol natural teoretic mai ușor de apărat. Generalul Serghei Surovikin, noul șef operațiunilor rusești din Ucraina, afirmase că retragerea se va face „foarte repede”, fără a oferi un calendar al mutării trupelor. De partea ucraineană, anunțul a fost primit fără jubilație și cu circumspecție. Menționând că, în această etapă, „nu poate nici să confirme, nici să infirme informațiile referitoare la o presupusă retragere a trupelor ruse din Herson”, generalul Oleksi Gromov, reprezentant al Statului Major ucrainean, susține, totuși că rușii „nu au avut de ales decât să fugă” în fața înaintării ucrainene. Imaginile din satelit îi mai arătau în ultimele zile pe militarii ruși săpând tranșee pe malul stâng al Niprului, de cealaltă parte a râului. Aceste poziții le-ar putea permite să fie foarte bine plasați pentru a ataca trupele ucrainene care intră în  Herson.

O retragere a Rusiei „ar fi o nouă victorie” pentru Kiev - apreciază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Și media internaționale scriu că plecarea din Herson, dacă va fi confirmată, constituie un nou eșec usturător pentru Moscova, deja forțată să abandoneze, în septembrie, regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei. Evoluțiile de pe front survin după ce, pe 30 septembrie, președintele rus, Vladimir Putin, decretase anexarea celor patru regiuni ucrainene parțial ocupate de trupele sale, Herson și Zaporojie din sud și, respectiv, Donețk și Lungansk, din est, și amenințase că Rusia va apăra „prin toate mijloacele” ceea ce consideră acum a fi teritoriul său.

JOI, 10 noiembrie, ZIUA 259. Precauţie la Kiev după ce ruşii au anunţat că pleacă din Herson. Prigojin şi Kadîrov susţin retragerea. Amnesty International: probabil că Rusia a comis crime împotriva umanității.

UPDATE 384: Autoritățile de la Kiev rămân circumspecte după ce Rusia a anunţat că-şi retrage trupele de la Herson, reşedinţa regiunii omonime din sudul Ucrainei, ocupată la începutul invaziei declanşate pe 24 februarie. „Nu vedem niciun semn că Rusia părăsește Hersonul fără luptă. O parte (din trupe) este menținută în oraș" – a declarat un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak. „Încearcă doar să iasă dintr-o situație dificilă” - susţine şi purtătoarea de cuvânt a comandamentului de sud al armatei ucrainene, Natalia Gumeniuk. „Faptul că au anunțat că trec pe malul stâng (al râului Nipru) nu a surprins pe nimeni. Dar știm că va trebui, totuși, să luptăm” - a adăugat ea, spunând că bătălia pentru Herson nu s-a încheiat. „Este imposibil să credem cuvintele rușilor. Cu ei este întotdeauna necesar să fim pregătiți pentru orice” - a apreciat, la rândul său, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Malyar. Şi președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, avertizase că „inamicul nu ne face cadouri, nu dă dovadă de gesturi de bunăvoință, trebuie să câștigăm totul.”

În Rusia, atât fondatorul grupului paramilitar Wagner, oligarhul Evgheni PrIgojin, cât și liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov au apărat măsura retragerii din Herson. „Între a face un sacrificiu absurd și a salva viețile soldaților, generalul (Serghei) Surovikin (şeful operaţiunilor militare ruseşti din Ucraina – n. red.) a făcut o alegere dificilă, dar corectă” - a spus Kadîrov, considerat, ca şi Prigojin, un adept al liniei dure în raporturile cu Kievul. În ajun, Surovikin anunţase că aşa-zisele autorităţi de ocupaţie au procedat, în ultimele săptămâni, la „evacuarea” a 115.000 de persoane de pe malul drept pe malul stâng al Niprului. Ucraina a denunțat aceste deplasări de populație, calificându-le drept „deportare”. Probabil că Rusia a comis crime împotriva umanității, transferând forțat pe teritoriul său sau în zone aflate sub controlul separatiștilor pro-ruși civili ucraineni din zonele ocupate de trupele sale în Ucraina - a acuzat, joi, Amnesty International. „Copiii au fost separați de familiile lor (...) cu încălcarea dreptului internațional umanitar” - a denunțat respectata organizaţie non-guvernamentală.

MIERCURI, 9 noiembrie, ZIUA 258. Trupele Moscovei abandonează orașul Herson din sudul Ucrainei, în fața contraofensivei ucrainene. Ucrainenii nu vor să cedeze „niciun centimetru” de teren nici în zona Donețk, din est. În regiunea vecină Lugansk, 21 de recruți ruși s-ar fi predat, după ce n-au avut hrană și apă vreme de trei zile. 

UPDATE 383: Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu a ordonat retragerea trupelor din Herson după o contraofensivă ucraineană de mai multe săptămâni. Comandantul forțelor ruse din Ucraina i-a raportat ministrului că orașul nu mai poate fi aprovizionat, iar militarii ruși pot fi încercuiți pe pozițiile actuale de pe malul drept al Niprului. Este una din retragerile majore ale Rusiei în cele aproape 9 luni de invazie în Ucraina. Orașul Herson, port fluvial și maritim din sudul Ucrainei a fost singura capitală regională ocupată de ruși încă de la începutul războiului.

UPDATE 382: Viceguvernatorul regiunii Herson, Kirill Stremousov, instalat de ruşi la două luni după invadarea Ucrainei a murit într-un accident de mașină, spun oficialităţi locale și mass-media. El a fost cel care a declarat săptămâna trecută că forţele ruse se vor retrage, cel mai probabil, de pe malul drept al Niprului, care traversează capitala regională Herson, în faţa contraofensivei ucrainene. Stremousov era cunoscut pe rețelele de socializare pentru actualizările sale regulate despre situația de pe front. În vârstă de 45 de ani, el a fost unul dintre cei mai proeminenți susținători ai ocupației ruse, iar poliția ucraineană îl căuta pentru trădare. Guvernatorul Vladimir Saldo a declarat că adjunctul său a murit în accident de mașină, care potrivit agenției ruse de presă, Interfax a avut loc pe drumul dintre Herson și Armiansk, un oraș din sud-estul Crimeei, primul teritoriu ucrainean anexat de ruși în 2014. Responsabilii ucraineni și-au exprimat scepticismul față de acest anunţ, care nu poate fi verificat în mod independent. Între timp surse ucrainene spun că rușii aruncă în aer podurile de pe malul drept al Niprului din regiunea Herson pentru a-și pregăti retragerea și a încetini înaintarea forțelor ucrainene.

UPDATE 381:  Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale nu vor ceda „niciun centimetru” de teren în luptele pe care le poartă în regiunea industrială Doneţk, din estul țării, cu armata rusă de invazie. Ostilitățile continuă să se concentreze în jurul orașelor Bahmut, Soledar și Avdiivka, iar „activitatea ocupanților rămâne la un nivel extrem de ridicat nivel - zeci de atacuri în fiecare zi" - a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii . El susține că rușii, care încearcă să atingă granița administrativă a regiunii Donețk, „suferă pierderi extraordinar de mari”. În regiunea Luhansk, vecină cu Donețkul,  21 de recruți ruși s-ar fi predat forțelor ucrainene, după ce n-au avut nimic de mâncat sau de băut vreme de trei zile – afirmă analistul militar de la Kiev Oleh Jdanov.

În sud, primarul instalat de ocupanții ruși la Snihurivka, localitate situată la est de orașul Mikolaiv, spune că în zonă se dau lupte grele și că locuitorii au văzut tancuri ucraiene în centru. Și unul dintre cei mai notorii colaboraționiști locali, Kiril Stremusov, șeful adjunct al administrației de ocupație din regiunea Herson, afirmă că forțele ucrainene încearcă să avanseze pe trei fronturi, inclusiv la Snihurivka. Guvernatorul ucrainean al regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, citând o posibilă conversație interceptată dintre militarii ruși, a sugerat că aceștia ar bate, deja, în retragere.

MARȚI, 8 noiembrie, ZIUA 257. Dictatura comunistă nord- coreeană neagă că le-ar livra armament rușilor. Locuitorilor din Kiev li se cere „să folosească cu moderație electricitatea”.

UPDATE 380: Ministerul Apărării din Coreea de Nord a calificat drept „fără temei”acuzațiile americane că regimul comunist de la Phenian a furnizat obuze de artilerie Rusiei pentru războiul său din Ucraina. „Încă o dată, vrem să clarificăm că nu a existat niciodată niciun contract de arme cu Rusia și că nu prevedem unul nici în viitor” – a insistat sursa citată, după ce, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a susținut că nord-coreenii trimit, pe ascuns, un „număr semnificativ” de obuze către Rusia. Kirby a apreciat că presupusul ajutor nord-coreean dovedește „lipsurile” de natură logistică cu care se confruntă Rusia pe frontul din Ucraina. Luna trecută, Coreea de Nord și-a exprimat sprijinul pentru anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate și a denunțat demersurile inițiate la ONU împotriva Moscovei de către Statele Unite și aliații acestora. Ministrul nord-coreean de externe, Jo Chol Su, citat de agențiile internaționale de știri, pretinde că pseudo-referendumurile care au prefațat anexarea au fost perfect legitime și „desfășurate în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, care stabilește principiile egalității popoarelor”. Ucraina a sistat imediat relaţiile cu regimul comunist de la Phenian, aşa cum procedase, anterior, şi cu dictatura de la Damasc. Aliate, timp de decenii cu fosta Uniune Sovietică, regimurile din Coreea de Nord şi Siria au rămas pe orbita Moscovei.

În capitala ucraineană Kiev, administrația militară regională le-a cerut locuitorilor „să folosească cu moderație electricitatea”, iar operatorul Ukenergo a fost nevoit să recurgă la „opriri de urgență”. Un atac rusesc cu drone kamikaze și cu rachete a lăsat, după 31 octombrie, aproape 80% din locuitorii capitalei fără apă și 350.000 de case fără electricitate, înainte ca o parte din avarie să fie reparată. Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a distrus aproximativ 40% din infrastructura energetică a Ucrainei de la începutul lunii octombrie, inclusiv folosind drone sinucigașe fabricate în Iran.

În sud, , într-o regiune în care trupele ucrainene sunt în ofensivă de săptămâni în șir, așa-zisele autorități instalate de armata rusă de ocupație în orașului Herson au anunțat „stabilizarea” alimentării cu apă și energie electrică, a doua zi după bombardamente de care rușii și ucrainenii se acuză reciproc. Aceste lovituri au afectat și barajul hidroelectric Kahovka, ocupat de forțele ruse și care aprovizionează peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Rusia. 

LUNI, 7 noiembrie, ZIUA 256. Lupte acerbe în Doneţk. Locuitorii Kievului ar putea fi evacuaţi. Casa Albă ar discuta confidenţial cu Kremlinul.

UPDATE 379: Statele Unite sunt solidare cu poziția Ucrainei conform căreia Kremlinul nu dorește nicio negociere de pace care să respecte principiile Cartei ONU și dreptul internațional a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. El a amintit că și președintele Ucrainei a vorbit despre disponibilitatea sa pentru negocieri pe astfel de principii. Potrivit lui Price, dacă Rusia dorește un astfel de dialog, trebuie să oprească bombardamentele și lansările de rachete, să oprească atacurile uciderea civililor ucraineni și distrugerea infrastructurii. ”Dar, desigur, Kremlinul face opusulexact contrariul, continuă să escaladeze acest război în loc să dea un semn că este pregătit și deschis la negocieri”, a afirmat reprezentantul Departamentului de Stat. Price a subliniat, de asemenea, că SUA, NATO și Uniunea Europeană continuă să adere la principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Un consilier al președintelui Zelenski a declarat că Ucraina n-a refuzat niciodată negocierile cu Rusia și că este gata să discute cu succesorul lui Vladimir Putin

UPDATE 378: Rusia suferă pierderi grele în urma atacurilor „acerbe” ale trupelor Kievului în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, şi pregăteşte noi lovituri asupra infrastructurii energetice a acestei ţări – susţine preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El mai afirmă că Rusia „concentrează forțe și mijloace pentru o posibilă repetare a atacurilor în masă asupra infrastructurii noastre, a energiei în primul rând”. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitori să ia în considerare posibilitatea a pleca temporar din oraş, în cazul în care vor fi distruse sursele de apă și energie. Peste 4,5 milioane de ucraineni, adică o zecime din populaţia ţării, erau, deja, fără energie electrică, în urma unui val de bombardamente ruseşti. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolyak a declarat că ţara sa va „rezista” asalturilor inamice, prin organizarea apărării aeriene, protecția infrastructurii și optimizarea consumului. Luni, Ucraina avea un deficit estimat de 32% la alimentarea cu energie - a declarat Serghei Kovalenko, directorul executiv al YASNO, un important furnizor de electricitate. Agențiile de presă ruse susţin, la rândul lor, că bombardamentele forțelor ucrainene au deteriorat uriaşul baraj Nova Kahovka, de pe râul Nipru, în amonte de oraşul Herson, ocupat de invadatori.

Celebra publicaţie new-yorkeză Wall Street Journal afirmă că, în numele Casei Albe, consilierul pentru securitate naţională Jack Sullivan ar fi purtat, în ultimele luni, conversații confidențiale cu consilierul Kremlinului Iuri Uşakov și şi cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev. Casa Albă a refuzat să comenteze informaţia. Anterior, şi cotidianul The Washington Post afirmase că Statele Unite încurajează în mod confidenţial Ucraina să-şi semnaleze disponibilitatea pentru negocieri cu Rusia. Pe 4 octombrie, preşedintele Zelenski a semnat un document prin care declară oficial „imposibilă” perspectiva oricăror discuții cu omologul său, Vladimir Putin, dar lasă deschisă ușa tratativelor cu Rusia. Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă nu a făcut niciun comentariu imediat, dar a subliniat că „acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele. Dacă Rusia este pregătită pentru negocieri, ar trebui să-și oprească bombele și rachetele și să-și retragă forțele din Ucraina”.

DUMINICĂ, 6 noiembrie, ZIUA 255. Americanii i-ar îndemna pe liderii de la Kiev să negocieze. Manifestație pentru pace în Italia. România repetă că n-are pretenții teritoriale față de Ucraina.  

UPDATE 377:  Administrația americană, condusă de președintele Joe Biden, îi încurajează, în mod confidențial, pe liderii ucraineni să-și manifeste disponibilitatea de a negocia cu Moscova și să renunțe la refuzul public de a se angaja în discuții de pace înainte ca președintele rus, Vladimir Putin, să fie înlăturat de la putere – susține prestigiosul cotidian The Washington Post. Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă nu a comentat imediat afirmațiile ziarului, dar, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, „Kremlinul continuă să intensifice acest război. Kremlinul a demonstrat că nu vrea să se angajaze serios în negocieri încă dinainte de a lansa invadarea pe scară largă a Ucrainei”.

Zeci de mii de oameni au manifestat la Roma pentru restabilirea păcii în Ucraina și pentru a cere guvernul italian să nu le mai trimită arme ucrainenilor, ca să reziste împotriva invaziei ruse. Italia, unul dintre membrii fondatori ai NATO, a sprijinit Ucraina încă de la începutul conflictului, în special prin furnizarea de arme. Noul premier de extremă-dreapta, Giorgia Meloni, a spus că acest lucru nu se va schimba, iar guvernul intenționează să trimită în curând echipament militar suplimentar. Alți politicieni, inclusiv fostul prim-ministru Giuseppe Conte, cred, însă, că Italia ar trebui să privilegieze  pista negocierilor.

La București, ministerul de Externe (MAE) a respins „aserţiunile exprimate de preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina”. Diplomația de la București subliniază că războiul de agresiune declanşat de Rusia pe 24 februarie reprezintă o încălcare gravă şi brutală a principiilor de drept internaţional, inclusiv a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. „În acest context, România reafirmă susţinerea sa fermă pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional”- conchide MAE. Putin vorbise despre teritorii smulse cu forţa de Ucraina de la Ungaria, România şi Polonia. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.

SÂMBĂTĂ, 5 noiembrie, ZIUA 254. Ucraina se pregătește de iarnă. Lupte violente în Donbass. Putin nu se abate de la retorica sa obișnuită.

UPDATE 376: Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a acuzat Rusia că dorește ca populația ucraineană să „înghețe” în această iarnă și că distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei e o răzbunare fiindcă trupele ruse de invazie s-au împotmolit pe front. Premierul ucrainean, Denis Șmigal, a dat asigurări că țara sa se pregătește pentru orice scenariu. „Stocăm echipamente de producere a energiei în caz de urgenţă" - a explicat el, adăugând că în depozite s-au acumulat 14,5 miliarde m3 de gaze, iar Kievul a primit 700 de generatoare electrice de la donatori străini și alte 900 vor fi livrate în curând. Autoritățile încearcă să asigure căldura în școli, grădinițe, spitale sau blocuri, iar în capitala Kiev 78% din clădiri sunt în prezent încălzite – mai spune șeful guvernului ucrainean.  

În teren, luptele „cele mai violente” dintre armatele ucraineană și rusă se concentrează în bazinul carbonifer Donbass, din est, în jurul orașelor Bahmut și Soledar – a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Ne menținem pozițiile” – susține Zelenski, insistând asupra pierderilor semnificative pe care le-ar fi suferit inamicul. Pe de altă parte, conducerea armatei ucrainene anunță că „ocupanții ruși au tras trei rachete și au efectuat cinci lovituri aeriene și două cu lansatoare de rachete multiple” asupra regiunilor Liov (vest), Harkov (nord-est), Dnipropetrovsk (centru) și Zaporojie (sud).

Președintele rus, Vladimir Putin, nu s-a abătut de la retorica sa obișnuită, remarcă media internaționale, după ce liderul de la Kremlin a marcat cu un discurs virulent Ziua Unității Naționale. El susține că, „prin furnizarea continuă de arme Ucrainei, prin trimiterea de mercenari acolo”, Occidentul „favorizează obiectivele sale geopolitice, care nu au nicio legătură cu interesele poporului ucrainean”. Vestul are ca scop „și slăbirea, dezintegrarea, distrugerea Rusiei” – a repetat Putin. După ce, pe 21 septembrie, a decretat mobilizarea rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, „avem, deja 318.000" de mobilizați și "continuă să sosească voluntari" – mai afirmă șeful statului rus.

VINERI, 4 noiembrie, ZIUA 253. O zecime din populația Ucrainei a rămas fără electricitate. Kievul denunță deportările din sud și est. Exporturile de produse agricole au ajuns la 10 milioane de tone.

UPDATE 375: Circa 4,5 milioane de ucraineni, adică o zecime din populația țării, au rămas fără electricitate peste noapte, din cauza atacurilor armatei ruse de invazie asupra infrastructurii energetice. Avarii s-au produs atât în capitala Kiev, cât și în alte zece regiuni din țară. Președintele Volodimir Zelenski afirmă că rușii „nu pot învinge Ucraina pe câmpul de luptă, de aceea încearcă să ne distrugă poporul” și recurg la „teroarea energetică.” Pe de altă parte, Ucraina a condamnat „ferm” „deplasarea forțată în masă” a locuitorilor din regiunea Herson (sud), ocupată de armata rusă, care se așteaptă la un contraatac energic al trupelor Kievului. Strămutări de populație ar avea loc și în regiunea învecinată  Zaporojie și în peninsula Crimeea, anexată de ruși încă din 2014, tot în sud, precum și în provincile Lugansk și Donețk, din est, controlate parțial de secesioniștii pro-moscoviți.

Exporturile de cereale din porturile ucrainene s-au reluat, după ce Rusia a revenit în acordul privind coridorul umanitar de tranzit prin Marea Neagră. „Șapte nave de marfă, care transportau în total 290.102 tone de cereale și produse agricole”, au plecat din porturile ucrainene, ridicând la zece milioane de tone totalul mărfurilor alimentare trimise, după 1 august, de Kiev către piețele mondiale. Statele Unite și ONU au salutat acest rezultat, dar au subliniat că acordul privind cerealele trebuie să fie prelungit dincolo de termenul prevăzut, de 19 noiembrie.

JOI, 3 noiembrie, ZIUA 252. Exportul de cereale a fost reluat.  Președintele Zelenski lăudă „eficiența” și „modul corect” în care ONU și Turcia, mediatori ai acordului, au lucrat pentru a găsi o soluție acceptată de Moscova.

UPDATE 374: 107 militari ucraineni, inclusiv apărători ai uzinei Azovstal din Mariupol s-au întors astăzi acasă în urma unui nou schimb de prizonieri, a anunțat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski. "Am reușit să eliberăm 6 ofițeri, 100 soldați și un sergent din forțele armate, marină, garda națională și alte detașamente, inclusiv trei „Azovi”, a afirmat Andriy Yermak. El a amintit că au fost aduși acasă mulți ucraineni răniți în luptă și a spus că statul va face tot ce este necesar pentru a-l ajuta pe fiecare dintre ei. Săptămâna trecută Ucraina a reușit să elibereze din captivitate alte 52 de persoane într-un alt schimb de prizonieri cu Rusia. Volodimir Zelenski care a discutat ieri cu președintele turc Tayyip Erdogan pentru a-i mulțumi pentru menținerea acordului de export al cerealelor din porturile Mării Negre a spus că au vorbit și despre pașii suplimentari pentru returnarea prizonierilor de război, subliniind că sprijinul Turciei este important. Până acum, Ankara a fost implicată în cel puțin un schimb important de captivi între Rusia și Ucraina.

