Analize

Presa rusa independentă, despre politizarea Bisericii și rușii care au ales să tacă

Președintele rus Vladimir Putin și Patriarhul Kirill al Moscovei și al întregii Rusii participă la o ceremonie de depunere de flori de Ziua Unității Naționale din Piața Roșie, la Moscova, Rusia, 04 noiembrie 2023.
© EPA-EFE/MIKHAIL METZEL/KREMLIN / POOL   |   Președintele rus Vladimir Putin și Patriarhul Kirill al Moscovei și al întregii Rusii participă la o ceremonie de depunere de flori de Ziua Unității Naționale din Piața Roșie, la Moscova, Rusia, 04 noiembrie 2023.

Susține jurnalismul independent

Preoții care se opun războiului sunt persecutați de Biserică, scrie presa independentă rusă. Aceasta explică și de ce rușii, chiar dacă nu-l susțin pe Putin, au ales să tacă și să accepte războiul.

ISTORIES: Cum fug preoții din Biserica rusă

Ei nu pot pur și simplu să-și „dea demisia” din serviciu. Ce obstacole întâmpină preoții ruși, relatează cercetătorul Serghei Ceapnin, de la Centrul pentru studierea ortodoxiei al Universității Fordham

În ultimul an și jumătate, zeci de preoți mi-au adresat aceeași întrebare: „E posibil ca plecând din Rusia să continui serviciul într-o (altă) biserică și dacă da, ce trebuie să întreprind?”

De ce fug?

Mulți preoți din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse nu mai suportă patriotismul, birocrația și lipsa oricăror drepturi, iar ultima picătură a fost susținerea războiului împotriva Ucrainei.

Unii au avut noroc și au reușit să se retragă în liniște. Din 2011, acest lucru e foarte dificil: de fapt, detașarea din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse este foarte dificilă, e posibilă doar din motive de sănătate, cu documente justificative. În toate celelalte cazuri, după o perioadă de detașare scurtă urmează fie restabilirea în cinul preoțesc, fie interdicția de a sluji. Unii au fost suspendați, alții au fost pedepsiți cel mai dur și au fost caterisiți. 

În timpul războiului, mașinăria de represiune a BO Ruse și-a intensificat activitatea în raport cu disidenții și, în primul rând, față de preoții care se pronunță împotriva războiului. Acțiuni represive întreprind nu doar tribunalele bisericești, ci și comisiile disciplinare eparhiale, care joacă rolul de organe de anchetă și acuzare în același timp.

În niciun document oficial al Bisericii nu va fi scris direct că un paroh a fost pedepsit pentru poziția sa antirăzboi. Se pare că pentru aceste cazuri există o interdicție neoficială din partea secretariatului patriarhului.

Inițial se încearcă convingerea cu binișorul. Dacă nu reușesc, recurg la amenințări nu doar cu destituirea, dar și cu suspendarea scutirii de înrolare – adică amenințare directă de mobilizare la război. Slujitorii Bisericii nu sunt scutiți de înrolare, însă la sfârșitul anului 2022 patriarhul Kirill a anunțat că au ajuns cu Ministerul Apării la o „soluție provizorie”: fețelor bisericești le-a fost acordată o amânare de la mobilizare pe tot parcursul aflării în slujba Bisericii.

Dacă, însă, preotul își menține cu hotărâre poziția, acesta cel mai probabil va fi caterisit. Toți disidenții din cadrul Bisericii sunt învinuiți conform aceluiași articol, făcându-se uz de al 25-lea Canon Apostolic: „Episcopul sau prezbiterul, sau diaconul, prins în desfrânare sau jurământ strâmb, sau furt, să se caterisească, să nu se afurisească, căci Scriptura spune: să nu pedepsești de două ori pentru aceeași faptă. Asemenea și pentru ceilalți clerici”.

Cei nesupuși sunt acuzați de încălcarea jurământului preoțesc, fapta fiind calificată ca jurământ strâmb, pentru care este aplicată cea mai dură sancțiune – caterisirea (destituirea din funcție). Sperjurul cel mai des se referă la refuzul categoric de a citi „Rugăciunea pentru Sfânta Rusie”,  scrisă de patriarhul Kirill la sfârșitul anului 2022, în care este invocată rugămintea pentru victorie: „Ridică-te, Doamne, în ajutorul oamenilor Tăi și dă-ne nouă biruință prin puterea Ta”.