UPDATE 373: Forțele ruse ar putea să-și abandoneze pozițiile de pe malul drept al Niprului, în sudul Ucrainei. Adjunctul administratorului civil instalat de ruși în regiunea Herson a declarat că unitățile ruse vor traversa cel mai probabil pe malul celălalt. Oficilitățile ucrainene au primit cu prudență acest anunț, dar dacă retragerea va fi confirmată ar reprezenta un punct major de cotitură în război. Zona include capitala regională Herson, singurul oraș important capturat de ruși de la începutul invaziei, precum și o parte a unui baraj, care asigură alimentarea cu apă pentru peninsula Crimeea, primul teritoriu ucrainean anexat de Moscova, din 2014. Rusia se luptă de mai multă vreme să facă față contraofensivei ucrainene din zona Herson și a trimis zeci de mii de soldați pentru a întări una din marile sale priorități de pe câmpul de luptă. Speculații despre eventuala retragere a rușilor au apărut după ce pe internet au circulat azi fotografii cu clădirea administrativă principală din orașul Herson, fără ca steagul Rusiei să mai fie arborat pe acoperiș.

UPDATE 372: Șase nave de marfă încărcate cu cereale au părăsit, joi, porturile ucrainene, după reluarea traficului suspendat cu o zi înainte - a anunțat ministerul turc al Apărării, garant al acordului dintre Kiev și Moscova privind tranzitul grânelor ucrainene spre piețele mondiale. Vasele vor folosi coridorul umanitar securizat din Marea Neagră, care a permis, deja, exportul a 9,7 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina. Potrivit Ankarei, 426 de nave au urmat această rută sigură după 1 august. În ajun, Rusia și-a reluat participarea la acord, spunând că a primit „garanții scrise” din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea coridorului maritim. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat reluarea exporturilor. „Astăzi avem un rezultat diplomatic important pentru țara noastră și pentru întreaga lume” – a jubilat Zelenski, în obișnuitul său discurs adresat națiunii și postat pe rețelele de socializare. El a lăudat „eficiența” și „modul corect” în care ONU și Turcia, mediatori ai acordului, au lucrat pentru a găsi o soluție acceptată de Moscova.

MIERCURI, 2 noiembrie, ZIUA 251. Exportul de cereale a fost supendat.  Contraofensivă a trupelor Kievului pe frontul de est şi nord-est.

UPDATE 371: Plecarea din porturile ucrainene a navelor de marfă încărcate cu cereale e suspendată, miercuri, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut garanții că aşa-numitul culoar de tranzit nu va fi folosit pentru a ataca flota rusă din Marea Neagră. Anterior, Rusia a avertizat cu privire la „pericolul” pe care şi-l asumă navele de marfă ce continuă să navigheze fără acordul său pe coridorul care duce din porturile ucrainene, via strâmtoarea Bosfor, în Marea Mediterană. În replică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că acest „coridor pentru cereale are nevoie de protecție fiabilă și pe termen lung”, iar „Rusia trebuie să înțeleagă clar că va primi un răspuns global dur la orice măsură care ne perturbă exporturile alimentare”. „Aceasta este, literalmente, o chestiune vitală pentru zeci de milioane de oameni” – a conchis Zelenski. Şi președintele francez, Emmanuel Macron, a denunțat ceea ce a numit „o decizie unilaterală a Rusiei, care dăunează, din nou, securității alimentare mondiale”.

În teren, notează observatorii, în timp ce forțele ruse așteaptă de săptămâni întregi lansarea unui atac ucrainean masiv în regiunea Herson, din sud, prinde contur o contraofensivă a trupelor Kievului şi pe frontul de est şi nord-est. „Linia frontului a avansat rapid și bine” – le-a declarat reporterilor de război un ofițer al forțelor speciale ale armatei ucrainene. La Kiev, după bombardamentele devastatoare de luni, alimentarea cu apă și electricitate a fost restabilită complet – anunţă primarul Vitali Kliciko. Președinția ucraineană a raportat atacuri cu drone rusești în regiunile Poltava și Dnipropetrovsk, din centrul țării, și cu rachete în alte câteva zone. Cinci civili au fost uciși și nouă răniți în ultimele 24 de ore în Ucraina, potrivit aceleiaşi surse.

MARȚI, 1 noiembrie, ZIUA 250. Kievul a rămas fără apă curentă. Exportul de cereale continuă. Experții internaționali caută așa-zisele bombe murdare ucrainene.  

UPDATE 370: Peste 80% dintre locuitorii capitalei ucrainene, Kiev, au rămas fără apă curentă și „sute de localități” din țară erau fără electricitate, după bombardamentele masive executate de trupele ruse asupra infrastructurii din cel puțin zece regiuni. Comandantul șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi,a declarat că rușii au lansat 55 de rachete de croazieră, o rachetă aer-sol, 22 de rachete antiaeriene și 5 drone „împotriva țintelor civile din Ucraina”. În sudul țării, „inamicul continuă să submineze direcțiile unei eventuale ofensive a trupelor noastre și să distrugă infrastructura critică” - a afirmat, într-un comunicat, și statul major ucrainean al regiunii de sud. Potrivit ministerului rus al Apărării, „toate loviturile și-au atins obiectivul”. Consilierul prezidențial ucrainean Oleksi Arestovici susține, însă, că, grație sistemelor de apărare primite de la partenerii occidentali, în special Iris-T, de fabricație germană, trupele Kievului au doborât numeroase proiectile rusești. „Inamicul folosește de patru sau cinci ori mai multe rachete pentru a obține unele rezultate” – a afirmat Arestovici.

Armata rusă a cerut Kievului să se angajeze că nu va folosi coridorul destinat exportului de cereale în scopuri militare. Și președintele rus, Vladimir Putin, a spus că „Ucraina trebuie să garanteze că nu va exista nicio amenințare la adresa siguranței navelor civile”. El a acuzat, din nou, Kievul că a folosit coridorul civil ca să atace cu drone ținte rusești, fapt care ar fi atras retragerea Moscovei din acordul privind exporturile ucrainene de grâne. Câteva nave de marfă încărcate cu cereale au părăsit, totuși, porturile ucrainene, pe coridorul maritim umanitar, cu destinația Turcia, potrivit site-ului specializat Marine Traffic.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că și-a început inspecțiile în Ucraina, solicitate de această țară după ce Putin a acuzat-o că a șters dovezile pregătirii unei „bombe murdare”. Inspectorii AIEA „au început – și vor finaliza în curând – verificarea a două situri din Ucraina” - a precizat agenția ONU, cu sediul la Viena. O bombă radiologică, cunoscută drept „bombă murdară”, conţine explozibili convenționali, înconjurați de materiale radioactive, destinate a fi diseminate în momentul exploziei.

LUNI, 31 octombrie, ZIUA 249. Exporturile ucrainene de cereale către piețele internaționale au devenit „imposibile”. Kievul îi acuză pe ruși că vor să doneze țărilor sărace grâne furate din silozurile sale.

UPDATE 369: Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa își va continua eforturile pentru aplicarea acordului de export al cerealelor prin Marea Neagră, în ciuda reticențelor Rusiei. Moscova și-a suspendat participarea la acord, după ce a acuzat Ucraina că i-a atacat flota din Crimeea, dar liderul turc spune că Rusia se comportă ezitant pentru că nu a primit aceleași beneficii prin acordul mediat internațional. În ciuda retragerii Rusiei din acord, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite au convenit un plan de deplasare pentru 14 nave care se află în apele turcești. Într-o declarație a Centrului Comun de Coordonare (JCC) de la Istanbul se spune că cele trei delegații s-au înțeles să inspecteze și alte 40 de nave care vor părăsi Turcia. În acest timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres poartă negocieri pentru a restabili participarea Rusiei la acordul de cereale. Kremlinul afirmă că acordul poate fi implementat cu greutate fără Rusia. Purtătorul de cuvânt prezidențial, Dimitri Pescov a comentat că transportul devine mai periculos dacă Moscova nu-i asigură securitatea.

UPDATE 368: Opt persoane au fost rănite în Bucovina de Nord în urma atacurilor cu rachete rusești care au vizat azi infrastructura critică a Ucrainei. Șeful regiunii Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk a anunțat că cei opt oameni au răni ușoare, dar că o instalație energetică a fost avariată. Potrivit armatei ucrainene, apărarea aeriană a doborât 44 din cele peste 50 de rachete de croazieră lansate de ruși, dar obiective ale infrastructurii critice au fost lovite în 10 regiuni, inclusiv în capitala Kiev, unde mai multe zone au rămas fără curent și apă. Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut și în nordul Republicii Moldova, fără să facă victime.

UPDATE 367: Ucraina a anunțat că exporturile sale de cereale către piețele internaționale au devenit „imposibile”, din cauza blocadei reinstaurate de Rusia în Marea Neagră, sub pretextul că nu mai poate garanta securitatea navelor încărcate cu grâne. În obișnuitul său mesaj video adresat națiunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut că „Rusia este singura responsabilă pentru faptul că alimentele vor deveni mai scumpe în Africa de Vest și Asia de Est. Rusia este motivul pentru care populația, în Etiopia, Somalia sau Yemen, va trebui să se confrunte cu lipsuri catastrofale”. El a dat exemplul unei nave închiriate de ONU, cu 40.000 de tone de cereale la bord, cu destinația Etiopia, gata să părăsească portul ucrainean Cernomorsk și care nu poate face acest lucru. „Etiopia este aproape de foamete” – a avertizat Zelenski.

La Istanbul, Centrul Comun de Coordonare (JCC), responsabil cu supravegherea acordului privind exportul de cereale ucrainene, a confirmat că delegația rusă care participă la inspecțiile navelor se va retrage „pentru o perioadă nedeterminată”. Acordul făcuse posibilă eliberarea a milioane de tone de produse agricole, blocate luni în șir în porturile ucrainene, din cauza invaziei ruse. În ultimele săptămâni, Rusia și-a multiplicat criticile la adresa textului, subliniind că propriile sale exporturi au avut de suferit în urma sancțiunilor impuse de occidentali. Moscova susține că este pregătită să înlocuiască exporturile ucrainene cu propriile livrări pentru țările sărace și s-a oferit să le livreze gratuit acestora 500.000 de tone de cereale în lunile următoare. Kievul afirmă că este vorba despre o cantitate furată din silozurile sale de armata rusă de invazie. Statele Unite, Uniunea Europeană și ONU i-au cerut Rusia să-și reconsidere decizia de a suspenda acordul.  

Pe front, bombardamentele rusești au continuat și s-au soldat cu cel puțin 10 morți și 13 răniți printre civili, în ultimele 24 de ore - potrivit unui raport al președinției de la Kiev. În regiunea Herson, în sudul țării, unde este așteptată următoarea bătălie majoră dintre forțele ruse și cele ucrainene, reporterii de război relatează despre dueluri sporadice de artilerie. Armata rusă susține că a executat o lovitură asupra unui centru de instruire al serviciilor speciale ucrainene din Ociakiv, în regiunea Mikolaiv, tot în sud. Moscova afirmă că din acel centru a fost pregătit, cu ajutorul experților britanici, atacul cu drone asupra flotei sale din Crimeea, de care s-a prevalat pentru a suspenda acordul privind cerealele. Londra a negat categoric orice implicare.

DUMINICĂ, 30 octombrie, ZIUA 248. Moscova își suspendă participarea la acordul privind exportul de cereale. Pentru Kiev, negocierile cu Rusia sunt „o pierdere de timp".

UPDATE 366: Şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski le cere europenilor să oprească exporturile de obiecte electrocasnice în ţări din vecinătatea Rusiei. Andri Ermak susţine că Federaţia Rusă a început sa dezasambleze orice fel de echipament din import pentru a folosi piesele străine în scopuri militare. Potrivit şefului cancelariei prezidenţiale, sancţiunile au întrerupt accesul ruşilor la tehnologia occidentală, aşa ca aceştia caută componente electronice acolo unde pot. El a facut aceste declaraţii după ce agenţia de presă Bloomberg a scris recent că ţari precum Armenia şi Kazahstan au început brusc să cumpere din Europa cantitaţi mari de aparate de uz casnic, precum masini de spalat, frigidere şi chiar pompe de sân electrice şi au crescut în acelaşi timp vânzările către Federaţia Rusă.

UPDATE 365:  Negocierile cu Rusia constituie "o pierdere de timp" – a afirmat un consilier de rang înalt al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, după ce Moscova şi-a suspendat, „pe termen nedeterminat”, participarea la acordul intermediat de ONU privind exportul cerealelor ucrainene pe piețele mondiale. Rusia a acuzat atacurile cu drone, puse pe seama Kievului, asupra oraşului Sevastopol din Crimeea anexată și a pretins că nu mai poate „garanta siguranța navelor civile” ce transportă grânele. Președintele american, Joe Biden, a calificat decizia rușilor drept „scandaloasă” și a avertizat că aceasta mărește riscul foametei pe glob. La rândul său, președintele Zelenski a acuzat ceea ce a numit mișcarea fără sens a Moscovei. „Aceasta este o încercare complet transparentă a Rusiei de a reveni la amenințarea cu foametea pe scară largă în Africa, în Asia” - a spus Zelenski. După ce, pe 22 iulie, sub egida ONU și cu mediere turcească, Rusia și Ucraina au semnat acordurile privind exporturile de cereale, peste 9 milioane de tone de porumb, grâu, produse din floarea soarelui, orz, rapiță și soia au putut fi expediate de ucraineni către terțe țări. Ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, susține că Moscova e gata să furnizeze gratuit până la 500.000 de tone de cereale țărilor sărace, în locul grânelor ucrainene.

SÂMBĂTĂ, 29 octombrie, ZIUA 247. Portul Sevastopol, închis după un atac cu drone. Guvernatorul rus al orașului, Mihail Razvojaiev, susține că „nici o instalație din oraș nu a fost afectată, (iar) situația este sub control".

UPDATE 364: Marina militară rusă a respins, sâmbătă, un atac cu drone în golful Sevastopol, îndreptat contra flotei de la Marea Neagră - a declarat guvernatorul instalat de Moscova al acestui oraș din Crimeea anexată, Mihail Razvojaiev, citat de agențiile internaționale de știri. Toate dronele implicate în atac au fost „doborâte”, „nici o instalație din oraș nu a fost afectată, (iar) situația este sub control" - a adăugat el, deși, ulterior, autoritățile au anunțat că, după atac, portul Sevastopol a fost închis „temporar” pentru nave și feriboturi. Rusia, care a invadat Ucraina anul acesta, pe 24 februarie, anexase, fără  luptă, peninsula ucraineană Crimeea încă din 2014. Trupele Kievului poartă o contraofensivă susținută, pentru eliberarea teritoriilor ocupate din estul și sudul țării, iar joi Razvojaiev a anunțat că și centrala termică Balaklava a fost vizată de un atac cu dronă, care nu a provocat pagube majore sau victime. În august, el a raportat un atac cu dronă, al doilea în mai puțin de o lună, asupra sediului Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol, care nu a provocat morți sau răniți. Pe 31 iulie, o dronă a aterizat în curtea Cartierului General al Flotei de la Marea Neagră, rănind cinci dintre angajații săi și provocând anularea tuturor festivităților planificate de Ziua Flotei Ruse, sărbătorită în acea zi. Acuzată de Rusia că se află în spatele acestui atac, Ucraina și-a negat implicarea, numind acuzațiile „provocări”.

VINERI, 28 octombrie, ZIUA 246. Inspectorii AIEA revin în Ucraina.  Acuzaţiile ruseşti privind armele biologice „sunt pure invenții”.

UPDATE 363: Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor vizita două situri ucrainene „săptămâna aceasta”, la cererea autorităţilor de la Kiev, acuzate de președintele rus, Vladimir Putin, că ar fi șters dovezile că încercau să fabrice o aşa-numită „bombă murdară”. „Inspectorii vor efectua o verificare independentă (...) pentru a detecta orice deturnare a materialului nuclear” - a explicat directorul general al organismului ONU, Rafael Grossi. Agenția a reafirmat că a inspectat unul dintre cele două locuri suspecte „în urmă cu o lună” şi că „nicio activitate nucleară nedeclarată nu a fost” detectată. „În mod normal, inspecțiile noastre se concentrează pe material nuclear , uraniu îmbogățit, plutoniu, toriu. În acest caz, s-au menționat anumiți izotopi, cesiu și stronțiu”, care ar fi putut fi „reconvertiți”, a adăugat Grossi. Putin şi subalternii săi au susţinut, în repetate rânduri, că Ucraina vrea să folosească o armă radioactivă „pentru a putea spune mai târziu că Rusia a fost cea care a efectuat un atac nuclear”. O bombă radiologică, cunoscută drept „bombă murdară”, conţine explozibili convenționali, înconjurați de materiale radioactive, destinate a fi diseminate în momentul exploziei.  Pe de altă parte, ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că acuzațiile Rusiei cu privire la implicarea Washingtonului în presupusa dezvoltare a armelor biologice în Ucraina sunt doar fabulaţii. „Știm cu toții că aceste afirmații sunt pure invenții, prezentate fără nicio dovadă” - a spus ea, adăugând că „trebuie să profit de această ocazie pentru a clarifica lucrurile: Ucraina nu are un program de arme biologice... Statele Unite nu au un program de arme biologice”.

JOI, 27 octombrie, ZIUA 245. Atac cu dronă asupra unei centrale electrice din Crimeea ocupată

UPDATE 362: Uniunea Ucrainenilor din Romania a predat Administratiei Regionale de Stat Transcarpatia primul lot de generatoare electrice puternice, achiziționate cu fonduri proprii și destinate regiunilor Lviv, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk și Cernăuți. Ucraina se confruntă cu probleme în furnizarea de curent și căldură după ce bombardamentele rusești i-au distrus o treime din infrastructura enegetică.
O delegație UUR a vizitat săptămâna trecută regiunea Transcarpatia, unde a avut întălniri cu adjunctul administrației locale, Andriy Șeketa și cu rectorul Universității din Ujgorod, Volodimir Smolanka, cu care a fost semnat un acord de cooperare educațională, științifică și culturală.
Andriy Sheketa a mulțumit UUR și României în general pentru tot ajutorul acordat atât Ucrainei, cât și refugiaților ucraineni din România. El a remarcat nevoia de a accelera demersurile de deschidere a punctelor de trecere Yabluniv - Remeți și Tarna Mare-Hîja, ceea ce va contribui la consolidarea cooperării dintre regiunile de frontieră ale Ucrainei și României.

UPDATE 361: Aşa-zisele autorități instalate de armata rusă de ocupaţie în peninsula ucraineană Crimeea au anunțat, joi, că o centrală electrică a fost vizată de un atac cu dronă, care nu a provocat pagube majore. Guvernatorul oraşului Sevastopol, Mihail Razvojaiev, susţine că "transformatorul a suferit daune minime, nu au fost victime", iar  „incidentul nu afectează furnizarea de energie electrică” în oraş şi în întreaga peninsulă. Declarațiile  sale survin în timp ce Ucraina își continuă contraofensiva în sudul țării, iar forțele ruse și-au intensificat atacurile împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei. Rusia a anexat Crimeea în 2014, fără luptă, iar responsabilii de Kiev au promis să o recucerească.

MIERCURI, 26 octombrie, ZIUA 244. Președintele rus, Vladimir Putin,  a asistat la antrenamentele forțelor sale strategice

UPDATE 360: O baza rusă abandonată în estul Ucrainei dezvăluie condițiile retragerii haotice a forțelor ruse, în septembrie, din regiunea Harkovului, care au condus la una dintre cele mai usturatoare înfrângeri ale președintelui Vladimir Putin pe câmpul de luptă. Fuga rușilor a lăsat în urmă mii de documente într-un bunker din orașul Balakliia care detaliază funcționarea internă a mașinii de război rusești. Unele hârtii erau arse într-un cuptor, altele erau împrăștiate pe podea. Printre ele, caietul cu 91 de pagini scrise de mână al unui ofițer de stat major conținea coordonate ale unităților de informații rusești, înregistrări ale apelurilor de la comandanți, detalii despre bătălii, oameni uciși și echipamente distruse. Și relatări despre o scădere de moral și disciplină. Potrivit documentelor, văzute de Reuters, în săptămânile dinaintea acelei înfrângeri, forțele ruse se chinuiau cu supravegherea și războiul electronic. Foloseau drone comerciale, pilotate de soldați abia antrenați, iar echipamentul lor pentru blocarea comunicațiilor ucrainene a fost adesea nefuncțional. Până la sfârșitul lunii august, după cum arată documentele, forța a fost epuizată, lovită de moarte, dezertări și stres. Două unități – reprezentând aproximativ o șesime din forța totală – funcționau la 20% din capacitate. Documentele mai dezvăluie eficiența în creștere a forțelor Ucrainei și oferă indicii despre modul în care s-ar putea desfășura războiul după opt luni, Rusia fiind acum sub o presiune intensă pe frontul sudic din apropierea coastei Mării Negre.

UPDATE 359: Președintele rus, Vladimir Putin, a participat, miercuri, la antrenamentul forțelor sale strategice de descurajare, responsabile cu riposta inclusiv în cazul unui război nuclear - a anunțat Kremlinul. O rachetă balistică a fost lansată asupra peninsulei Kamciatka, din Orientul Îndepărtat rus, și o alta din apele Mării Barents, din Arctica. Exercițiul a implicat și aeronave cu rază lungă de acțiune Tu-95. „Sarcinile stabilite în timpul exercițiului de antrenament strategic de descurajare au fost îndeplinite în totalitate, rachetele atingându-și ținta” – mai susţine preşedinţia rusă. Aşa-numitele forțe strategice ruse sunt dotate cu rachete intercontinentale, cu bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune, cu submarine, nave de suprafață și aviație navală. Exercițiile au avut loc în toiul invaziei rusești din Ucraina, declanşată pe 24 februarie, și al crizei diplomatice cu Occidentul. Oficialii de la Moscova au amenințat, în mod repetat, că vor folosi arme nucleare în cazul unei amenințări existențiale la adresa statului rus.

MARŢI, 25 octombrie, ZIUA 243. Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, e la Kiev. „Ucraina distruge așa-zisa a doua armată din lume”.

UPDATE 358: Statele Unite iau în considerare să trimită Ucrainei echipamente de apărare aeriană HAWK, pentru a o ajuta să contracareze atacurile rusești cu drone și rachete de croazieră. Deși mai vechi, rachetele interceptoare HAWK ar reprezenta o îmbunătățire față de sistemul de rachete Stinger, mai mic și cu rază mai scurtă de acțiune, pe care Statele Unite l-au trimis deja Kievului pentru a opri invazia Rusiei. Echipamentele HAWK, care se bazează pe o tehnologie din epoca Vietnamului, modernizată în mai multe rânduri se află în stocurile apărării, ceea ce ar permite Administrației Biden să le transfere rapid, fără să mai ceară aprobarea Congresului.

UPDATE 357: Președintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit, marți, la Kiev, pentru o vizită pe care media internaţionale o numesc surpriză. „Aștept cu nerăbdare întâlnirea mea cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev, și cu populația din nordul țării, unde vreau să îmi fac o idee despre viața lor în plin război” – a declarat Steinmeier,pe a acărui agendă a fost inclusă o deplasare în micul oraș Korjukiva, din nord, de lângă granița cu Belarus, ocupat, pentru o vreme, de trupele ruse. „Mesajul meu către ucraineni (este că) vă puteți baza pe Germania! Vom continua să sprijinim Ucraina: militar, politic, financiar și umanitar" – a promis preşedintele federal.

NATO și statele occidentale au avertizat Rusia că nu ar trebui să creeze o „escaladare” a conflictului din Ucraina sub „pretextul” aşa-zisei „bombe murdare” pe care Moscova susţine că încearcă s-o fabrice ucrainenii. „Aliații NATO resping această acuzație " - a scris, pe Twitter, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după discuţii cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, și cu secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace. O bombă radiologică, numită „murdară”, conţine explozibili convenționali şi materiale radioactive , care sunt diseminate în timpul exploziei. Luni, ruşiiau pretins că fabricarea unei „bombe murdare” de către ucraineni a „intrat în faza finală”.

 Președintele Zelenski a ironizat, din nou, „diversele prostii despre Ucraina” pe care le-ar debita Moscova. Pe front, susţine Zelenski, „Ucraina distruge așa-zisa a doua armată din lume”. În teren, comandamentul ucrainean a anunțat că a eliberat în total peste 90 de localități din regiunea Herson (sud), precum și patru sate din regiunile Donețk și Lugansk (est), teritorii ale Ucrainei pe care Moscova pretinde că  le-a anexat în septembrie. La rândul său, Rusia denunță o „intensificare considerabilă” a tirurilor ucrainene care vizează regiunile sale de frontieră, în special Belgorod și Kursk.

LUNI, 24 octombrie, ZIUA 242. Bombardamente la Mikolaiv. Nu sunt suficiente nave pentru a evacua civilii din Herson.

UPDATE 356: Armata rusă de invazie și-a continuat bombardamentele cu rachete și drone asupra orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, unde a distrus ultimul etaj al unui bloc de apartamente. Potrivit media internaționale, nu au fost înregistrate decese. Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au menținut intensitatea atacurilor asupra infrastructurii energetice și militare a Ucrainei și au distrus un mare depozit de muniții din regiunea Cerkasi, din centrul țării. De asemenea, rușii ar fi respins contratacurile ucrainene din sud și est. Armata ucraineană susține, în schimb, că înregistrează victorii în sud, unde a preluat cel puțin două sate abandonate de inamic.

În paralel, așa-zisele autorități locale, instalate de ruși în provincia ocupată Herson, tot din sud, au continuat evacuarea populației civile, sub pretextul că vor s-o pună la adăpost de contraofensiva trupelor ucrainene. Responsabilii pro-moscoviți spun că nu sunt suficiente nave pentru a transporta oamenii peste râul Nipru și acuză o „creștere bruscă a numărului de persoane care doresc să părăsească" regiunea. Circa 25.000 de persoane au fost evacuate în mai puțin de o săptămână – susține presa oficială rusă.

DUMINICĂ, 23 octombrie, ZIUA 241. Ruşii grăbesc evacuarea Hersonului ocupat. „O catastrofă umanitară planificată, așa cum Europa nu a mai văzut de la al Doilea Război Mondial."

UPDATE 355: Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu afirmă că situația din Ucraina are tendința de a escalada în mod incontrolabil. Șoigu a vorbit azi la telefon cu miniștrii apărării din Franța, Turcia și Marea Britanie și s-a declarat preocupat de posibilele provocări din partea Ucrainei prin folosirea așa-numitelor ”bombe murdare”. Din informațiile presei oficiale de la Moscova, ministrul rus nu a dat mai multe amănunte, dar bombele murdare, sunt arme de distrugere în masă care combină explozivii convenționali cu material radioactiv. Rusia se confruntă de ceva timp cu o contraofensivă ucraineană masivă în teritoriile pe care le-a confiscat și răspunde, în schimb, cu atacuri extinse cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Președintele Vladimir Putin nu a exclus niciun mijloc ”în apărarea” țării sale, iar fostul președinte Medvedev, în prezent secretar adjunct al Consiliului rus de Securitate a făcut aluzie la arsenalul nuclear al Rusiei. Chiar dacă ministrul Șoigu a declarat că Rusia nu are nevoie de astfel de arme pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina, președintele american Joe Biden a spus că ia în serios amenințările Moscovei. Vineri, miniștrii apărării american și rus au avut una din rarele lor convorbiri telefonice.

UPDATE 354: Așa-zisele autorități instalate de trupele ruse de ocupație în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, le-au cerut civililor să părăsească„imediat” capitala regională omonimă, în fața înaintării forțelor Kievului. Sursa evocă o „situație tensionată pe front” și „pericol crescut de bombardamente masive”. Evacuările pe malul stâng al râului Nipru, care se învecinează cu Hersonul, au început încă de miercuri și aproximativ 25.000 de persoane ar fi plecat până acum, dar noul apel are un caracter de urgență, după cum remarcă media internaționale.

„Agresorul continuă să ne terorizeze țara” -  a acuzat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a spus că ținta principală a tirurilor rusești este infrastructura energetică. Peste un milion de gospodării sunt fără electricitate în Ucraina - a detaliat un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko. Potrivit acestuia, 672.000 de abonați au fost deconectați în regiunea Hmelnițki, 188.400 în regiunea Mikolaiv, 102.000 în regiunea Volîn, 242.000 în regiunea Cherkasi, 174.790 în regiunea Rivne. „Dacă nu mai există energie, electricitate și apă în Ucraina, s-ar putea declanșa un nou tsunami de migrație” - a avertizat premierul Denis Șmigal. Rusia vrea „să ofere Ucrainei o iarnă rece, în care oamenii ar putea muri prin îngheț. Aceasta ar putea conduce la o catastrofă umanitară planificată, așa cum Europa nu a mai văzut de la al Doilea Război Mondial" - a mai spus șeful guvernului de la Kiev. Ucrainenii și-au redus, deja, în mod voluntar, consumul de energie electrică cu 5% până la 20%, în medie în anumite zile și în anumite regiuni - a declarat șeful operatorului național Ukrenergo, Volodimir Kudrițki.

Peste graniță, în regiunea rusă Belgorod, două persoane au fost ucise într-o lovitură a armatei ucrainene – susține guvernatorul local, Viaceslav Gladkov. Obuzul a vizat „infrastructura civilă” din orașul Șebekino, iar „aproximativ 15.000 de oameni au rămas fără electricitate” - a mai spus el. Moscova a denunţat, încă de la jumătatea lunii octombrie, o „creştere considerabilă” a tirurilor ucrainene asupra regiunilor de graniţă ruse, precum Belgorod, Kursk sau Briansk.

SÂMBĂTĂ, 22 octombrie, ZIUA 240. Ucrainenii afirmă că avansează spre Herson. Ruşii acuză uciderea a patru civili, inclusiv doi jurnaliști, într-un bombardament nocturn al inamicului.  

UPDATE 353: Kievul susține că trupele sale continuă să avanseze în regiunea strategică Herson, de unde ocupanții ruși au început să evacueze populația civilă, sub pretextul că o pun la adăpost de  contraofensiva inamicului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a evocat „rezultatele bune” ale armatei sale în această regiune unde, a spus el, au fost capturate peste treizeci de vehicule blindate rusești. Un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, susține, la rândul său, că „88 de localități (au fost) preluate” de la forțele ruse din regiunea Herson. Autoritățile ruse au anunțat moartea a patru civili, inclusiv doi jurnaliști, în timpul unui bombardament ucrainean nocturn asupra unui pod din Herson peste râul Nipru. Armata ucraineană a negat că a vizat civili: „Nu lovim infrastructura critică, nu lovim așezările pașnice și populația locală” - a declarat o purtătoare de cuvânt a acesteia, Natalia Gumeniuk. Ucraina a cerut ca o misiune internațională să monitorizeze situația de la barajul Kahovka, în amonte de Herson, pe Nipru, unde Rusia ar „pregăti în mod conștient terenul pentru un dezastru de mare amploare”. Zelenski a acuzat, anterior, forțele ruse că au „minat barajul și unitățile hidrocentralei Kahovka”, una dintre cele mai mari din Ucraina.

VINERI, 21 octombrie, ZIUA 239. Ruşii sunt acuzaţi că au minat un baraj. Ucrainenii se tem de deschiderea unui nou front, în nord, din Belarus.

UPDATE 352: Autorităţile ucrainene au acuzat trupele ruse de invazie că au minat barajul hidrocentralei Kahovka, de lângă oraşul Herson, din sudul ţării. „Rusia pregătește în mod conștient terenul pentru un dezastru pe scară largă ” - a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir  Zelenski.E la  avertizat că, dacă barajul sare în aer, „mai mult de 80 de localități, inclusiv Hersonul, vor fi rapid inundate.” Scopul Rusiei este de a opri avansul trupelor ucrainene în regiune – apreciază unul dintre consilierii lui Zelenski, Mihailo Podoliak. Cele două armate par să pregătească o bătălie decisivă pentru Herson, singura reşedinţă regională ucraineană pe care ruşii au reuşit s-o ocupe după declanşarea invaziei, pe 24 februarie. Aşa-zisa administraţie instalată de armata rusă vrea să evacueze zeci de mii de locuitori, sub pretextul că îi pune, astfel, la adăpost de contraofensiva ucraineană. Kievul, în schimb, acuză deportarea masivă a populației ucrainene în Rusia, „pentru a modifica componența etnică a teritoriilor ocupate”.

Angajată în lupta cu forțele rusești în sud și în est, Ucraina e alarmată de posibila deschidere a unui nou front în nord, din Belarus. Rusia a desfășurat un grup operativ consolidat de 9.000 de soldați și sute de piese de echipament militar pe teritoriul aliatului său, după ce președintele Aleksandr Lukașenko a afirmat că se teme de un atac din partea Ucrainei. Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev. Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la luptele din țara vecină. Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele Minskului să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.

JOI, 20 octombrie, ZIUA 238. Restricții la consumul de electricitate. Zeci de mii de oameni ar urma să plece din Hersonul ocupat.

UPDATE 351: Ucraina își limitează, de joi, consumul de energie electrică, după ce mare parte din infrastructură a fost distrusă de bombardamentele armatei ruse de invazie. Președintele Volodimir Zelenski a îndemnat populația ca, în preajma venirii iernii, să se pregătească pentru „toate scenariile posibile” și să-și limiteze consumul de energie începând de la ora locală 07:00 (04:00 GMT). Președinția ucraineană a mai anunțat crearea de puncte mobile de alimentare cu energie electrică, pentru infrastructura critică. Și primarul capitalei Kiev, Vitali Kliciko, le-a cerut cetățenilor să nu mai utilizeze cuptoarele cu microunde, aparatele de aer condiționat, fierbătoarele sau caloriferele electrice între orele 7:00 și 23:00.

În sudul ocupat al Ucrainei, așa-zisa administrație instalată de ruși în regiunea Herson a anunțat că a început evacuarea civililor din calea contraofensivei lansate de armata ucraineană. În următoarele zile, „50.000 - 60.000” de oameni ar urma să fie mutați pe celălalt mal al râului Nipru. Șeful autorităților municipale pro-moscovite, Vladimir Saldo, promite că, în schimb, că militarii ruși care rămân în Herson vor rezista „până la moarte”. Pentru secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov, evacuarea e, de fapt, „deportarea masivă a populației ucrainene” în Rusia, „pentru a schimba componența etnică a teritoriilor ocupate”. Președintele Zelenski i-a avertizat pe locuitorii din regiunile anexate împotriva unei campanii de recrutare forțată întreprinsă de către armata rusă. "Încercați să părăsiți teritoriul ocupat. Și dacă nu o puteți face și ajungeți în unități militare rusești, încercați cu prima ocazie să depuneți armele și să mergeți spre pozițiile ucrainene" – a îndemnat șeful statului.

MIERCURI, 19 octombrie, ZIUA 237. Rușii vor să evacueze civilii din Hersonul ocupat. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a propus președintelui Volodimir Zelenski să rupă relaţiile diplomatice cu Iranul.

UPDATE 350: Secretarul Consiliul ucrainean de Securitate și Apărare, Oleksi Danilov afirmă că legea marțială declarată de Vladimir Putin în teritoriile ocupate ale Ucrainei pregătește deportarea în masă a ucrainenilor, pentru a schimba componența etnică a populației locale. Oleksi Danilov a scris pe Twitter că este o crimă care ar trebui condamnată de ONU și care a fost deja comisă de Rusia în Crimeea și a rămas nepedepsită. La rândul său, deputatul local Serghei Khlan estimează că printr-o deportare ”ca pe vremea sovietică”, Moscova încearcă să creeze panică în Herson și o imagine care să alimenteze propaganda rusă.
Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus a aprobat decretul președintelui Putin privind introducerea legii marțiale în teritoriile ocupate în Ucraina.

UPDATE 349: Rusia se pregătește să evacueze populația din Herson, orașul ocupat din sudul Ucrainei unde trupele sale se confruntă cu o situație deosebit de „tensionată”, din cauza contraofensivei armatei ucrainene. Noul șef al operațiunilor din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, a declarat că armata rusă urmează să „asigure, în primul rând, evacuarea în siguranță a populației” din Herson, fără să ofere alte detalii. Reședință a regiunii omonime, ocupată de Rusia încă din primăvară și anexată în septembrie, prin decretul președintelui Vladimir Putin, Hersonul este în prezent vizat de tiruri ucrainene intense asupra „infrastructurii sale sociale, economice și industriale” – susține Surovikin. Acestea au condus la întreruperi în furnizarea de energie electrică, apă și alimente și reprezintă o „amenințare directă la adresa vieții locuitorilor”, de unde nevoia evacuării acestora. „Acțiunile ulterioare în ceea ce privește orașul Herson însuși vor depinde de situația militară”, a continuat Surovikin, fără a „exclude luarea unei decizii foarte dificile”, pe care n-a detaliat-o. La rândul său, șeful așa-zisei administrații instalate de ocupanții ruși în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a anunțat evacuarea pe malul stâng al râului Nipru a populației din mai multe localități, pentru a permite armatei ruse să-și organizeze defensiva.  

Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, „după 10 octombrie, 30% din centralele electrice au fost distruse, provocând întreruperi masive de curent în toată țara”, într-un moment în care se apropie iarna. Potrivit serviciilor ucrainene pentru situații de urgență, „1.162 de localități au rămas fără curent electric” și peste 70 de persoane au fost ucise și 290 rănite de dronele kamikaze la care recurg trupele ruse de invazie. Utilizarea de către Moscova a dronelor iraniene este, potrivit Kievului, neîndoielnică. Armata rusă a lansat în „ultimele 24 de ore” 43 de drone „Shahed-136” fabricate în Iran, dintre care „38 au fost doborâte de soldații ucraineni” – susține statul major de la Kiev. Acest apel la ajutorul Iranului este „recunoașterea de către Kremlin a falimentului său militar și politic” – a apreciat Zelenski, care și-a reiterat refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a propus lui Zelenski să rupă relaţiile diplomatice cu Teheranul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat utilizarea de către Moscova a dronelor iraniene în Ucraina. „Se folosește tehnologie rusească, cu nume rusești” – pretinde Peskov. La rândul său, Iranul a repetat că „nu a exportat arme către niciuna dintre părțile aflate în conflict”.

MARŢI, 18 octombrie, ZIUA 236. Noi răpiri la Zaporojie. Bombardier rusesc căzut pe bloc.

UPDATE 348: Tirurile armatei ruse de invazie asupra capitalei ucrainene, Kiev, au avariat instalațiile electrice din estul oraşului – a anunţat, marţi, un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj postat pe o rețea de socializare. Tot marţi, operatorul nuclear ucrainean Energoatom a acuzat Rusia că a „răpit” doi oficiali de la centrala nucleară Zaporojie, din sudul ţării, aflată sub control rusesc . Ar fi vorba despre directorul IT al uzinei, Oleg Kostiukov, și despre directorul general adjunct, Oleg Oşeka, pe care ruşii i-ar fi „condus către o destinație necunoscută”. La sfârşitul lui septembrie, şi directorul general al centralei, Igor Murașov, a fost reţinut de forțele ruse și pus în libertate după câteva zile.

În ajun, tirurile rusești de rachete şi utilizarea aşa-numitelor drone sinucigașe au ucis luni cel puțin opt persoane în Ucraina. Pe lângă Kiev, au fost lovite regiunile Harkov și Sumî (din nord-est), Donețk (est), Dnipropetrovsk (centru-est) , Herson și Mikolaiv (sud). Armata rusă susţine că și-a atins toate țintele, cu „arme de înaltă precizie”. În schimb, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski,a denunţat, din nou, ceea ce a numit „teroarea” rusă. „La Kiev, au ucis o familie tânără, țintând un bloc de apartamente. Un bărbat și o femeie însărcinată în șase luni” – a spus Zelenski în obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii. Rusia, adaugă el, „nu are nicio șansă (să câștige) pe câmpul de luptă. Și încearcă să-și acopere înfrângerile militare prin teroare. "

În sud-vestul Rusiei, 13 persoane au murit și 19 au fost rănite în urma prăbuşirii unui avion militar rusesc asupra unei clădiri din oraşul Ieisk, pe malul Mării Azov, nu departe de granița cu Ucraina - au anunțat autoritățile locale. 250 de persoane au fost evacuate, printre care 40 de copii. Ministerul rus Apărării a precizat că piloții bombardierului au reușit să se ejecteze. Conform aceleiași surse, ei ar fi efectuat fost un zbor de antrenament, iar „unul dintre motoare a luat foc la decolare”.

LUNI, 17 octombrie, ZIUA 235. Kievul lovit cu drone kamikaze. Zelenski susţine că peste 65 de mii de militari ruşi au fost ucişi de la declanşarea invaziei. „Acum chiar și marea este de partea noastră”.