Rugăciunea este destul de vagă, dar din context se înțelege că e vorba de victoria Rusiei, ca întruchipare a Sfintei Rusii, asupra Ucrainei. Stricto sensu, această rugăciune  nu este de natură dogmatică și nu în toate eparhiile este citită în mod obligatoriu la sfârșitul liturghiei. Însă, acolo unde este respectată această regulă nescrisă, rugăciunea este percepută ca un semn de loialitate ideologică a preotului față de Biserica oficială. Și, dimpotrivă, refuzul de a rosti această rugăciune este perceput ca o manifestare deschisă a neloialității, urmată de represiuni. […]

„Și în al Treilea Reich exista o susținere apolitică a ceea ce se petrecea”. Cum s-au autoconvins/autosugestionat cetățenii ruși că războiul este justificat. Interviu cu sociologul Svetlana Erpîleva, realizat de jurnalista FARIDA KURBANGALEEVA

Laboratorul de sociologie publică a realizat trei etape de interviuri în profunzime cu cetățenii ruși privind opinia lor despre război. Acestea relevă că, deși la începutul războiului  majoritatea respondenților se aflau în stare de șoc, stupefiați, cu timpul au început să justifice „operațiunea specială”. Astfel a apărut „susținerea apolitică a războiului”, nu prin aprobarea acestuia, ci prin explicația că războiul, ca fenomen negativ, oricum are anumite motive. Așa este perceput în prezent de majoritatea cetățenilor ruși. Scenariul cel mai dorit este încheierea cât mai rapidă a războiului în condițiile Rusiei, iar nedorit – prelungirea lui. Ei nu au o imagine clară a victoriei, însă înfrângerea este percepută drept o catastrofă.

- Recent l-am întrebat pe un prieten din Rusia: în prezent sunt mai mulți susținătorii sau opozanții războiului. El mi-a răspuns că „nici unii, nici alții. Pe toți îi doare în cot. Restaurantele sunt pline, teatrele prezintă premiere. Oamenii discută despre vacanțe, prețuri, bilete. Pe agenda majorității nu există război”. Această majoritate reprezintă grupul apoliticilor?

- Da, cu siguranță. Există, pe de o parte, o minoritate a susținătorilor convinși și, de cealaltă parte, a opozanților convinși ai războiului, iar majoritatea e pe undeva la mijloc. Sau, cum a spus prietenul dumneavoastră, cei care nu reprezintă nici una, nici alta. Sau și una, și alta. Din această majoritate fac parte și cei cărora dintr-un motiv sau altul nu le place ce se întâmplă, însă ei tac. Întrebați direct, însă, când îi provoci să vorbească la acest subiect, ei încep să justifice războiul. Adică, aceștia asigură susținerea pasivă a războiului în societate. Ei găsesc justificare noii ordini, din care face parte și războiul. […]

- Ce îi împiedică pe acești oameni să aibă o poziție clară „sunt împotrivă”, dacă sunt nemulțumiți de război și de putere?

- Cei care au o poziție clară împotriva războiului au avut o experiență anterioară de protestatari, sau au fost conectați la un spațiu liberal mediatic independent. Pot fi chiar și opozanți „de canapea”, care nu au ieșit niciodată la vreun miting, dar citesc și ascultă anumite media și nu îl aprobă pe Putin. Ca și majoritatea altor cetățeni ruși, în primele zile aceștia au fost șocați. Ei au însă priceperea necesară pentru ca să transforme acea stare de șoc într-o poziție clară. Spre deosebire de ceilalți, lipsiți de o asemenea capacitate și care nu-s în stare să pună la îndoială noua ordine din Rusia.

Vedem un paradox, când și unii, și alții, vorbind de primele lor zile de război, le descriu în aceleași cuvinte. Și unii, și alții, au trăit aceleași emoții: „Nu e posibil, nu pot să dorm, nu pot mânca, plâng întruna”. Ulterior, însă, celor din majoritatea apolitică li se activează mecanismele psihologice de adaptare. „Doar nu pot să plâng și să mă gândesc întruna că țara mea omoară oameni”. Atunci, ei încep să caute îndreptățiri: poate, totuși, au existat motive pentru așa ceva? Și recurg la clișeele propagandistice de la televizor, ca într-un fel să-și explice groaza care i-a afectat cu adevărat și pe ei.