UPDATE 347: Centrul capitalei ucrainene, Kiev, a fost zguduit de explozii, luni dimineața, pentru a doua oară într-o săptămână.  Primarul Vitali Kliciko afirmă că mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate. La rândul său,  șeful de cabinet al președinției ucrainene, , Andrii Iermak, a vorbit despre „atacuri cu drone kamikaze”, la care ar fi recurs trupele ruse de invazie. „Rușii cred că îi va ajuta, dar (aceste atacuri) arată disperarea lor” - susţine același oficial.

La rândul lor, forțele ucrainene continuă să atace inamicul în estul ţării, iar loviturile lor ar fi afectat clădirea administrației din oraşul Donețk, reşedinţa regiunii omonime, aflată sub controlul separatiştilor pro-moscoviţi. La Moscova, ministerul rus Apărării susţine că trupele sale au respins încercările trupelor ucrainene de a avansa în regiunile Donețk, Herson și Mikolaiv, ultimele două din sud.Preşedintele ucrainean, Volodimir  Zelenski, a spus că aproape 65.000 de militari ruși au fost uciși de la declanşarea invaziei, pe 24 februarie. E de peste zece ori mai mult decât estimarea oficială a Moscovei, 5.937 de morți, livrată pe 21 septembrie, când preşedintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviştilor, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina. „Punctele fierbinți cheie din (bazinul carbonifer)  Donbas (est) sunt Soledar și Bakhmut” - a mai afirmat Zelenski în obişnuitul său discurs nocturn adresat naţiunii, adăugând că „acolo au loc lupte foarte grele”.

Serviciul britanic de informații militare, care monitorizează permanent situaţia de pe front, apreciază că armata rusă se confruntă cu probleme logistice acute în sud, după avarierea, pe 8 octombrie, a podului rutier și feroviar care leagă, peste strâmtoarea Kerci, Rusia continentală de Crimeea anexată. O purtătoare de cuvânt a Comandamentului Militar de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat, la rândul său, că forțele ruse suferă un deficit grav de echipamente. Aproape 75% din proviziile militare rusești din sudul Ucrainei trec peste acest pod, a spus ea la televiziunea ucraineană, adăugând că vânturile puternice au oprit și feriboturile din zonă. „Acum chiar și marea este de partea noastră” - a conchis Humeniuk.

DUMINICĂ, 16 octombrie, ZIUA 234. Pentru ucraineni, „cea mai dificilă” situaţie e în apropiere de Bahmut. Masacru într-o cazarmă rusească.

UPDATE 346: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, în prezent, pentru trupele sale, situația „cea mai dificilă” e în apropiere de oraşul Bahmut, din estul ţării. În obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii, Zelenski susţine că „încă ne menținem pozițiile", după ce forțele separatiste din regiunea Donețk, susținute de Rusia, au anunţat că au cucerit două sate de lângă Bahmut, Opîtin și Ivangrad. Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, e atacat de ruşi, fără succes, de luni în şir.

Cel puțin 11 persoane au murit și  15 au fost rănite într-un schimb de focuri pe un teren militar de antrenament din regiunea rusă Belgorod, de lângă granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării susţine că a fost un atac comis de doi cetățeni dintr-o țară membră a aşa-numitei Comunităţi a Statelor Independente, organizaţie ce reuneşte o parte fostelor republici sovietice. „În timpul antrenamentelor de tragere pentru persoane care s-au oferit voluntar să participe la operațiunea militară specială (în Ucraina), teroriștii au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unității” – explică ministerul. „Cei doi terorişti au fost doborâţi” – mai afirmă sursa, fără să ofere detalii cu privire la identitatea victimelor și a autorilor atacului. Un consilier al președintelui ucrainean  Zelenski, Oleksi Arestovici, susţine că atacatorii provin din Tadjikistan și au deschis focul asupra celorlalți după o ceartă pe teme religioase. Tadjicii sunt musulmani, în timp majoritatea rușilor se declară creştini ortodocşi.

SÂMBĂTĂ, 15 octombrie, ZIUA 233. Ajutor pentru Ucraina din Statele Unite şi din Arabia Saudită. Centrală electrică incendiată la Belgorod, în Rusia.

UPDATE 345: Statele Unite vor trimite muniții și vehicule militare în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de asistență, de 725 de milioane de dolari, menit să ajute Kievul să reziste trupelor ruse de invazie – a anunţat departamentul Apărării de la Washington. Şi Arabia Saudită va oferi Ucrainei 400 de milioane de dolari, ca ajutor umanitariar, iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman i-a spus președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că ţara sa este gata să continue eforturile de mediere între Kiev şi Moscova. În teren, anchetatorii ucraineni au terminat exhumarea militarilor din una dintre cele două gropi comune descoperite după ce trupele ruse s-au retras din orașul Liman, din regiunea Donețk (est). Peste graniţă, o centrală electrică situată în orașul rus Belgorod a luat foc după o lovitură pe care guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, o atribuie ucrainenilor.

VINERI, 14 octombrie, ZIUA 232. Ruşii vor să evacueze civilii din Hersonul ocupat. Ucrainenii susţin că situația din teren „este complicată, dar sub control.”

UPDATE 344: Rusia a anunțat că va organiza evacuarea pe teritoriul său a populației civile din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, pretinzând că răspunde, astfel, unei cereri din partea autorităților locale de ocupație, speriate de progresul contraofensivei forțelor ucrainene. Locuitorii vor fi duși în peninsula ucraineană Crimeea, anexată, în 2014, fără luptă, de Moscova, și în regiunile Rostov, Krasnodar și Stavropol, din sudul Rusiei. „Vom asigura tuturor cazare gratuită și tot ce este necesar” – a promis vicepremierul rus Marat Husnulin. Alături de regiunea vecină Zaporojie şi de Doneţk şi Lugansk, din est, Hersonul ocupat a fost declarat, luna trecută, parte a Federaţiei Ruse, deşi trupele  Moscovei nu controlează în totalitate aceste teritorii şi, de câteva săptămâni, bat constant în retragere. Kievul a acuzat, în trecut, Rusia că, sub acoperirea evacuării, a deportat pe teritoriul său mii de locuitori din zonele ocupate.

Situația din teren „este complicată, dar sub control” - a declarat comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. „Superioritatea artileriei inamice ilustrează necesitatea creșterii puterii de foc a forțelor armate ucrainene” - a spus el, adăugând că, „de asemenea, chestiunea apărării antiaeriene integrate este esențială”. Forțele ruse s-au retras pe mai multe linii ale frontului, dar se află în ofensivă lângă Bahmut, un oraș din estul Ucrainei care avea 70.000 de locuitori înainte de război și azi e în mare parte pustiu și devastat de focurile de artilerie. În regiunea rusă Belgorod, de lână graniţă, o rachetă ucraineană a lovit o clădire rezidențială, fără a provoca victime - susţin autoritățile locale. Anterior, un tir ucrainean a aruncat în aer un depozit de muniții din regiune.

JOI, 13 octombrie, ZIUA 231. Occidentul livrează, din nou, armament Ucrainei. Întâlnire Putin-Erdogan la Astana. Vot zdobitor împotriva Rusiei la ONU.

UPDATE 343: Regatul Unit a anunțat, joi, că va furniza Ucrainei invadate de trupele ruse un stoc suplimentar de rachete antiaeriene, precum și muniție capabilă să doboare rachetele de croazieră ale inamicului. Rachetele AMRAAM, care vor fi furnizate „în săptămânile următoare” Kievului, pentru a fi utilizate în cadrul sistemului de apărare aeriană NASAMS, promis de Statele Unite, sunt primele de acest tip oferite de Londra - subliniază ministerul britanic al Apărării. Și președintele francez, Emmanuel Macron, le-a promis ucrainenilor „radare, sisteme și rachete” antiaeriene, fără a preciza când vor fi livrate. El a aminitit că Franța lucrează cu Danemarca pentru a trimite și șase tunuri  Caesar, pe lângă cele 18 deja livrate. Anterior, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, afirmase că începe „o nouă eră a apărării aeriene”, odată cu sosirea „sistemului Iris-T din Germania” și cu așteptata livrare a „NASAMS americane”.

Kremlinul a declarat că se așteaptă ca președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, să îi facă omologului său rus, Vladimir Putin, o ofertă concretă privind medierea conflictului din Ucraina, la întâlnirea lor programată, joi, în Kazahstan, la Astana. „Turcii își oferă medierea. Dacă ar avea loc contacte (ruso-ucrainene), acestea s-ar face pe teritoriul turc" - a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Membră importantă a NATO, Turcia a condamnat invazia rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie, dar nu s-a raliat la sancțiunile economice occidentale contra Moscovei. Sub egida ONU și cu mediere turcă, Moscova și Kievul au convenit, în vară, reluarea exporturilor de cereale ucrainene către piețele mondiale. Tot în plan diplomatic, Adunarea Generală a ONU a condamnat, cu o majoritate „covârșitoare”, „anexarea ilegală” a teritoriilor ucrainene ocupate și a transmis, astfel, potrivit președintelui american Joe Biden, un „mesaj clar” Moscovei. „143 de națiuni (dintr-un total de 193 de membri ai ONU, n. red.) au stat de partea libertății, suveranității și integrității teritoriale” - a subliniat Biden, adăugând că Rusia „nu poate șterge un stat suveran de pe hartă”.

MIERCURI, 12 octombrie, ZIUA 230. Noi bombardamente asupra infrastructurii ucrainene. G7: „atacuri fără discernământ împotriva populației civile nevinovate.” Zeci de civili dezhumaţi în Doneţk.

UPDATE 342: Ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană au ajuns la un acord cu privire la organizarea unei misiuni de amploare pentru antrenarea forțelor ucrainene. Pentru început ar putea fi instruiți până la 15.000 de militari în mai multe state membre, iar Polonia și Germania s-au oferit să găzduiască tabere de antrenament. Acordul care va fi înaintat luni miniștrilor europeni de externe prevede crearea unui sediu pentru misiune și centre de pregătire în țările gazdă. Misiunea va fi finanțată din dotarea Facilității europene pentru pace. Statele Unite și aliații europeni discută de ceva vreme și despre pregătirea piloților ucraineni pentru folosirea avioanelor de luptă americane.

UPDATE 341: Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană livrat de Germania - a anunțat ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, într-o postare pe Twiter. El susţine că „a început o nouă eră a apărării aeriene” în Ucraina invadată de trupele ruse. Anterior, acestea au recurs la noi atacuri „masive” asupra infrastructurii ucrainene, lovind, în special,  instalațiile energetice din vestul ţării, situate foarte departe de front. Ministerul rus al Apărării a salutat loviturile împotriva a ceea ce a numit țintele militare şi sistemul energetic al Ucrainei şi a afirmat că tirurile şi-au atins obiectivul. „Au fost lansate 28 de rachete inamice, dintre care 20 au fost doborâte, şi mai mult de 15 drone, majoritatea drone de atac iraniene. Aproape toate au fost doborâte" - a declarat, în replică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obişnuitul său mesaj nocturn adresat naţiunii.

Deplângând, într-un comunicat de presă, „strategia rusă de escaladare deliberată”, aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii ale lumii, a condamnat „în cel mai vehement mod posibil” aceste „atacuri fără discernământ împotriva populației civile nevinovate”, care sunt „o crimă de război”. De asemenea, G7 a avertizat Belarusul că formarea unei forțe militare comune cu Rusia ar „cel mai recent exemplu de complicitate” cu Moscova în războiul declanşat împotriva Ucrainei. Minskul a dat asigurări că forța comună este „pur defensivă”.

În estul Ucrainei, în regiunea Doneţk, autorităţile au anunţat că au fost exhumate cadavrele a 78 de civili, în două oraşe recent recucerite de forţele ucrainene. Potrivit Procuraturii Generale al Ucrainei, la Sviatorgursk, unele cadavre prezentau urme de „moarte violentă”, două fiind calcinate. La Liman au fost numărate 110 morminte, din care au fost imediat exhumate 44 de cadavre, inclusiv cele „ale unui copil de un an și ale întregii sale familii”.

MARŢI, 11 octombrie, ZIUA 229. Creşte bilanţul victimelor din bombardamentele de luni. Ucrainenii repetă că Rusia este „un stat terorist.” Civilii „plătesc cel mai mare preț”.

UPDATE 340: Luptele violente din Ucraina determină Franța să-și sporească prezența militară pe flancul estic al NATO. Ministrul francez al apărării a declarat că dublează numărul efectivelor din România cu o companie de vehicule blindate și un escadron de tancuri Leclerc. De asemenea, în Lituania vor fi trimise avioane de luptă Rafale pentru misiuni de patrulare, iar în Estonia va fi desfășurată o companie de infanterie echipată cu vehicule Griffon.

UPDATE 339: Cel puţin 19 persoane au fost ucise și 105 au fost rănite în bombardamentele masive ale armatei ruse de invazie asupra oraşelor de pe tot cuprinsul Ucrainei, potrivit unui nou bilanț anunțat, marți, de autoritățile de la Kiev. Rusia este „un stat terorist, care trebuie descurajat în cel mai puternic mod posibil” - a acuzat, din nou, ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Kisliţia. Omologul său rus, Vasili Nebenzia, a replicat comparând regimul de la Kiev cu „cea mai scandaloasă dintre organizațiile teroriste”, la două zile ceea ce Moscova numeşte „sabotajul” care a avariat grav podul ce leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014. Înaintea Adunării Generale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund șocat” de bombardamentele rusești, despre care a spus că sunt „o nouă escaladare inacceptabilă a războiului”, pentru care civilii „plătesc cel mai mare preț”. Multe persoane vor fi forțate să-și părăsească casele din Ucraina - a avertizat şi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. „Oroarea a ceea ce s-a întâmplat (...) este de neiertat” - a subliniat diplomatul italian. La rându-i, președintele american, Joe Biden, a acuzat „brutalitatea absolută” a omologului său rus, Vladimir Putin, în timp ce diplomația europeană a denunțat „atacurile barbare” comise de ruşi în Ucraina.

LUNI, 10 octombrie, ZIUA 228. Rușii bombardează intens infrastructura energetică a Ucrainei. La Kiev, stațiile de metrou au fost transformate în adăposturi antiaeriene.

UPDATE 338: Rusia a lansat, luni, o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care acuză zeci de tiruri de rachete și atacuri cu drone iraniene din dotarea trupelor ruse de invazie. „Vor panică și haos, vor să distrugă sistemul energetic” - a spus el într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, adăugând că loviturile au vizat țara de la nord la sud și de la est la vest, atingând, capitala, Kiev, precum și regiunile Hmelnițki, Liov, Dnipro, Vinnița, Zaporojie, Sumî, Harkov sau Jitomir. „Sunt posibile întreruperi temporare de curent, dar nu va exista nicio întrerupere a încrederii noastre în victorie” - a mai spus Zelenski în videoclipul filmat în aer liber, în centrul Kievului. Și șeful armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat că inamicul a tras, luni dimineață, 75 de rachete asupra Ucrainei. 41 dintre acestea ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. La Kiev, circulația metroului a fost parțial oprită, deoarece stațiile au fost transformate în adăposturi antiaeriene. Și traficul auto a fost blocat în centrul orașului, potrivit primarului Vitali Kliciko.

UPDATE 337: Casa Albă afirmă că va continua să înarmeze Ucraina, dar a refuzat să comenteze acuzaţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia Kievul a comis un „act terorist” prin organizarea exploziei care a distrus parţial podul Kerci care leagă Rusia de peninsula ucraineană anexată, Crimeea. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american pe probleme de securitate, John Kirby a declarat pentru ABC News că nu are nimic de adăugat în legătură cu explozia. El a adăugat însă că preşedintele Putin a început războiul şi tot el îi poate pune capăt imediat, prin retragrea trupelor din Ucraina. Liderul de la Kremlin a convocat pentru luni Consiliul său de Securitate care reuneşte miniştri, politicieni importanţi, şefi ai armatei şi ai serviciilor de informaţii. Kievul nu a confirmat, nici nu a dezminţit implicarea sa în explozie.

DUMINICĂ, 9 octombrie, ZIUA 227. S-a reluat traficul pe podul Crimeei. „Tot ce este ilegal trebuie distrus, tot ce a fost furat trebuie returnat." Kievul evocă lupte interne între securitatea și armata rusă.

UPDATE 336: Podul care leagă Rusia continentală, peste strâmtoarea Kerci, de peninsula ucraineană Crimeea,  anexată de Moscova în 2014, s-a redeschis traficului rutier și feroviar, după ce a fost avariat de o explozie uriașă, atribuită de anchetatori unei mașini-capacană. „Traficul feroviar pe podul din Crimeea a fost complet restabilit”- a declarat pentru presă vicepremierul rus Marat Husnulin, unul dintre responsabilii expediați de Kremlin la fața locului, imediat după avarie. Vor trece atât trenurile de pasageri, cât și cele de marfă - a adăugat el, adăugând că „avem capacități tehnice pentru asta”. Media ruse însele confirmă că traficul feroviar a fost reluat complet pentru pasageri și mărfuri, dar se derulează cu întârzieri. Anterior, așa-zisele autorități instalate de ruși în Crimeea anunțaseră că s-a reluat traficul și pentru mașini și autobuze, pe singura bandă a podului care a rămas intactă. Vehiculele grele de marfă vor fi preluate de feriboturi – au mai decis responsabilii ruși.

Anchetatorii spun că atacul asupra podului a provocat moartea a trei oameni: șoferul camionului-capcană și alte două persoane - un bărbat și o femeie -, care se aflau în apropierea exploziei și ale căror cadavre au fost scoase din apă. Comisia de investigații susține că a stabilit identitatea proprietarului camionului, un rezident al regiunii Krasnodar, din sudul Rusiei, și că ancheta continuă. Podul de beton, construit cu mare cheltuială, la ordinul președintelui Vladimir Putin, pentru a conecta peninsula anexată, fără luptă, acum opt ani, de teritoriul Federației Ruse, este folosit în special pentru transportul echipamentelor militare către trupele de invazie care luptă în sudul Ucrainei. Analiștii subliniază ar fi un nou șoc pentru Moscova dacă o astfel de infrastructură, cu valoare strategică și cu încărcătură simbolică uriașe, situată atât de departe de front, ar fi putut fi lovită de forțele ucrainene.

Responsabilii ucraineni n-au revendicat atacul, dar nu și-au disimulat bucuria. „Crimeea. Podul. Începutul. Tot ce este ilegal trebuie distrus, tot ce a fost furat trebuie returnat Ucrainei" - a comentat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai activi comunicatori ai regimului de la Kiev. În obișnuitul său mesaj nocturn adresat națiunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a mulțumit să spună că: „Din păcate, a fost înnorat în Crimeea.” Ulterior, el a pus explozia pe seama unei lupte interne între serviciul de securitate al Federației, FSB (ex-KGB), și armata rusă. După avarie, FSB a preluat, de altfel, paza podului. Purtătoarea de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, crede că reacțiile de la Kiev dovedesc „natura teroristă” a autorităților ucrainene.

Armata rusă, aflată în dificultate pe frontul din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, pretinde că aprovizionarea trupelor sale nu a fost amenințată: „Aprovizionarea (...) se realizează continuu și complet, de-a lungul unui coridor terestru și, parțial, pe mare”. Așa-zisul președinte al Crimeei anexate, Serghei Aksionov, susține, la rându-i, că peninsula are rezerve de combustibil pentru o lună și de alimente pentru două luni. Subalternul său, șeful parlamentului regional instalat de Rusia, Vladimir Konstantinov, a denunțat o lovitură a „vandalilor ucraineni”. În teren, trupele Moscovei se confruntă, în continuare, cu contraofensiva declanșată de ucraineni pe fronturile de sud și de est, iar Moscova a anunțat că a numit un nou șef al „operațiunii sale militare speciale” din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, 55 de ani.

SÂMBĂTĂ, 8 octombrie, ZIUA 226. Rușii susțin că au cucerit trei sate de la lângă Bahmut. Ucrainenii atacă „zi și noapte” în Donețk. Lavrov repetă că invazia e legitimă.

UPDATE 335: Forțele ruse de invazie susțin că ar fi capturat câteva așezări din estul Ucrainei, după ce bătuseră în retragere săptămâni în șir, în fața contraofensivei energice a trupelor Kievului. Ar fi vorba de trei sate  situate la sud de orașul Bahmut, ce se află sub control ucrainean, într-o zonă pe care rușii încearcă de cîteva luni s-o cucerească. Reporterii de război informează că la Bahmut se aud focuri de artilerie grea și de lansatoare de rachete și, ocazional, rafale de mitralieră.  Martori oculari susțin că s-ar purta și „lupte de stradă” la periferia orașului, care avea 70.000 de locuitori înainte de război. În regiunea ocupată Herson, din sud, cel puțin cinci civili au fost uciși și tot atîția au fost răniți în urma unui tir ucrainean, ce a lovit un autobuz cu oameni care mergeau la muncă – susține oficialului pro-rus Kiril Stremusov, unul dintre cei mai notorii colaboraționiști din zonă. Potrivit liderului separatiștilor pro-ruși din regiunea Donețk (est), Denis Pușilin, „cea mai dificilă” situație e în apropierea orașului Liman, un nod feroviar recent preluat de forțele ucrainene, de unde trupele rusești au scăpat cu greu din încercuire. Acum, rușii ar încerca să creeze o nouă linie de apărare lângă Kremina, ceva mai la est, dar forțele ucrainene îi atacă „zi și noapte”.

Armata ucraineană a preluat aproape 2.500 kilometri pătrați de teritoriu de la sfârșitul lunii septembrie, inclusiv aproape 800 km2 și 29 de localități „doar în această săptămână” – a susținut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs adresat națiunii. Anterior, Zelenski vorbise despre necesitatea unor „atacuri preventive” împotriva Rusiei, după care președinția de la Kiev a precizat că e vorba despre „sancțiuni”, și nu despre lovituri militare. Oficialii ruși au reacționat vehement: Kremlinul a denunțat un „apel de a porni un nou război mondial”, iar șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că astfel de declarații confirmă legitimitatea invaziei declanșate pe 24 februarie, căreia Moscova îi spune operațiune militară specială.

VINERI, 7 octombrie, ZIUA 225. Kievul garantează „viață și siguranță”  rușilor care se predau. Zelenski: „500 de kilometri pătraţi de teritoriu și zeci de localități au fost eliberate”. 

UPDATE 334: Rusia l-a demis pe comandantul districtului militar de est, general-colonelul Alexander Șaiko, în cea mai recentă remaniere la vîrful armatei pe fondul unui șir și de răstrunări de pe câmpul de luptă din Ucraina. Potrivit presei, generalul locotenent Rustam Muradov a fost numit în loc, la conducerea Districtului Militar de Est, care acoperă trupele din Orientul Îndepărtat, dar care sunt în mare parte desfășurate acum în Ucraina. Muradov, care a fost sancționat de Uniunea Europeană în februarie a servit anterior în regiunea Donbas din estul Ucrainei și a comandat trupele ruse de menținere a păcii în Nagorno-Karabah , o regiune separatistă din Azerbaidjan, locuită în mare parte de etnici armeni.
Și comandantul districtului militar de Vest, generalul colonel Alexander Juravliov, a fost înlocuit, la începutul săptămânii, la scurt timp după pierderile dramatice ale Rusiei în nord-estul Ucrainei și recucerirea de către Ucraina a centrului strategic Liman, în regiunea Donețk. În septembrie a fost schimbate ministrul adjunct al apărării responsabil cu logistica, iar în august a fost destituit comandantul flotei Mării Negre după ce i-a fost scufundată nava fanion și a pierdut opt avioane de luptă într-un atac asupra unei baze rusești din Crimeea.

UPDATE 333: Ucraina garantează „viață și siguranță” soldaților ruși care se predau - a declarat, vineri, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, într-un moment în care forțele Kievului avansează pe fronturile din sudul și estul țării, iar armata rusă de invazie continuă să bată în retragere. „Garantăm viața, securitatea și dreptatea tuturor celor care vor renunța imediat la luptă” - a spus Reznikov, într-un masaj video adresat militarilor inamici. „Încă poți salva Rusia de la tragedie și armata rusă de la umilire” – a conchis el. În ajun, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că „numai de la 1 octombrie și numai în regiunea Herson, peste 500 de kilometri pătraţi de teritoriu și zeci de localități au fost eliberate”.  Armata rusă, la rândul ei, pretinde, în raportul său zilnic, că „a respins inamicul” în  regiune a Hersonului. Potrivit acesteia, forțele ucrainene au desfășurat pe acest front patru batalioane tactice, însumând câteva sute de oameni, și „au încercat de mai multe ori să spargă apărarea rusă”, dar fără succes.

JOI, 6 octombrie, ZIUA 225. Soarta centralei nucleare de la Zaporojie, incertă. Incendii lângă Kiev. Semne de derută la Moscova.

UPDATE 332: Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi a declarat la Kiev că AIEA consideră centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși drept o ”instalație ucraineană”. Rafael Grossi a spus că a discutat cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski despre „consecințele administrative ale anexării ruse” a regiunii Zaporojie, o decizie condamnată ca ilegală de comunitatea internațională. Grossi a mai spus că misiunea AIEA cu sediul în centrală va fi extinsă de la doi la patru membri. El a spus că scopul său este de a preveni un accident nuclear și că va discuta propunerea în timpul unei vizite la Moscova.

UPDATE 331: Cel puțin șapte oameni au fost uciși și cinci sunt dați dispăruți în orașul Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce o rachetă rusească a distrus peste noapte un bloc de apartamente cu cinci etaje. Douăsprezece persoane au fost rănite, inclusiv un copil de trei ani, iar altele erau prinse sub dărâmături. Autoritățile locale spun că 7 rachete au lovit zone rezidențiale din oraș, iar fotografiile publicate de serviciile de urgență ucrainene au arătat mormane uriașe de moloz. Regiunea Zaporojie este una dintre cele patru din Ucraina anexate recent de Rusia, dar capitala este controlată de ucraineni. Președintele Vladimir Putin a ordonat de ieri guvernului său să ia în proprietate centrala nucleare din zonă, cea mai mare din Europa, situată la aproximativ 50 km sud-vest de orașul Zaporojie. Uzina a fost capturată de forțele ruse, dar este încă operată de specialiști ucraineni. Apropierea liniei frontului crește pericolul unui dezastru nuclear, dacă centrala este lovită.

UPDATE 330: Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, va încerca să discute cu responsabilii de la Kiev și de la Moscova despre viitorul centralei nucleare de la Zaporojie, din sudul ocupat al Ucrainei, cea mai mare din Europa, pe care rușii și-au apropriat-o odată cu așa-zisa anexare a regiunii. Săptămâni în șir, centrala a fost ținta unor tiruri intense, de care Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc și care au alimentat temerile privind o catastrofă nucleară.

Zeci de pompieri ucraineni au stins incendiile din împrejurimile Kievului, provocate de atacurile cu drone iraniene „kamikaze” la care a recurs armata rusă de invazie. Atacurile deveniseră mai curând rare în această zonă, de unde ruşii, confruntaţi cu o acerbă rezistenţă a armatei ucrainene, s-au retras încă din martie.

Președintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că situația militară se va „stabiliza” în teritoriile ucrainene  anexate, unde forțele sale suferă eșecuri în serie în fața armatei Kievului. Și purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a dat asigurări că teritoriile pierdute vor fi „recuperate”. Ucraina anunțase că a câștigat, din nou, teren în regiunea Lugansk (est), după succesele de la Herson (sud) și Harkov (nord-est). Fapt pe care analiștii îl numesc un semn de derută în Rusia, eșecurile armatei au determinat un înalt oficial parlamentar să le ceară șefilor din ministerul Apărării „să nu mai mintă” în legătură cu înfrângerile. „Acest lucru poate duce la o pierdere a credibilității" - a avertizat deputatul Andrei Kartapolov, fost comandant militar, în prezent șef al Comitetului de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a Legislativului rus.

MIERCURI, 5 octombrie, ZIUA 224. Ruşii lansează drone iraniene lângă Kiev. Colaboraţioniştii din Herson pretind că ucrainenii şi-au oprit înaintarea. O nouă tranşă de HIMARS pentru Kiev.

 UPDATE 329: Șeful Comisiei de apărare din Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului cere armatei să nu mai mintă despre înfrângerile suferite în Ucraina. Deputatul Andrei Kartapolov, fost comandant militar afirmă că informațiile apar de oriunde, de la guvernatori, de la corespondenții de război, doar rapoartele Ministerului Apărării rămân neschimbate. "Oamenii știu. Oamenii noștri nu sunt proști. Și văd că nu vrem să le spunem nici măcar o parte din adevăr. Acest lucru poate duce la o pierdere a credibilității", a scris Kartapolov pe canalul Telegram al propagandistului rus Vladimir Soloviov. Forțele ucrainene au anunțat în ultimele zile noi cuceriri în estul și sudul Ucrainei, după ce trupele Moscovei au pierdut deja cea mai mare parte a regiunii Harkov, din nord-est. În schimb, Ministerul rus al Apărării care recunoaște foarte rar eșecurile trupelor sale, se mulțumește să enumere în rapoartele zilnice doar pierderile pe care pretinde că le provoacă adversarilor.

 UPDATE 328: O persoană a fost rănită, iar infrastructura deteriorată în atacurile cu drone kamikaze iraniene lansate de armata rusă de invazie împotriva orașului ucrainean Bila Ţerkva, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Kiev - a anunțat, miercuri, guvernatorul regional, Oleksi Kuleba. E o premieră în această zonă din jurul Kievului, de unde ruşii, confruntaţi cu o acerbă rezistenţă a armatei ucrainene, s-au retras încă din martie.

Unul dintre cei mai notorii exponenţi ai aşa-zisei administraţii instalate de ocupanţi la Herson, în sudul Ucrainei, Kiril Stremusov, susţine că armata rusă ar fi reuşit să stopeze contraofensiva trupelor Kievului. În ajun, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că armata sa avansat zeci de kilometri în sudul ţării şi a eliberat „zeci” de localități în ultima săptămână. Zelenski i-a mulțumit omologului său, Joe Biden, pentru „sprijinul militar și financiar continuu” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a anunţat că livrează Kievului noi sisteme de lansare de rachete HIMARS, foarte apreciate de ucraineni pentru precizia cu care lovesc poziţiile inamice. Noua componentă a ajutorului militar american include, de asemenea, 32 de obuziere, muniții ușoare și muniții de artilerie, sisteme de mine și 200 de vehicule blindate.

MARŢI, 4 octombrie, ZIUA 223. Ucrainenii atacă susţinut în sud. Ruşii ar fi adus întăriri din Siberia şi Siria. Un propagandist de top de la Moscova recunoaşte că vin vremuri grele.

UPDATE 327: Economia Ucrainei urmează să se prăbușească cu 35% în acest an, în urma efectelor devastatoare ale războiului cu Rusia, potrivit estimărilor Băncii Mondiale. Consecințele sunt de durată din cauza distrugerii capacității industriale și terenurilor agricole și scăderii forței de muncă, odată cu strămutarea a peste 14 milioane de persoane. Instituția financiară adaugă într-un comunicat că efectul războiului va fi resimțit mai larg și în țările din Europa și Asia Centrală, pentru care BM prognozează o recesiune de aproximativ 0,2% în acest an, urmată de o creștere timidă de doar 0,3% în 2023. Cele mai afectate vor fi țările dependente moderat sau puternic de importul de gaze, precum și țările puternic conectate la piața energetică europeană. BM subliniază că ”aceste țări trebuie să fie pregătit pentru restricții de gaz” și pentru gestionarea unor ”șocuri masive și neașteptate”

UPDATE 326: Forțele ucrainene anunţă că au spart liniile defensive ale trupelor ruse de invazie din sudul țării şi au recucerit mai multe sate de-a lungul râului strategic Nipru. Avansul acestora a fost recunoscut și de un lider al aşa-zisei administraţii instalate în zonă de ruşi, Vladimir Saldo, care spune că trupele ucrainene au recucerit orașul Dudşani. În plus, ucrainenii susţin că au distrus 31 de tancuri rusești și un lansator de rachete multiple. Media internaţionale nu au putut verifica informaţiile de pe câmpul de luptă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la rândul său, că trupele sale au recucerit localităţi din diferite zone ale ţării, fără a oferi detalii. „Noi centre populate au fost eliberate în mai multe regiuni. Lupte grele au loc în mai multe sectoare ale frontului" - a spus Zelenski, în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. Statul Major al armatei ucraine afirmă că în zonă sosesc întăriri rusești din Siberia și Siria. „Faptul că am spart frontul înseamnă că (...) armata rusă și-a pierdut, deja, capacitatea de a ataca, iar astăzi sau mâine și-ar putea pierde şi capacitatea de a se apăra” - apreciază analistul militar ucrainean Oleg Jdanov, iar punctul său de vedere e împărtăşit şi de experţi occidentali. „Un timp, lucrurile nu vor fi ușoare pentru noi. Nu ar trebui să ne așteptăm la vești bune în acest moment" - a recunoscut cel mai proeminent prezentator de la televiziunea rusă de stat, Vladimir Soloviov.

LUNI, 3 octombrie, ZIUA 222. Pierderea Limanului, „un recul usturător” pentru președintele rus, Vladimir Putin. Ucrainenii susţin că avansează şi în sud. Parlamentul rus se pregăteşte să pecetluiască anexarea.

UPDATE 325: Forțele Ucrainei avansează rapid în sud, după ce au cucerit orașul-cheie Liman din estul țării. Potrivit informațiilor Reuters, trupele ucrainene au ocupat mai multe localități de pe malul de vest al Niprului, spre orașul port Herson, controlat de ruși. Înaintarea ucraineană pe zeci de kilometri de-a lungul fluviului ar putea tăia aprovizionarea pentru mii de soldați ruși de pe acea parte, în condițiile în care Ucraina a distrus deja principalele treceri peste fluviu. Desfășurările ucrainene din est și sud, printre cele mai ample de la începutul războiului au loc în teritorii pe care președintele rus Vladimir Putin le-a declarat anexate în urmă cu trei zile, la o ceremonie festivă la Kremlin, iar Parlamentul rus ar urma să analizeze azi documentele de anexare. În acest timp apar noi informații despre haosul din mobilizarea rezerviștilor ordonată de președintele Putin, pentru a-și susține militar anexările. Mihail Degtiarev, guvernatorul regiunii Habarovsk din estul îndepărtat al Rusiei a declarat că aproximativ jumătate dintre bărbații recrutați acolo au fost găsiți inapți pentru serviciul militar și trimiși acasă. Guvernatorul l-a concediat pe comisarul militar al regiunii.

UPDATE 324: Ucraina susține că a preluat complet controlul asupra oraşului Liman, din estul ţării, cel mai important câștig al său pe câmpul de luptă din ultimele săptămâni, şi că pregăteşte terenul pentru noi atacuri asupra trupelor ruse de invazie. Kievul anunţă, de altfel, că a fost eliberat şi satul Torsk, aflat la aproximativ 15 kilometri est de Liman. Analiştii numesc aceste pierderi un recul usturător pentru președintele rus, Vladimir Putin, care tocmai decretase anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, unde e situat Limanul, şi Lugansk, din est, şi, respectiv, Herson şi Zaporojie, din sud. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că trupele sale înregistrează succese şi în sud, unde au eliberat  micile așezări Arhangelsk și Miroliubivka, din regiunea Herson. Ministerul rus al Apărării afirmă, la rându-i, că a distrus șapte depozite de artilerie și rachete în diferite regiuni ucrainene. Armata ucraineană a anunțat, în schimb, luni dimineață, că forțele ruse au folosit rachete, lovituri aeriene și artilerie în atacurile asupra a 35 de așezări.

Parlamentul Rusiei urmează să analizeze, tot luni, proiectele de lege și tratatele de ratificare privind anexarea regiunilor ucrainene ocupate – a anunţat președintele Dumei de Stat, camera Inferioară a Legislativului, Viaceslav Volodin, un aliat politic important al lui Putin. Comentatorii notează că pompoasele ceremonii de la Kremlin care au însoţit semnarea decretelor de anexare n-au reușit să stopeze valul de critici din Rusia cu privire la modul în care este gestionată invazia din Ucraina. După pierderea Limanului, numeroase personalități rusești, mai ales, din cercuri naţionaliste, i-au criticat vehement pe generalii de pe front și pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, dar s-au ferit să-l atace pe comandantul suprem Putin.

DUMINICĂ, 2 octombrie, ZIUA 221. Imediat după așa-zisa anexare, ucrainenii au recucerit orașul Liman. Liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov denunță nepotismul din armata rusă. A dispărut șefului centralei nucleare Zaporojie. Măcel în Harkov.

UPDATE 323: Ucraina va păstra un minut de tăcere în fiecare zi în memoria celor care au murit în urma agresiunii armate a Rusiei. Potrivit unui decret al preşedintelui volodimir Zelenski, momentul de reculegere naţională va fi ţinut la ora 9:00 şi va fi anunţat în toată presa. Guvernul, administraţiile regionale şi ale oraşului Kiev sunt însărcinate să asigure minutul de tăcere, inclusiv în instituţiile de învăţământ. Ministerul Afacerilor Externe va trebui şi el să se asigure că acest moment va fi marcat în fiecare zi în istituţiile diplomatice ucrainene din străinătate. Decretul prezidenţial arată că este un act dedicat memoriei strălucitoare, curajului civic şi sacrificiului de sine, forţei, rezistenţei şi faptelor eroice ale soldaţilor care au pierit în timpul misiunilor de luptă pentru a proteja suveranitatea statului şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi civililor ucişi în timpul invaziei ruse, care a intrat într-a 8-a lună.

UPDATE 322: Armata ucraineană a reintrat în Liman, un oraș strategic din estul țării, din regiunea Donețk, la doar o zi după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, decretase anexarea la Federația Rusă a acesteia și a altor trei regiuni ocupate – Lugansk, din est, Herson și Zaporojie, din sud. „Forțele de asalt aerian ucrainene intră în Liman, regiunea Donețk” – a anunțat, pe Twitter, ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a salutat această victorie tactică importantă. Într-un videoclip de un minut, care însoțește anunțul căderii orașului, doi soldați ucraineni sunt văzuți fluturând și apoi arborând steagul național, albastru și galben, lângă indicatorul „Liman” de la intrarea în localitate. Limanul este un nod feroviar crucial, iar mii de militari din trupele ruse de invazie s-ar fi retras de acolo, aproape fără luptă, de teamă de a nu fi încercuiți și eliminați – susține ministerul Apărării de la Moscova. În obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii, Zelenski a afirmat că, săptămâna viitoare, „noi steaguri ucrainene vor flutura deasupra Donbassului”, bazinul carbonifer format din regiunile Donețk și Lugansk și mult timp ținta prioritară a ofensivei rusești. Adresându-se soldaților și oficialilor ruși cu referire la președintele Putin, Zelenski le-a spus că „până când nu veți rezolva cu toții problema cu (…) cel care a început acest război fără sens împotriva Ucrainei, veți fi uciși unul câte unul, devenind țapi ispășitori, fiindcă nu recunoașteți că acest război este o greșeală istorică pentru Rusia”.

Președintele pro-moscovit al republicii nord-caucaziene Cecenia, Ramzan Kadîrov, a deplâns pierderea Limanului și a denunțat ceea ce a numit „nepotismul” care domnește în armata rusă. Susținător vocal al invaziei declanșate pe 24 februarie și unul dintre liderii locali care și-au trimis oamenii să lupte alături de ruși în Ucraina, unde și-au creat reputație de „clovni”, Kadîrov i-a cerut Moscovei să folosească „arme nucleare de mică putere” în țara vecină, fără să țină cont de părerea Occidentului.

Ucraina a denunțat „reținerea ilegală” a directorului general al centralei sale nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, Igor Murașov, arestat, dintr-un motiv încă necunoscut, de rușii care controlează amplasamentul. Potrivit operatorului nuclear ucrainean Energoatom, Murașov a fost arestat de o „patrulă rusă”, în timp ce se deplasa de la centrală către orașul învecinat Ernogodar, controlat tot de ruși. Săptămâni în șir, centrala a fost ținta unor tiruri intense, de care Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc și care au alimentat temerile privind o catastrofă nucleară.

În teren, 24 de civili, inclusiv 13 copii, au fost găsiți morți, în mașinile lor, lângă Kupiansk, în nord-estul Ucrainei - a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov. Și potrivit lui Oleksandr Staruh, șeful administrației militare ucrainene a regiunii Zaporojie, numărul morților din bombardamentele care au vizat o coloană de mașini din zonă a crescut la 31  - 30 de civili și un polițist.

SÂMBĂTĂ, 1 octombrie, ZIUA 220. Rușii și-au utilizat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca rezoluția care condamnă anexarea teritoriilor ocupate. Chinezii s-au abținut. Urmează votul din Adunarea Generală.

UPDATE 321: Forţele Ucrainei au preluat controlul oraşului-cheie Liman, din estul ocupat al ţării, într-o mişcare considerată un regres semnificativ pentru campania militară a Rusiei. Ministerul Apărării de la Moscova a admis că şi-a retras trupele din Liman, din cauza temerilor că mii de soldaţi ruşi ar fi fost încercuiţi de ucraineni. Oraşul Liman din provincia Doneţk, proaspăt proclamată teritoriu rusesc, împreună cu alte trei regiuni ucrainene, la o ceremonie la Kremlin patronată de preşedintele Vladimir Putin are o importanţă strategică pentru contraofensiva Ucrainei, care ar avea acum acces la mai multe teritorii din est. Rusia a folosit acest nod feroviar ca centru logistic în operaţiunile din Donbas. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat victoria tactică importantă a armatei sale şi a dat asigurări că drapelul ucrainean va flutura săptămâna viitoare şi în alte localităţi din Donbas. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin a salutat şi el cucerirea făcută de ucraineni, ca pe un succes încurajator care va crea noi probleme armatei ruse.