Ei nu pot să-l critice pe Putin. Pentru că problema nu e nici măcar în regim, sau în Putin. Ci în faptul că țara, în care au crescut și unde au auzit atât de mult că războiul e ceva rău, poartă un război criminal. Să recunoști acest lucru este insuportabil. La fel și să recunoști că nu sunt motive pentru acest război, ci doar ambițiile morbide ale lui Putin. Este o situație atât de îngrozitoare pentru ei, încât e imposibil să o accepte. „Trebuie să fie un motiv, credem că există”. Astfel de justificări au. […]

Nu toți susținătorii convinși ai războiului putiniști Z-ănatici. Din contră, nu le convine deloc ceea ce face Putin. De exemplu, nu le place politica internă a acestuia. Printre ei sunt persoane care au participat la protestele din Piața Bolotnaia, fiind în același timp adepții „unei Rusii puternice”. Iar atunci când trebuie să aleagă între „o Rusie puternică împotriva Occidentului” și „o Rusie puternică împotriva lui Putin”, spun că „acum nu e timpul să fii împotriva lui Putin. Nu sunt pentru Putin, însă acum avem de rezolvat cea mai importantă chestiune – cum să ajutăm țara să câștige războiul.” […]

Incapacitatea de a reflecta în termeni politici nu este legată de lipsa de educație, ci de faptul că am crescut într-un anumit stat, într-o anumită societate. Spre deosebire de puținii care au nimerit și au făcut parte din cadrul restrâns, politizat al societății civile, majoritatea cetățenilor ruși nu dispun de instrumentele necesare pentru a-și constitui o poziție. Asta nu înseamnă că sunt proști, pot fi foarte educați și să rezolve probleme complicate de fizică, însă aptitudinea de a-și elabora o poziție politică nu li s-a format. Nu e din vina lor. Statul și regimul putinist au creat o astfel de societate. Ei sunt responsabili de aceasta. […]

Regimul putinist, conștient, a mizat pe depolitizarea societății. O asemenea strategie este specifică regimurilor autoritare. Spre deosebire de dictaturi de tipul celei staliniste sau hitleriste, un regim  autoritar nu are nevoie de mobilizarea totală a populației și asocierea ei în vreo mișcare. Pur și simplu între stat și societate, pe parcursul multor ani, a existat un fel înțelegere: noi vă asigurăm un nivel de trai stabil, unele beneficii și nu vă deranjăm. Nu trebuie să ne jurați credință, trăiți în voie. Dar, în același timp, fiți buni și nu vă revoltați, nu mai pretindeți nimic de la noi. Acum vedem că acest „pact de neagresiune” nu mai este în totalitate respectat. De exemplu, atunci când statul încearcă să-și creeze niște mișcări de tineret de tipul „Iunarmia” (Garda tânără). Dar aceste tentative, deocamdată, sunt marginale. Iar pe exemplul susținerii apolitice a războiului, observăm că e suficient ca oamenii să nu se opună războiului ca statul să rămână mulțumit.

- De-a lungul istoriei, au fost exemple când societatea a putut fi scoasă dintr-o asemenea stare?

- Nu vreau să compar Rusia actuală cu Germania hitleristă, deoarece la noi nu e regim dictatorial. În ceea ce privește societatea, însă, este cea mai clară asemănare. Nemții din cel de al Treilea Reich, sau cei din teritoriile ocupate, la fel, justificau războiul în scrisorile și jurnalele lor. Și acolo vedem o susținere apolitică a ceea ce se întâmpla. […]

Sociologilor și politologilor nu le place să facă preziceri, însă în acest caz sunt convinsă că dacă în Rusia s-ar schimba cumva regimul și s-ar produce o turnură democratică, oamenii apolitici care au justificat războiul, s-ar transforma în opozanți apolitici ai acestuia. […]

-Cine credeți că prezintă acum un pericol mai mare pentru societatea rusă: oamenii „buni și luminoși” din „afara politicii”, care suferă (dar nu se împotrivesc), sau susținătorii convinși ai războiului? 