UPDATE 320: Rusia și-a folosit dreptul de veto pentru a împiedica adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care condamnă anexarea celor patru regiuni ucrainene ocupate, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud. Acestea însumează 15-20% din suprafața Ucrainei între granițele sale recunoscute internațional. Rezoluția a primit 10 voturi pentru, iar patru țări membre ale Consiliului - China, India, Brazilia și Gabon - s-au abținut, un rezultat pe care occidentalii l-au descris drept o dovadă a izolării Rusiei. Textul, scris înainte ca președintele rus, Vladimir Putin, să semneze documentele de anexare, condamnă „așa-zisele referendumuri ilegale”, care nu pot avea „nicio valabilitate” și „servesc drept bază pentru modificarea statutului acestor regiuni”. Proiect de rezoluție, redactat de Statele Unite și Albania, cere tuturor țărilor și organizațiilor „să nu recunoască pseudo-anexarea” celor patru regiuni și solicită retragerea trupelor ruse din Ucraina, „imediat, complet și fără condiții”. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, califică rezoluția drept o „acțiune deschis ostilă a Occidentului." Comentatorii notează că, dacă veto-ul rusesc era absolut previzibil, toți ochii au fost ațintiți asupra Chinei, oficial neutră, dar deseori acuzată de occidentali că este prea conciliantă cu Rusia. China s-a abținut din nou, la fel ca în februarie, a doua zi după ce Rusia a invadat Ucraina. „Orice acțiune a Consiliului de Securitate trebuie să promoveze îmbunătățirea situației și soluționarea crizei, mai degrabă decât intensificarea conflictelor și exacerbarea confruntărilor” - susține ambasadorul chinez, Zhang Jun, repetând că Beijingul sprijină suveranitatea și integritatea teritorială „a tuturor țărilor”. Rezoluția va fi acum prezentată Adunării Generale, unde, spun analiștii, e de așteptat ca majoritatea copleșitoare a celor 193 de state membre să condamne anexiunea rusească. „Mergem la Adunarea Generală, unde fiecare țară are un vot. Națiunile lumii vor clarifica că este ilegal și pur și simplu inacceptabil să încerci să redesenezi granițele unei alte țări cu forța" – a punctat ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield. Votul din Adunarea Generală va permite evaluarea mai precisă a gradului de izolare a Rusiei – pronostichează media internaționale. Pe 2 martie, în cadrul unui prim vot istoric, 141 de țări au condamnat invazia rusă, doar cinci votând împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea) și 35 abținându-se. Pe 7 aprilie, numai 93 de țări au susținut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat împotrivă și 58 s-au abținut.

VINERI, 30 septembrie, ZIUA 219. Regiunile Zaporojie și Herson, „independente” înainte de a fi anexate. Rezoluție de condamnare la ONU.

UPDATE 319:  Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independența regiunilor Zaporojie și Herson, din sudul Ucrainei, pe care trupele sale le-au ocupat la scurt timp după declanșarea invaziei de pe 24 februarie. Gestul, remarcă analiștii, e o simplă formalitate, înainte ca Putin să oficializeze anexarea la Federația Rusă atât a acestor două regiuni, cât și a așa-ziselor republici populare Donețk (DNR) și Lugansk (LNR), care formează bazinul carbonifer Donbass, din est, și cărora le recunoscuse independența în februarie, chiar înainte de a ordona atacarea Ucrainei. O ceremonie de oficializare a acestei anexări va avea loc, vineri după-amiază, la Kremlin.

Tot vineri, Consiliul de Securitate al ONU va vota o rezoluție de condamnare a așa-ziselor „referendumuri” de anexare, organizate, zilele trecute, în regiunile ucrainene ocupate – a anunțat președinția franceză a Consiliului. Pregătită de Statele Unite și de Albania, rezoluția, al cărei conținut exact nu este încă public, nu are nicio șansă de a fi adoptată, din cauza dreptului de veto al Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți ai CS ONU. Textul ar trebui, ulterior, prezentat Adunării Generale a Națiunilor Unite, unde e de așteptat să suscite o susținere zdrobitoare din partea țărilor membre.

JOI, 29 septembrie, ZIUA 218. În Piața Roșie au apărut, deja, ecrane video uriașe cu numele celor patru regiuni ucrainene pe care rușii vor să le anexeze. Anexarea va fi un cadou de ziua președintelui Vladimir Putin, care împlinește 70 de ani pe 7 octombrie.

UPDATE 318: Ucraina a efectuat un nou schimb de prizonieri cu Rusia. Patru militari care au luptat la Mariupol și doi civili au fost aduși acasă, a anunțat șeful cancelariei prezidențiale, Andrei Iermak, fără să spună câți ruși au fost eliberați. El a adăugat că doar în aceasată lună au fost recuperați 235 de ucraineni și că schimburile vor continua, deși procesul de negocieri este dificil.

UPDATE 317: Rusia va proclama mâine anexarea teritoriilor pe care le controlează în Ucraina, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, unde Vladimir Putin va ține un discurs. ”O ceremonie de semnare a acordurilor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă va avea loc mâine, la ora 15:00 (12:00 GMT), la Kremlin”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. ”Vladimir Putin va ține un discurs voluminos la acest eveniment”, a adăugat el.

UPDATE 316:  Moscova face ultimele preparative pentru a anexa în mod așa-zicând oficial teritoriile ocupate din estul și sudul Ucrainei, unde au avut loc pseudo-referendumuri privind alipirea la Federația Rusă. În celebra Piață Roșie din Moscova, la doi pași de Kremlin, au apărut, deja, ecrane video uriașe cu numele celor patru regiuni pe care rușii vor să și le aproprieze: „Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson - Rusia!" Surse de la vârful parlamentului rus spun că deputații și senatorii vor oficializa anexarea marți, 4 noiembrie, cu câteva zile înaintea aniversării președintelui rus, Vladimir Putin, care, pe 7 octombrie, împlinește 70 de ani.  

Locuitori din zonele ocupate care au reușit să fugă pe teritoriul controlat de trupele Kievului relatează că, la pseudo-referendumuri, oamenii au fost obligați că voteze în stradă, sub amenințarea armelor celor din așa-zisele secții de votare itinerante. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, recunoaște că Rusia va trebui să continue lupta pentru a prelua controlul asupra întregului Donețk. În poporție de circa 40%, regiunea este, încă, sub control ucrainean și e scena unor lupte intense. Și în sud, forțele armate ale Ucrainei își continuă contraofensiva și lovesc frecvent, de la sol și din aer, poziții ale armatei ruse din apropierea orașului Herson.  

MIERCURI, 28 septembrie, ZIUA 217. La pseudo-referendumurile de anexare, „rezultatele sunt clare. Bun venit acasă, în Rusia!" „Această farsă în teritoriile ocupate nici măcar nu poate fi numită o imitație a unui referendum.”

UPDATE 315: Comisia Europeană a prezentat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, după referendumurile simulate în teritoriile ucrainene ocupate și în urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin și a amenințărilor lui cu folosirea armelor nucleare. Înainte de detalierea listei cu indivizi și entități penalizate, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a spus că măsurile urmăresc să izoleze și mai mult economia Rusiei și să-i diminueze capacitatea de modernizare. ”Nu acceptăm referendumurile false și niciun fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această escaladare” a spus șefa Comisiei Europene.

UPDATE 314: Revista americană Time și-a dedicat coperta noului său număr comandantului șef al Forțelor Armate ucrainene, Valeri Zalujnîi. Revista își argumentează alegerea printr-un articol intitulat ”Culisele contraatacului ucrainean care a schimbat cursul războiului”, cu referire la ofensivele împotriva forțelor ruse din sudul, dar mai ales din nord-estul Ucrainei, care i-au obligat pe propagandiștii Kremlinului să recunoască eșecul și l-au determinat pe președintele Vladimir Putin să ordone prima mobilizare a civililor după cel de-al Doilea Război Mondial. Agenția de presă ucraineană Ukrinform îi prezintă pe ceilalți militari care au apărut de-a lungul vremii pe coperta prestigioasei reviste americane.

UPDATE 313: Așa-zișii oficiali instalați de ruși în cele patru regiuni ocupate ale Ucrainei au raportat majorități uriașe de voturi în favoarea anexării la Rusia a Donețkului și Luganskului, din est, repectiv a Hersonului și Zaporojiei, din sud, la pseudo-referendumurile desfășurate de vineri până marți. Potrivit rezultatelor definitive, voturile obținute de adepții anexării au variat între 87% și 99,2%. Aceste regiuni reprezintă, împreună, aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, între granițele sale recunoscute de comunitatea internațională. „Rezultatele sunt clare. Bun venit acasă, în Rusia!" - a scris pe Telegram fostul președinte rus Dmitri Medvedev, un aliat fidel al actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, și care servește momentan ca vicepreședinte al Consiliul de Securitate al Rusiei. În zilele următoare, parlamentul de la Moscova ar urma să ratifice anexarea regiunilor ucrainene ocupate. Niciuna dintre cele patru regiuni nu este pe deplin sub controlul Moscovei și, simultan cu pseudo-refendumurile, s-au purtat lupte intense de-a lungul întregii linii a frontului.

„Această farsă în teritoriile ocupate nici măcar nu poate fi numită o imitație a unui referendum” – a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. „Referendumul fals al Rusiei, dacă va fi acceptat, va deschide o cutie a Pandorei pe care nu o vom mai putea închide” – a  avertizat și ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Lisa Thomas-Greenfield.  Omologul său rus, Vasili Nebenzia, pretinde, în schimb, că referendumurile au fost organizate transparent și cu respectarea normelor electorale. „Acest proces va continua dacă regimul de la Kievul nu-și va recunoaște greșelile” - a amenințat el. Analiștii notează că, dacă Moscova anexează cele patru regiuni ucrainene, Putin ar putea descrie orice încercare ucraineană de a le recuceri drept un atac asupra Rusiei însăși. Atât el, cât și Medvedev au amenințat că Rusia e dispusă să folosească arme nucleare pentru a-și apăra „integritatea teritorială.”

MARȚI, 27 septembrie, ZIUA 216. Ultima zi de pseudo-referendumuri. Peste 40 de localități bombardate.

UPDATE 312: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a denunțat cu fermitate referendumurile „fictive” organizate de Rusia în Ucraina și l-a asigurat pe președintele ucrainean de sprijinul aliaților pentru dreptul la autoapărare al Ucrainei. "Referendumurile simulate organizate de Rusia nu au legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste ținuturi sunt Ucraina", a scris pe Twitter Jens Stoltenberg, în urma unei convorbiri cu președintele Volodimir Zelenski. Comentariile sale vin după ce rezultatele preliminare au semnalat, potrivit Moscovei, că alegătorii susțin covârșitor alipirea la Rusia. Jens Stoltenberg a transmis, de asemenea, Rusiei că orice utilizare a armelor nucleare va schimba total natura conflictului, cu consecințe grave. Un aliat al președintelui Vladimir Putin a lansat un nou avertisment nuclear dur Ucrainei și Occidentului. „Când vedem din nou și din nou acest tip de retorică nucleară din partea Rusiei, a președintelui Putin, este ceva ce trebuie să luăm în serios. Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a spus secretarul general al NATO.

UPDATE 311: Peste 97% din votanții la referendumurile din patru provincii ucrainene ocupate de forțele ruse s-au pronunțat pentru alipirea la Rusia, după ce au fost numărate aproape un sfert din buletine, anunță presa oficială de la Moscova. Rezultatele finale vor fi anunțate mâine. Referendumurile au fost organizate în zonele din est, Donețk și Lugansk și în provinciile din sud Herson și Zaporojie. Locuitorii au putut vota și la secțiile deschise pe teritoriul Rusiei. Potrivit agenției de presă Tass, observatorii internaționali din Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Germania, Serbia, Mozambic, Franța și Republica Centrafricană nu au raportat nereguli, cu excepția amenințărilor și bombardamentelor din Ucraina și au remarcat ”entuziasmul” alegătorilor. Responsabilii ucraineni și presa internațională au semnalat însă numeroase abuzuri și amenințări. Comunitatea internațională, inclusiv parteneri ai Moscovei au condamnat referendumurile ca pe înșelătorie prin care Rusia vrea să acapareze teritorii.

UPDATE 310: În teritoriile ucrainene ocupate de trupele Moscovei se încheie, marți, așa-zisele referendumuri privind anexarea la Federația Rusă. Desfășurate, de vineri, în regiunile separatiste Donețk și Lugansk, din est, și în cele invadate încă din primăvară Herson și Zaporojie, din sud, pretinsele consultări populare au fost denunțate drept un „simulacru” de Ucraina și de aliații săi occidentali. Așa-numitul G7, cele mai bogate șapte democrații ale lumii, a avertizat că „nu va recunoaște niciodată” rezultatele plebiscitelor, în timp ce Washingtonul a promis un răspuns „rapid și sever”, prin sancțiuni economice suplimentare, la aceste anexări, care urmează modelul celei a peninsulei ucrainene Crimeea, din martie 2014. China comunistă, un partener apropiat al Moscovei, nu a denunţat scrutinul, dar a cerut respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”. Așa-zisele autoritățile locale, instalate de armata rusă de invazie, au anunțat că „rezultatele provizorii” ale referendumurilor ar trebui anunțate marți seara sau în zilele următoare. Parlamentul de la Moscova va trebui, apoi, să voteze un text care oficializează integrarea celor patru regiuni ucrainene în Rusia.

Anchetatorii ucraineni examinează o altă presupusă groapă comună, descoperită într-o zonă industrială abandonată din apropierea orăşelului Kozacea Lopan, lângă graniţa cu Rusia, în nord-estul țării, eliberat de trupele Kievului după luni de ocupație. Acolo ar fi fost înhumați militari ruşi şi ucraineni ucişi în lupte. În teren, atacurile rusești cu drone iraniene s-au intensificat, în special la Odessa (sud), cel mai mare port ucrainean de la Marea Neagră. Două așa-numite drone „kamikaze” au lovit infrastructura militară, provocând un incendiu major și detonări de muniție, potrivit comandamentul militar ucrainean. Kievul mai susține că rușii au bombardat peste 40 de localități și că trupele sale au respins numeroase atacuri inamice, inclusiv la Soledar și Bahmut, în est. Moscova, la rândul ei, pretinde că a continuat să provoace pierderi grele armatei ucrainene.

LUNI, 26 septembrie, ZIUA 215. „Consecințe catastrofale”. Anexarea se dezbate joi în Dumă. Bombardamente pe tot frontul din sud.

UPDATE 310: Statele Unite au avertizat asupra „consecințelor catastrofale” pe care le-ar avea utilizarea de către Moscova a armelor nucleare în războiul din Ucraina. Avertismentul survine după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că teritoriile ucrainene ocupate în care s-au organizat așa-zise referendumuri de anexare la Rusia vor beneficia de protecția deplină a Moscovei, ceea ce include și folosirea, la nevoie, a arsenalului nuclear. Deschise vineri, pseudo-consultările populare se vor încheia marți, iar Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, anexarea la Federație a regiunilor Lugansk și Doneţk, din estul Ucrainei, respectiv Herson și Zaporojie, din sud. Potrivit așa-ziselor autorități locale, instalate de trupele ruse de ocupație, peste 90% dintre cei care au votat deja s-ar fi pronunțat pentru unirea cu Rusia.

„Cu siguranță ne vom elibera întreaga țară – din Herson până în regiunea Lugansk, din Crimeea până în regiunea Donețk. Nu vom permite ocupantului să rămână nepedepsit” – a afirmat, din nou, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În teren, armatele ucraineană și rusă s-au acuzat reciproc de atacuri asupra civililor din sudul Ucrainei. Kievul susține că Rusia a folosit drone fabricate în Iran pentru a ataca centrul orașului Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră.  La rândul lor, rușii spun că forțele ucrainene au bombardat un hotel din orașul Herson, ucigând două persoane. Hersonul e singura reședință regională din Ucraina pe care forțele ruse au reușit să o ocupe, încă din primele zile ale invaziei declanșate pe 24 februarie. Ministerul rus al Apărării mai afirmă că forțele ucrainene și-au reluat atacurile în jurul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, inclusiv prin lansarea a opt „drone kamikaze”. Centrala a fost ocupată de armata rusă în luna martie.

DUMINICĂ, 25 septembrie, ZIUA 214. Rușii l-au pus șef al logisticii militare pe „măcelarul din Mariupol”. La pseudo-referendumurile de anexare se votează din prag. Lavrov denunță „rusofobia fără precedent” și „grotescul” Occidentului.

UPDATE 309:  Moscova a anunțat că și-a înlocuit șeful logisticii militare, considerat de experți un punct slab al invaziei sale din Ucraina, lansată în urmă cu șapte luni. Potrivit unui comunicat oficial, preluat de media internaționale, generalul Dmitri Bulgakov, ministru adjunct al Apărării, a fost transferat într-„un alt post” și înlocuit cu generalul colonel Mihail Mizințev, supranumit măcelarul din Mariupol, care până atunci conducea Centrul de control al apărării naționale.

În patru regiuni ale Ucrainei, aflate sub controlul total sau parțial al trupelor Moscovei, continuă așa-zisele referendumuri privind anexarea la Federația Rusă. Potrivit armatei ucrainene, din cauza prezenței reduse la vot, membrii „secțiilor de votare” merg, însoțiți de soldați ruși, la casele locuitorilor, pentru ca aceștia să „voteze” din prag. Pretinsele consultări populare, organizate în regiunile separatiste Donețk și Lugansk (est), care formează bazinul carbonifer Donbass, precum și în zonele aflate sub ocupație rusă din regiunile Herson și Zaporojie (sud), se vor încheia pe 27 septembrie.

În diplomatic, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, le-a cerut Ucrainei și Rusiei, în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU, să nu lase războiul să „se extindă” și să ajungă la o soluție „pașnică”. Tot la ONU, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunțat ceea ce a numit „rusofobia fără precedent” și „grotescul” Occidentului, despre care pretinde că „nu ezită să-și declare intenția nu numai de a provoca o înfrângere militară țării noastre, ci și de a distruge Rusia.”

SÂMBĂTĂ, 24 septembrie, ZIUA 213. Urmează noi sancțiuni după așa-zisele referendumuri. Anchetatorii ONU: „au fost comise crime de război.” Situație „extrem de dificilă” pentru separatiștii din Donețk.

UPDATE 308: Președintele american, Joe Biden, a avertizat că Statele Unite și aliații lor vor impune noi sancțiuni economice, pe care le-a numit „rapide și severe”, împotriva Rusiei, dacă aceasta va anexa teritorii ucrainene în urma așa-ziselor „referendumuri” organizate în regiunile ocupate de trupele Moscovei. „Referendumurile Rusiei sunt o farsă, un pretext pentru a încerca să anexeze cu forța părți ale Ucrainei” – a punctat liderul de la Casa Albă. Anterior, într-o declarație comună, statele membre ale așa-numitului G7, cele mai bogate șapte democrații ale lumii  (Germania, Canada, Statele Unite, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit), solicitaseră „tuturor țărilor să respingă fără echivoc aceste referendumuri fictive”, „simulacre” lipsite de legalitate și de legitimitate. Fără să denunțe explicit pretinsele consultări populare, chiar și China comunistă, un partener apropiat al Moscovei, a cerut respectarea „integrității teritoriale a tuturor țărilor”. Votul, care, a început vineri la ora 05:00 GMT, se va încheia pe 27 septembrie în regiunile separatiste Donețk și Lugansk (est) și în zonele aflate sub ocupație rusă din regiunile Herson și Zaporojie (sud). Sute de secții de votare urmau să fie deschise în cele patru teritorii, iar altele în Rusia, pentru a permite și persoanelor strămutate să voteze. La Moscova, Sankt Petersburg și alte orașe rusești, autoritățile au organizat demonstrații de susținere a referendumurilor, cu steaguri și lozinci. Participanții, citați de media internaționale, pretind că „aceste referendumuri sunt un pas către pace”.

O comisie de anchetă a ONU a conchis că „au fost comise crime de război în Ucraina”. Raportul elaborat de investigatorii internaționali consemnează, în special, bombardamentele rusești asupra zonelor civile, execuții, acte de tortură, rele tratamente, precum și violență sexuală.

În teren, Ucraina anunță eliberarea localitîții Iațkivka, din regiunea Donețk. Kievul mai spune că trupele sale au înaintat la sud de Bahmut, un oraș din est pe care armata rusă încearcă să-l captureze de luni în șir, fără succes. Șeful separatist din Donețk, Denis Pușilin, a vorbit despre o situație „extrem de dificilă” la nord de orașul omonim. În regiunea Lugansk, un alt așa-zis oficial separatist, Andrei Maroșko, a raportat bombardamente ucrainene și a spus că forțele Kievului „vor să facă totul pentru a zădărnici referendumul”.

VINERI, 23 septembrie, ZIUA 212. Zelenski, îndemn pentru ruși: „Fugi! Sau predă-te!".  Încep pseudo-referendumurile de anexare a teritoriilor ocupate. În Donețk se votează „în fața caselor.”

UPDATE 307: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe ruși să se ridice împotriva mobilizării parțiale decretate de Kremlin.  În timp ce responsabilii de la Moscova recunosc mai puțin de șase mii de militari ruși căzuți în luptă după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, Zelenski susține că „55.000 de soldați ruși au fost uciși în acest război în șase luni” și continuă: „Vrei mai mult? Nu? Atunci, protestează! Luptă! Fugi! Sau predă-te!" armatei ucrainene.  „Acestea sunt opțiunile tale de a supraviețui” – a afirmat Zelesnki, în limba rusă, în obișnuitul său mesaj video nocturn. El i-a acuzat pe cetățenii ruși că, tăcând, sunt complici la toate crimele comise  de armata lor împotriva ucrainenilor. În teren, luptele, soldate cu victime de ambele părți, au continuat atît în sudul, cât și în estul Ucrainei.

„Faptul că președintele (rus Vladimir) Putin a ales săptămâna aceasta, când cei mai mulți dintre liderii lumii se adună la ONU, să adauge combustibil la focul pe care l-a aprins demonstrează lipsa lui totală de respect față de Carta” Națiunilor Unite – a acuzat, în fața Adunării Generale, secretarul american de stat, Antony Blinken, cu trimitere atât la mobilizarea rezerviștilor ruși, cât și la așa-zisele referendumuri privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate.  De vineri până marți, patru regiuni din sudul și estul Ucrainei aflate sub controlul total sau parțial al Moscovei vor vota în alegerile organizate în regim de urgență pentru a fi anexate de Rusia. Fostul președinte rus și numărul doi al Consiliului de Securitate al țării, Dmitri Medvedev, a afirmat, din nou, pe Telegram, că regiunile separatiste Lugansk și Donețk, din est, care formează bazinul carbonifer Donbass, precum și Herson și Zaporojie, din sud, „vor să integreze în Rusia”. „Votul începe mâine și nimic nu îl poate împiedica” - a anunțat, la televiziunea rusă, șeful așa-zisei administrații de ocupație din regiunea Herson, Vladimir Saldo. Separatiștii pro-ruși din Donețk au decis ca, „din motive de securitate”, votul să fie organizat aproape din ușă în ușă, „în fața caselor”, secțiile de votare deschizându-se „doar în ultima zi”, adică pe 27 septembrie. Cancelariile occidentale au denunțat drept „simulacre” aceste referendumuri. China comunistă, deși apropiată de Moscova, a emis critici și a cerut respectarea integrității teritoriale a statelor suverane.

JOI, 22 septembrie, ZIUA 211. Cel mai mare schimb de prizonieri. A fost eliberat oligarhul pro-rus Viktor Medveciuk, acuzat în Ucraina de înaltă trădare. „Vom fi liniștiți doar când Ucraina va triumfa.”

UPDATE 306: Ucraina și Rusia au operat cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei trupelor Moscovei în ţara vecină, declanşată pe 24 februarie. „Am reușit să eliberăm 215 persoane” - a anunţat șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Iermak. 188 sunt dintre cei numiţi în Ucraina „eroii” care au apărat oțelăria Azovstal din Mariupol (sud-est), simbol al rezistenței la invazia rusă. 108 sunt membri ai faimosului regiment Azov, o fostă miliţie  naţionalistă ucraineană, integrată în trupele regulate ale Kievului. Cinci comandanți militari, inclusiv șefii apărării de la Azovstal, au fost transferați în Turcia - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Ei vor rămâne în această țară „în securitate absolută și în condiții confortabile”, până la „sfârșitul războiului”, potrivit unui acord încheiat cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan. Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv pe fostul deputat pro-moscovit ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, acuzat în ţara lui de înaltă trădare. Au fost eliberaţi şi transferaţi în Arabia Saudită şi zece prizonieri de război străini, inclusiv cinci britanici și doi americani, care luptau alături de ucraineni.

De la tribuna Adunării Generale  a ONU, președintele american, Joe Biden, a atacat frontal Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate, acuzând-o că a încălcat principiile Națiunilor Unite. După ce Putin a amenințat că ar putea folosi arme atomice, Biden l-a avertizat că „un război nuclear este imposibil de câștigat și nu trebuie purtat”. Şi Zelenski a cerut la ONU ca Rusia să-şi primească „pedeapsa meritată” pentru invadarea țării sale. El a solicitat, din nou, înființarea unei instanțe speciale, care să judece crimele de război comise în Ucraina de trupele ruse . Regatul Unit va continua să ofere ajutor militar Ucrainei până la victoria acesteia împotriva Rusiei - a promis, în aula ONU, noul premier britanic, Liz Truss. „Vom fi liniștiți doar când Ucraina va triumfa” - a conchis ea.

MIERCURI, 21 septembrie, ZIUA 210. „Simulacre de referendumuri”. Washingtonul își va continua sprijinul militar pentru Ucraina. Pedepse mai mari pentru dezertorii ruși.

UPDATE 305: „Rusia organizează în grabă simulacre de referendumuri” în Ucraina - a acuzat consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan. El a afirmat, din nou, că „Statele Unite nu vor recunoaște niciodată pretențiile Rusiei asupra părților presupus anexate ale Ucrainei.” Potrivit lui Sullivan, aceste referendumuri, precum și intenția Moscovei de a mobiliza mai multe forțe în Ucraina dovedesc impasul în care se află forțele ruse, nevoite să se retragă din mai multe regiuni pe care le ocupaseră încă din februarie. „Aceștia nu sunt pași pe care i-ar face o țară încrezătoare” - a menționat el. „Nu arată forță, ci dimpotrivă”. Și un înalt oficial al Departamentului de Stat a vorbit  despre un „gest disperat” din partea președintelui rus, Vladimir Putin, care „pierde în mod clar teren în fața contraofensivei ucrainene”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, a subliniat că, și dacă Moscova ar anexa oficial teritoriile ucrainene, Washingtonul își va continua sprijinul militar pentru Ucraina. „Din punctul meu de vedere, aceasta este doar o operațiune mediatică, menită să distragă atenția de la situația dificilă în care se află, în prezent, armata rusă” - a mai spus generalul Ryder. „Aceste referendumuri fictive  sunt inacceptabile” - a declarat și cancelarul german, Olaf Scholz, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, le-a numit „parodii”. Reacțiile survin după ce, în plină contraofensivă ucraineană, așa-zisele autorități instalate de Moscova în patru regiuni ocupate, Donețk și Lugansk, din est, respectiv Herson și Zaporojie, din sud, au anunțat organizarea urgentă, în perioada 23-27 septembrie, a „referendumurilor” de anexare la Rusia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit „tuturor prietenilor și partenerilor Ucrainei pentru condamnarea masivă și fermă a intențiilor Rusiei de a organiza încă un pseudo-referendum”, similar celui care, în 2014, a condus la anexarea, fără luptă, a peninsulei Crimeea. În obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii, el a ironizat anunțul privind așa-zisul plebiscit de anexare.  „Au venit niște știri destul de tari astăzi din Rusia. Dar ce s-a întâmplat? Ce a fost nou în comparație cu ceea ce s-a spus deja înainte?" - s-a intrebat el retoric. Potrivit lui Zelenski, „situația de pe front arată clar că inițiativa se află în tabăra ucraineană”. La rândul său, șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Iermak, a spus denunțat un „șantaj” rusesc, motivat de „teama de înfrângere”.

La Moscova, Putin s-a întâlnit cu producători de arme și oficiali din securitate și a cerut „mărirea capacităților de producție”, pentru a se „livra cât mai curând armamentul necesar” trupelor sale. Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat un text legislativ ce mărește considerabil pedepsele cu închisoarea pentru militarii care se predau inamicului, dezertează sau comit jafuri.

MARȚI, 20 septembrie, ZIUA 209. Kremlinul neagă masacrul de la Izium. „Ocupanții sunt în mod clar în panică” – susține președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Armata lui e la câțiva kilometri de orașul Lisiciansk.

UPDATE 304: Kremlinul califică drept „minciuni” descoperirea a sute de civili uciși într-o pădure din apropierea orașului Izium, din est, eliberat recent de forțele ucrainene, după luni de ocupație rusească. „Desigur că vom apăra adevărul în acest caz" - a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, după ce autoritățile ucrainene au anunțat descoperirea gropii comune, în care ar fi fost înhumate circa 450 de cadavre, multe cu urme de tortură.  Președinția cehă a Uniunii Europene a cerut crearea unui tribunal internațional special pentru Izium, iar ONU a anunțat că dorește să trimită „în curând” acolo o echipă de investigatori.

„Ocupanții sunt în mod clar în panică” - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obișnuitul  său discurs nocturn adresat națiunii. El a lăudat ceea ce a numit „viteza cu care se mișcă trupele noastre”, precum și rapiditatea cu care viața revine la normal în așezările eliberate. Forțele armate ale Ucrainei au recâștigat controlul complet asupra satul Bilohorivka și se pregătesc să recupereze toată provincia Lugansk de la ocupanții ruși – susține și guvernatorul regional, Serghei Gaidai. Satul este la numai 10 kilometri vest de orașul Lisiciansk, care a căzut în mâinile rușilor în iulie, după săptămâni de lupte. Lugansk și provincia vecină Donețk formeză bazinul industrial Donbass, devenit ținta prioritară a Moscovei. Șeful separatiștilor pro-ruși din Donețk, Denis Pușilin, i-a cerut omologului său din Lugansk, Leonid Pasecinik, să-și unească eforturile pentru pregătirea rapidă a unui așa-zis referendum privind anexarea la Rusia. Inițiativa e considerată de media internaționale dovada nervozității care i-a cuprins pe oamenii Moscovei în fața înaintării trupelor ucrainene. Tot la Donețk, oraș controlat de separatiști, 13 civili ar fi fost uciși într-o lovitură „punitivă” ucraineană. În regiunea Lugansk, separatiștii au condamnat doi angajați ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la 13 ani de închisoare, sub acuzația de „înaltă trădare”, pentru că ar fi furnizat „informații confidențiale” serviciilor de informații străine.

În sud, unde contraofensiva ucraineană progresează mai lent, forțele Kievului susțin că au scufundat o barjă care transporta trupe și echipamente rusești peste un râu, lângă orașul Nova Kahovka din regiunea Herson.

LUNI, 19 septembrie, ZIUA 208. Generalul Mark Milley, numărul unu al armatei americane: lucrurile nu „merg prea bine pentru Rusia.” Trei mii de dolari pe lună pentru așa-zișii voluntari ruși, recrutați cu camionul. S-a revoltat regina show-biz-ului sovietic, Alla Pugaciova.

UPDATE 303: Lucrurile nu „merg prea bine pentru Rusia în acest moment” în războiul din Ucraina – a afirmat generalul american Mark Milley. Președinte al șefilor de Stat Major din armata Statelor Unite, Milley a vizitat o bază militară din Polonia, vecină Ucrainei. El s-a întâlnit cu militarii americani găzduiți acolo, cărora le-a cerut să rămână vigilenți. Anterior, experții ministerului britanic al Apărării, care monitorizează permanent situația de pe front, au apreciat că Rusia a extins lista țintelor din Ucraina pe care este pregătită să le lovească, pentru a submina moralul Guvernului și poporului ucrainean.

Media internaționale scriu că armata rusă caută soldați sub contract pentru ceea ce numește „operațiunea militară specială” din Ucraina și folosește camioane mobile de recrutare ca să atragă voluntari, cărora le oferă aproape 3.000 de dolari americani pe lună.

Armata ucraineană susține că forțele sale au respins atacurile trupelor ruse de invazie în regiunile Harkov, din nord-est, și Herson, în sud, precum și în anumite zone din Donețk, în sud-estul țării. Harkovul și Hersonul sunt teatrul unei contraofensive energice a trupelor Kievului, care, luna aceasta, au eliberat sute de așezări ocupate de ruși. Kremlinul nu a comentat public descoperirea gropii comune de la Izium, unde trupele de ocupație ar fi înhumat circa 450 de civili ucraineni, torturați și uciși. Moscova neagă în mod regulat săvârșirea de atrocități pe front sau atacarea deliberată a civililor.

Regina muzicii pop din epoca sovietică, Alla Pugaciova, a denunțat războiul declanșat de președintele rus, Vladimir Putin, în Ucraina. Ea l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că ucide soldați în scopuri iluzorii, împovărează oamenii de rând și transformă Rusia într-un stat paria la nivel global.

DUMINICĂ, 18 septembrie, ZIUA 207. Cehia solicită înființarea unui tribunal internațional special. „Așa au făcut naziștii, așa fac rusciștii." . Rusia ar fi extins lista ţintelor pe care este pregătită să le lovească.

UPDATE 302: Președinția cehă a Uniunii Europene a cerut înființarea unui tribunal internațional special, după descoperirea a sute de cadavre îngropate lângă Izium, oraș din estul Ucrainei recucerit de trupele Kievului după luni de ocupaţie rusească. „În secolul XXI, astfel de atacuri împotriva populației civile sunt de neconceput și odioase” - a declarat pe Twitter ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, a cărui țară asigură președinția semestrială rotativă a Uniunii. Autoritățile ucrainene au raportat „450 de cadavre de civili, purtând urme de moarte violentă și de tortură, îngropate într-o pădure de la periferia Iziumului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că „procesul de exhumare continuă”. Zelenski adaugă că  „tortura a fost o practică răspândită în teritoriile ocupate” şi aminteşte că „așa au făcut naziștii, așa fac rusciștii" (fasciștii ruși, n. red.). El promite că îi va găsi pe vinovaţi, "pe câmpul de luptă sau în justiție".

Președintele american, Joe Biden, și-a avertizat încă o dată omologul rus, Vladimir Putin, împotriva folosirii armelor chimice sau nucleare în Ucraina. O astfel de măsură „ar schimba cursul războiului, ca niciodată” de la cea de-a doua conflagraţie mondială – a spus Biden, promițând un „răspuns substanțial” al Statelor Unite dacă acest pas ar fi făcut. Probabil că Rusia a extins lista ţintelor pe care este pregătită să le lovească, pentru a submina moralul guvernului și poporului ucrainean - apreciază armata britanică, ai cărei experţi monitorizează permanent situaţia de pe front, din momentul declanşării invaziei ruse, pe 24 februarie.

În teren, luptele și bombardamentele continuă. Potrivit unui comunicat al Statului Major ucrainean, „inamicul a efectuat în cursul zilei patru lovituri cu rachete și 15 lovituri aeriene, precum și peste 20 de lovituri multiple cu lansatoare de rachete asupra unor ţinte civile și militare din Ucraina.” La Kupiansk, oraş preluat săptămâna trecută de forţele ucrainene, armata rusă de invazie bombardează cu artileria, iar locuitorii se aventurează rareori pe străzile pe care circulă soldați și voluntari ucraineni. În regiunea Harkov (nord-est), o fetiță de 11 ani a fost ucisă de un tir de rachete rusești asupra orașului Şuighiv - a declarat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov. Guvernatorul regiunii Donețk (est), Pavlo Kirilenko, a raportat, la rândul său, doi civili uciși și 11 răniți de tirurile ruseşti. În regiunea vecină Dnipropetrovsk, „rușii au tras toată noaptea cu lansatoare de rachete multiple și cu artilerie grea” şi au ucis două persoane – susţin autorităţile locale. În sud, o persoană a murit în Dmitrivka, în bombardamentele inamicului – anunţă şi guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim.

SÂMBĂTĂ, 17 septembrie, ZIUA 206. „Soldații ruși au împușcat oamenii doar pentru distracție”. Oroare în cancelariile occidentale. Putin vrea să continue războiul.

UPDATE 301: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat trupele ruse care i-au invadat țara drept o  armată de „torționari”. După descoperirea a sute de cadavre, îngropate sumar, într-o zonă eliberată de forțele ucrainene, el afirmă că există și dovezi că „soldații ruși au împușcat oamenii doar pentru distracție”. În groapa comună dintr-o pădure de la periferia orașului Izium, din estul Ucrainei, sunt persoane „torturate și executate”, potrivit autorităților locale. „99%” dintre cadavrele exhumate poartă semne de moarte violentă” - a afirmat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, care precizează că sunt multe cadavre cu mâinile legate la spate și o persoană este îngropată cu o frânghie în jurul gâtului. Au fost îngropate în total „450 de cadavre de civili purtând urme de moarte violentă și de tortură”, între care și copii - a adăugat el. Oficialul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a declarat că sunt, „probabil, peste 1.000 de cetățeni ucraineni torturați și uciși în teritoriile eliberate din regiunea Harkov”. Și șeful poliției ucrainene, Igor Klimenko, a anunțat descoperirea a 10 „săli de tortură” în localități preluate de la ruși din regiunea Harkov, între care șase în Izium și două în orașul Balaklia.

Rusia acționează „într-un mod îngrozitor (...). Vedem ce lasă în urma ei” - a comentat, la Washington, șeful diplomației americane Antony Blinken. Responsabilii Uniunii Europene s-au declarat „profund șocați”. „Rusia, liderii săi politici și toți cei implicați în încălcările continue ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar în Ucraina vor fi trași la răspundere” - a declarat șeful diplomației comunitare, Josep Borrell. În Franța, președintele Emmanuel Macron a condamnat „cu cea mai mare fermitate atrocitățile comise la Izium, Ucraina, sub ocupație rusă”.

Prezent alături de președintele rus, Vladimir Putin, la un summit regional în Uzbekistan, șeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut încetarea conflictului din Ucraina „cât mai curând posibil”. Și premierul indian, Narendra Modi, a solicitat oprirea ostilităților. Putin a declarat mai întâi că vrea să pună capăt războiului „cât mai repede posibil” și a acuzat Kievul că „refuză orice proces de negociere”, pentru ca apoi să sugereze că ofensiva trupelor sale sale va continua. „Planul nu necesită schimbări... Nu ne grăbim” - a spus liderul de la Kremlin.

Pe front, luptele au continuat. În regiunea Harkov, din nord-est, 12 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor rusești „masive” asupra zonelor recent eliberate de ucraineni. Potrivit autorităților regionale, alți patru oameni au fost răniți chiar în orașul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Kievul a raportat „bătălii de poziție” în regiunea Lugansk, din est, în timp ce în Donețkul învecinat bombardamentele rusești au făcut cinci morți și șase răniți. Pe frontul de sud, unde forțele ucrainene întâmpină mai multă rezistență decât la Harkov, „situația rămâne dificilă”, potrivit președinției de la Kiev.

VINERI, 16 septembrie, ZIUA 205. Groapă comună la Izium. „Putin trebuie să piardă acest război și să răspundă pentru acțiunile sale”.

UPDATE 300: O groapă comună a fost descoperită în oraşul Izium, din estul Ucrainei, recucerit de armata Kievului după ce trupele ruseşti de invazie au fugit – a anunţat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Vineri, „jurnaliști ucraineni și străini vor veni la Izium. Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă cu adevărat și la ce a dus ocupația rusă. Bucea, Mariupol, acum, din păcate, Izium..." - a spus  Zelenski în obişnuitul său mesaj video nocturn adresat naţiunii. El nu a oferit detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morții acestora, dar un oficial al poliției regionale, Serghei Botvinov, , a vorbit despre „440 de cadavre”. „Știm că unii au fost împușcați, alții au murit din cauza focurilor de artilerie, de la exploziile de mine. Unii au murit în lovituri aeriene. Avem și informații că multe cadavre nu au fost încă identificate” - a adăugat Botvinov.

Casa Albă a anunţat o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, de până la 600 de milioane de dolari. Aceasta constă în echipamente și servicii, precum și în stagii de instruire – afirmă Executivul american, care nu oferă detalii despre armamentul furnizat. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Statele Unite au oferit Kievulu mai mult de 15 miliarde de dolari sub formă de asistență militară. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a avertizat Washingtonul împotriva trimiterii de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Aceasta ar constitui depăşirea unei „linii roșii” și ar obliga Moscova să „reacționeze” – susţine ea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost în vizită la Kiev, i-a promis lui Zelenski sprijin din partea instituţiilor comunitare atât timp cât va fi nevoie. „Suntem prieteni pentru totdeauna” – a declarat ea. Şefa Executivului comunitar mai afirmă că preşedintele rus Vladimir „Putin trebuie să piardă acest război și să răspundă pentru acțiunile sale”, sugerând că liderul de la Kremlin va trebui adus în faţa instanţei.

La Samarkand, în Uzbekistan, Putin s-a întânit cu omologul său chinez, Xi Jinping, în marja summitului regional al organizației de cooperare de la Shanghai (SCO). El a salutat „poziția echilibrată” a liderului comunist chinez cu privire la Ucraina. Beijingul nici nu a susținut, nici nu a criticat public invazia rusă, dar și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Moscova în fața sancțiunilor economice occidentale.

JOI, 15 septembrie, ZIUA 204. Ruşii au încercat să inunde Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Zelenski. Lupte pe toate fronturile.

UPDATE 299: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a vizitat regiunea Harkov, „aproape în întregime” eliberată de armata sa de sub ocupația trupelor ruse de invazie, a promis, la Izium, „victoria” Kievului în războiul cu Moscova. El a anunţat recucerirea a „400 de localități”, ceea ce înseamnă revenirea la „o viață normală și sigură pentru cei 150.000 de ucraineni care au rămas pe acest teritoriu”. Zelenski a denunțat o „încercare (a inamicului) de a inunda Krivoi Rog” (centru), oraşul său natal, după ce bombardamentele ruseşti au avariat infrastructura hidraulică de acolo. Cei 600.000 de locuitori ai oraşului sunt ameninţaţi de ieşirea din albie a râului Inguleţ. „În punctul de impact, se observă un debit de apă de 100 m3 pe secundă, ceea ce reprezintă un volum mare. Nivelul apei la Inguleţ se modifică la fiecare oră" - a spus adjunctul șefului administrației prezidențiale, Kirilo Timoşenko, care a dat asigurări că situația este „sub control”. Șeful administrației militare a orașului, Oleksandr Vilkul, le-a cerut locuitorilor de pe mai multe străzi să se „evacueze”, ca măsură de precauție. Când s-a întors de la Izium, Zelenski a suferit un accident de mașină la Kiev, după ce „o mașină a intrat” în coliziune cu vehiculul său. Potrivit purtătorului său de cuvânt, Serghei Nikiforov, „președintele a fost examinat de un medic şi nu au fost depistate răni grave”.

Armata rusă, ale cărei bombardamente au provocat întreruperi majore de curent în mai multe regiuni ucrainene, susţine că lovește forțele ucrainene pe toate fronturile, dar în special în regiunea Harkov.Ţinte au fost acolo oraşele Dvoricina, Balaklia și Kupiansk, potrivit ministerul rus al Apărării. La Mikolaiv, în sud, două clădiri au fost lovite și două persoane au murit - anunţă autoritățile locale. La Bahmut, un oraș din regiunea Donețk, pe care Moscova încearcă, de luni în şir, să-l cucerească, cinci civili au fost uciși. În regiunea vecină Lugansk, guvernatorul Serghei Gaidai a anunțat că ruşii au recăpătat controlul asupra localității Kremina.

MIERCURI, 14 septembrie, ZIUA 203. Rușii bombardează masiv. „200 de crime de război comise zilnic” și 300 de mașini furate.

UPDATE 298: Armata rusă susține că a recurs la „lovituri masive” pe toate fronturile din Ucraina, ca răspuns la contraofensiva fulgerătoare a trupelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a raportat bombardamente în apropierea orașelor Slaviansk, Konstantinivka și Bahmut, din estul Ucrainei, în regiunile sudice Mikolaiv și Zaporojie, precum în Harkov (nord-est), de unde soldații ruși s-au retras aproape complet din fața trupelor ucrainene. Bombardamentele rusești au făcut cel puțin opt morți și 19 răniți în 24 de ore, în regiunile Harkov și Donețk (est), potrivit președinției ucrainene. „Ucraina înregistrează până la 200 de crime de război comise zilnic de ruși” – afirmă și  statul major ucrainean. Acesta adăugă că trupele ruse de invazie continuă jafurile în timp ce se retrag și că aproximativ 300 de mașini au fost furate numai în regiunea Harkov.

La rândul său, Rusia  pretinde că armata ucraineană recurge la represalii împotriva civililor în teritoriile pe care le-a recuperat. „Conform informațiilor noastre, există multe acțiuni punitive împotriva locuitorilor din regiunea Harkov. Oamenii sunt torturați, maltratați” - a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că „este îngrozitor”.

Rușii „nu reușesc să consolideze noua linie a frontului după succesele ucrainene regiunea Harkov și fug din zonă în număr mare sau sunt redistribuiți pe alte axe” - constată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, care monitorizează permanent situația de pe frontul din Ucraina. La nivel diplomatic, cancelarul german, Olaf Scholz, i-a cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să dispună „retragerea completă” din Ucraina. În cursul unei conversații telefonice de 90 de minute, Scholz l-a îndemnat pe Putin „să găsească cât mai curând o soluție diplomatică, bazată pe încetarea focului, retragerea completă a trupelor ruse și respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei.”

MARŢI, 13 septembrie, ZIUA 202. Ucrainenii au ajuns la graniţa cu Rusia. Cadavre de civili cu „urme de tortură”. Ruşii bombardează aşezările eliberate.

UPDATE 297: Ucraina afirmă că armata sa a înregistrat noi succese în luptele cu trupele ruseşti de invazie. În regiunea Harkov, din nord-est, forţele ucrainene au ajuns la granița cu Rusia. Doar luna aceasta, mai afirmă ucrainenii, trupele  lor au eliberat un teritoriu de șapte ori mai mare decât suprafața capitalei, Kiev. În total, „de la începutul lunii septembrie, soldații noștri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi în est și în sud și continuă să avanseze” - a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în obişnuitul său videoclip nocturn adresat naţiunii. Şeful său de cabinet, Andrii Iermak, a postat, la rândul său, un videoclip în care o voce în off explică: „A 14-a brigadă mecanizată a ajuns la granița regiunii Harkov cu Rusia. Acesta este satul Ternova”, situat la cinci kilometri de frontieră. Tot în regiunea Harkov, procuratura ucraineană a anunţat descoperirea a patru cadavre de civili cu „urme de tortură” în satul Zaliznişne, recent recapturat de la ruşi. „Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de soldații ruși în timpul ocupației ” - a precizat parchetul. „Ucraina a provocat Rusiei o înfrângere operațională majoră prin recucerirea aproape în întregime a regiunii Harkov (...), dar actuala contraofensivă nu va pune capăt războiului” - a avertizat  Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington. Acesta mai notează că „soldații ucraineni au recâștigat teren și în regiunea Lugansk”, unde separatiștii pro-ruși au proclamat unilateral, în 2014, ca şi în Donețkul vecin, o aşa-zisă republică populară.

Rusia a ripostat bombardând intens zonele recucerite de Ucraina, nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk și Izium. Statul major ucrainean a numărat zeci de tiruri ruseștiasupra unor  instalații militare și civile şi a raportat distrugeri în ceea ce a numit „orașele pașnice” Harkov, Zaporojie, Sloviansk și Kramatorsk. Ofensiva rusă lansată pe 24 februarie va continua „până la atingerea obiectivelor” - a afirmat Kremlinul, potrivit căruia, în prezent, „nu există perspective de negocieri” între Moscova și Kiev. Unul dintre principalii lideri separatiști pro-ruși din estul Ucrainei, Denis Pușilin, a recunoscut că situația e „dificilă” pe frontul de est, dar a pretins forțele ruse rezistă. Un bombardament ucrainean la punctul de frontieră rusesc Logacevka a făcut cel puțin un mort și patru răniți, potrivit guvernatorului rus al regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.

LUNI, 12 septembrie, ZIUA 201. Ruşii, împinşi spre graniţă. Naţionaliştii îi cer vehement preşedintelui Putin să schimbe ceva. „Numai Ucraina (poate) determina agenda negocierilor de pace.”

UPDATE 296: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat că armata sa a recucerit de la trupele ruse de invazie orașul strategic Izium, din estul ţării. Potrivit experților militari, pierderea acestuia de către Moscova riscă să-i zdruncine serios ambițiile militare din est, unde bazinul minier Donbass a devenit obiectivul prioritar al aşa-zisei operaţiuni militare speciale ordonate de preşedintele Vladimir Putin pe 24 februarie. Şi ceva mai la nord, în regiunea Harkov, forțele ucrainene au înaintat şi se află la numai câteva zeci de kilometri de granița cu Rusia – susţine comandantul lor șef, generalul Valeri Zalujnîi. El adaugă că, luna acesta, contraofensiva ucraineană a eliberat peste 3.000 de kilometri pătrați din teritoriile ocupate de inamic. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează permanent situaţia de pe front, apreciază că Moscova a ordonat retragerea trupelor sale din întreaga regiune ocupată Harkov la vest de râul Oskil. Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), cu sediul la Washington, ucrainenii au recâştigat în cinci zile „mai mult teritoriu decât au cucerit rușii în toate operațiunile lor din aprilie”. Naționaliștii ruși i-au cerut vehement președintelui Vladimir Putin să schimbe imediat comandanţii şi strategia, pentru a câştiga în războiul din Ucraina.

Zone extinse din Ucraina au suferit întreruperi ample de curent, atribuite de către preşedintele Zelenski „teroriştilor ruşi”. El a vorbit despre „o întrerupere totală a curentului în regiunile Harkov și Donețk, una parțială în regiunile Zaporojie, Dnipropetrovsk și Sumî”, dar a precizat că „nicio instalație militară” nu a fost afectată. „Scopul este acela de a priva oamenii de lumină și încălzire” – a conchis Zelenski. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, aceste atacuri sunt „un act de disperare, după pierderile imense și retragerea Rusiei din estul Ucrainei”.

„Numai Ucraina (poate) determina agenda negocierilor de pace” – a afirmat un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak, care adaugă că aceasta „se cunoaște: 1. Eliberarea tuturor teritoriilor 2. Plata despăgubirilor de către ruși 3. Pedepsirea criminalilor de război”.

DUMINICĂ, 11 septembrie, ZIUA 200. Kievul anunță noi victorii pe front. Armata rusă a făcut „alegerea corectă de a fugi”. Săteni torturați și asasinați.

UPDATE 295: Ucraina a anunțat că forțele sale au avansat semnificativ în nord-estul țării, în regiunea Harkov, unde au recucerit orașul cheie Kupiansk, în timp Moscova pretinde că și-a retras trupele de invazie din această zonă, pentru a-și consolida efectivele din regiunea separatistă Donețk, situată mai la sud. În obișnuitul său mesaj video nocturn adresat națiunii,  președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat încântat că „aproximativ 2.000 kilometri din teritoriul nostru” au fost „eliberați de la începutul lunii septembrie.” El spune că armata rusă a făcut „alegerea corectă de a fugi”, pentru că „în Ucraina nu este și nu va fi loc pentru ocupanți”. „Kupiansk este Ucraina” - a scris și un oficial regional pe rețelele de socializare, postând o fotografie cu soldați ucraineni în orașul care avea 27.000 de locuitori înainte de război. Și forțele speciale au arătat imagini cu ofițerii lor „în Kupiansk, care a fost și va fi întotdeauna ucrainean”. Pierderea orașului, spun experții militari, ar putea afecta semnificativ capacitatea Rusiei de a le oferi trupelor sale un sprijin logistic eficient. Reporterii de război au văzut acolo camioane și vehicule blindate rusești carbonizate, unele dintre ele fiind încă însemnate cu litera Z, simbolul invadării Ucrainei, declanșate pe 24 februarie. Soldații ucraineni patrulează și în Balaklia, unde au arborat steagul național în prezența comandantului forțelor terestre, Oleksandr Sîrski.  În ultimele trei zile, forţele armate ruse ''au anihilat peste 2.000 de combatanţi ucraineni şi străini, precum şi 100 de vehicule blindate şi piese de artilerie'' – susține ministerul Apărării de la Moscova, care recunoaște, însă, retragerea acestora din orașele Kupiansk și Izium.

În satul Grakove, tocmai preluat de forțele ucrainene, jurnaliștii au văzut distrugeri care mărturiseau violența luptelor, stâlpi de electricitate dărâmați și cabluri răspândite la sol. „A fost înfricoșător, au fost bombardamente și explozii peste tot” - a declarat un sătean sexagenar.  Acolo au fost descoperite cadavrele a doi civili, cu urme de tortură și găuri de gloanțe în ceafă - a anunțat biroul procurorului general ucrainean, care a deschis o anchetă. Potrivit surse, după recucerirea satului, unul dintre locuitorii acestuia a mers la poliție, susținând că soldații ruși l-au obligat să îngroape cele două cadavre.

În Liman, oraș care a căzut în mâinile rușilor la sfârșitul lunii mai, situația rămâne destul de dificilă, ca și în alte localități din nordul așa-zisei Republicii Populare Donețk, fondată de secesioniștii pro-moscoviți - a recunoscut liderul acesteia, Denis Pușilin. Informații neconfirmate susțin că Pușilin ar fi demisionat și ar fi fugit din calea contraofensivei ucrainene. „Forțele ucrainene avansează în estul Ucrainei, eliberând mai multe orașe și sate. Curajul lor, adăugat sprijinului militar occidental, dă rezultate surprinzătoare" - a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko. Și pe frontul de sud, susține purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar regional al Ucrainei, Natalia Gumeniuk, „soldații noștri avansează în mai multe zone.”

SÂMBĂTĂ, 10 septembrie, ZIUA 199. Rușii trimit întăriri și evacuează civilii de lângă Harkov. „Este dificil, dar facem progrese” – afirmă comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zaloujnîi.

UPDATE 294: Armata rusă a trimis întăriri în regiunea ucraineană Harkov (nord-est), după ce Kievul a anunțat că trupele sale și-au restabilit controlul asupra a 30 de localități din această zonă de graniță. Printre așezările eliberate figurează și orașul Balaklia, unde un așa-zis oficial al administrației de ocupație instalate de ruși, Vitali Gancev, susține că au loc în continuare „lupte aprige”. Circa o mie de kilometri pătrați ar fi fost eliberați, în total, în ultimele zile, în regiunea Harkov, potrivit comandantului armatei ucrainene, generalul Valeri Zaloujnîi, care afirmă că „este dificil, dar facem progrese”. Kievul mai afirmă că a provocat „pierderi semnificative” inamicului și că a remarcat o demoralizare a trupelor ruse. În ciuda câștigurilor teritoriale înregistrate de forțele ucrainene, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, i-a îndemnat pe locuitorii plecați să nu se întoarcă, din cauza lipsei de electricitate sau de gaz în satele recucerite de la ruși. Mass-media ruse au difuzat videoclipuri în care apar vehicule blindate, obuziere și camioane, ce se îndreaptă spre regiune. Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la această desfășurare de forțe, mulțumindu-se să enumere, ca în fiecare zi, pierderile grele pe care armata rusă le-ar fi provocat ucrainenilor. La rândul lor, autoritățile pro-ruse ale teritoriilor ocupate din nord-estul Ucrainei au anunțat că vor evacua locuitorii în alte zone aflate sub controlul Moscovei sau în Rusia, ceea ce, potrivit comentatorilor, e un semn că panica s-a instalat printre colaboraționiști. De la Bruxelles, secretarul american de Stat, Antony Blinken, a apreciat că trimiterea de întăriri de către Moscova dovedește că Rusia plătește „un preț uriaș” pentru invadarea țării vecine. Pe lângă victoriile de lângă Harkov, Kievul a anunțat o serie de succese în sud și în est, unde afirmă că trupele sale au recâștigat teren și au eliberat câteva localități. Dacă vor fi consolidate, aceste câștiguri  sunt cele mai mari pentru Ucraina de la retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, la sfârșitul lunii martie.

VINERI, 9 septembrie,  ZIUA 198. Kievul anunţă noi victorii pe front. Sprijinul Statelor Unite continuă „până când agresiunea (rusă) încetează și Ucraina va fi pe deplin suverană”.

UPDATE 293: Ucraina afirmă că trupele sale au străpuns liniile de apărare ale armatei ruse de invazie şi au recuperat părţi însemnate din teritoriile ocupate din sud şi est. Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa a eliberat orașul Balaklia, din regiunea Harkov (nord-est). „Lucrurile stau așa cum trebuie să stea. Steagul ucrainean flutură deasupra unui oraș ucrainean eliberat, sub cerul ucrainean" - a scris Zelenski lângă un videoclip care arată soldați ucraineni defilând prin orașul cu 27.000 de locuitori, cucerit de armata rusă la începutul lunii martie. În regiunea Harkov, situată lângă granița cu Rusia, forțele ucrainene afirmă că au avansat zeci de kilometri. Progrese similare s-ar fi înregistrat şi în sud, în regiunea Herson, unde trupele Kievului „au eliberat mai multe localități”, potrivit generalului Oleksi Gromov. În bazinul minier Donbass, din est, devenit obiectivul prioritar al Moscovei, trupele  ucrainene au înaintat câţiva kilometri în apropierea oraşelor Kramatorsk și Sloviansk și au recucerit satul Ozerne. Aceste victorii, care nu au putut fi verificate din surse independente, ar fi cele mai mari pentru Ucraina, după ce, la sfârșitul lunii martie, rezistenţa acerbă a trupelor sale i-a silit pe ruşi să se retragă din jurul Kievului.

Progresul contraofensivei ucrainene este constant – afirmă șeful Statului Major american, Mark Milley. Şeful diplomației americane, Antony Blinken, care a făcut o vizită surpriză la Kiev, a doua de la începutul invaziei ruse,  apreciază că „este încă foarte devreme, dar observăm progrese clare și reale pe teren, în special în zona din jurul Hersonului, precum și evoluții interesante în Donbass”. El le-a promis președintelui Zelenski și ministrului de Externe, Dmitro Kuleba, sprijinul Statelor Unite  „până când agresiunea (rusă) încetează și Ucraina va fi pe deplin suverană”. Washingtonul oferă o nouă tranșă de ajutor, însumând 2,8 miliarde de dolari, pentru Ucraina și vecinii acesteia, inclusiv România. 675 milioane vor merge direct la Kiev, sub formă de livrări de armament, muniție și sisteme de artilerie HIMARS, care le-au permis, deja, militarilor ucraineni să lovească liniile de aprovizionare rusești. Restul de 2,2 miliarde vor fi plătite sub formă de împrumuturi și subvenții Ucrainei și țărilor care se simt amenințate de Rusia, pentru achiziționarea de arme americane. Această nouă tranșă ridică la 15,2 miliarde de dolari suma totală a ajutorului Statelor Unite pentru Ucraina de la declanşarea invaziei ruseşti, pe 24 februarie.

JOI, 8 septembrie, ZIUA 197. Contraatac ucrainean lângă Harkov. „Transferuri forțate de copii”. Pseudo-referendumuri de anexare pe 4 noiembrie.

UPDATE 292: Armata ucraineană susține că a făcut progrese pe frontul din nord-est și că ar fi eliberat mai multe așezări ocupate de trupele ruse de invazie. „Săptămâna aceasta, avem vești bune din regiunea Harkov” - a declarat președintele, Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs nocturn adresat națiunii. Fără să le numească, el a evocat „localități în care steagul ucrainean a revenit”. Regiunea Harkov a fost parțial ocupată de armata rusă încă de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie. Orașul omonim, al doilea ca mărime din Ucraina, este în mod regulat vizat de bombardamente intense, dar forțele Moscovei nu au reușit niciodată să-l cucerească. Contraatacul ucrainean din nord-est se poartă simultan cu cel din sud, din regiunea Herson. Președintele Zelenski a afirmat, în repetate rânduri, că vrea să recupereze „toate regiunile aflate sub ocupație rusă”, inclusiv peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, de Rusia în 2014 .

Subsecretarul general al ONU pentru Drepturile Omului, Ilze Brands, a anunțat că există „acuzații credibile” privind „transferuri forțate ale copiilor neînsoțiți pe teritoriul ocupat de Rusia sau chiar în Federația Rusă”. „Suntem îngrijorați de faptul că autoritățile ruse au adoptat o procedură simplificată pentru acordarea cetățeniei ruse copiilor care nu sunt în grija părinților lor și că acești copii sunt eligibili pentru adopție de către familiile ruse” - a adăugat ea. Și Statele Unite au acuzat biroul președintelui rus, Vladimir Putin, că a organizat deplasarea forțată a mii de ucraineni în Rusia, „ca parte a eforturilor sale de a anexa părți din teritoriile ucrainene aflate sub control” rusesc. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins toate aceste acuzații, pe care le-a calificat drept „nefondate” și „fabulații”.

La Moscova, partidul prezidențial, Rusia Unită, a propus organizarea, pe 4 noiembrie, în teritoriile ocupate a unor așa-zise referendumuri de anexare a acestora la Federația Rusă. Recent, serviciul ucrainean de informații militare (GUR) a anunțat că a distrus, în regiunea ocupată Zaporojie, un depozit în care erau buletinele de vot pentru referendum.  Tocmai „eram pregătiți pentru vot, am vrut să organizăm referendumul foarte curând, dar, din cauza ultimelor evenimente, cred că vom lua o pauză” - a declarat, la televiziunea publică rusă, șeful administrației de ocupație a regiunilor Herson și Zaporojie, Kiril Stremusov. Cotat drept unul dintre cei mai activi colaboraționiști ucraineni, Stremusov a revenit, la scurt timp după aceea, asupra primelor declarații și a scris că „referendumul va avea loc, orice s-ar întâmpla”, dar că data acestuia nu poate fi precizată.