Dacă vorbim despre pericolul generat de aceste grupuri, cred că în prezent susținătorii apolitici contribuie mai mult la menținerea războiului. În primul rând pentru că sunt majoritari, iar în al doilea rând pentru că ei critică mai puțin regimul în comparație cu susținătorii convinși ai războiului. Pe ei mizează regimul în mare parte.

Susținătorii apolitici sunt cei pe care nu trebuie să-i contrazicem, ci să găsim puncte de solidarizare cu ei, pentru că acestea există. […] Mai bine să le spunem că ceea ce se întâmplă este într-adevăr îngrozitor, că: „Toți suferă, și ucrainenii și băieții noștri. De ce i-au mobilizat, la ce bun?”. Ei sunt de acord cu un astfel de punct de vedere și aceasta întărește critica a ceea ce se întâmplă.

[…]

AGENTS: Autoritățile din Bașkiria au ales suprimarea dură a protestelor, după cea mai masivă manifestare de la începutul războiului

Reprezentanții instituțiilor de forță i-au reținut cu brutalitate pe protestatarii din orașul Baimak, din republica autonomă Bașkiria a Federației Ruse, unde o instanță de judecată l-a condamnat la patru ani de închisoare pe activistul local Fail Alsynov, într-un dosar de incitare la ură interetnică.

După pronunțarea sentinței, în fața sediului judecătoriei au început reținerile protestatarilor, a anunțat canalul de Telegram al activiștilor locali „Kuștau Bairam”.  În secvențele video publicate de martorii oculari, se vede că reprezentanții organelor de forță au pus la pământ mai multe persoane înainte de a fi reținute. Activistul local Salavat Idelbaev a fost citat în calitate de martor și dus la FSB.

Angajații OMON, înarmați cu bâte și scuturi, i-au bătut pe participanții la protest și au folosit fumigene împotriva lor, a relatat „Govorit NeMoskva”. […] Aceeași sursă a publicat cadre în care se văd urmările folosirii gazelor lacrimogene. […]

Potrivit estimărilor activiștilor, în fața sediului judecătoriei s-ar fi adunat peste 10 mii de persoane. Verstka relatează că au fost reținute câteva zeci de persoane. Populația orașului Baimak este de 17,7 mii de persoane.

Autoritățile federale ruse au recurs la reprimarea brutală a protestelor la începutul războiului și în septembrie 2022. Potrivit datelor OVD-Info, în urma protestelor din 24-27 februarie 2022 în peste 70 de orașe din Rusia au fost reținute aproximativ șase mii de persoane. La acțiunile împotriva mobilizării de pe 21 septembrie, în 43 de orașe au fost reținuți 1,4 mii de oameni. 

Fail Alsynov este unul dintre cei mai cunoscuți activiști din Bașkiria. El a participat la manifestările pentru protejarea muntelui Kuștau, a condus organizația Bașkort, care a militat pentru suveranitatea Bașkortostanului (organizația a fost lichidată după ce a fost declarată extremistă în 2022). Dosarul penal a fost deschis la solicitarea președintelui Bașkiriei, Radii Habirov. Miercuri, Alsynov a fost condamnat la patru ani de închisoare. Acțiunile de susținere a activistului au devenit cele mai masive proteste în Rusia de la începutul războiului în Ucraina.

Susținătorii lui Fail Alsynov au îndemnat „patrioții Bașkortostanului” să se întoarcă de la război, să-și dea demisia din funcțiile de stat, să nu plătească impozitele și să-l boicoteze pe Putin, mai relatează AGENTS.

Mariana Vasilache




Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 12 min
Presa rusă independentă, despre moartea lui Navalnîi: suspiciuni și propagandă pro-Kremlin
Presa rusă independentă, despre moartea lui Navalnîi: suspiciuni și propagandă pro-Kremlin

Propaganda pro-Kremlin a lansat deja narațiuni despre moartea lui Navalnîi, scrie presa rusă independentă. Aceasta amintește și de curajul lui Navalnîi și notează suspiciunile legate de moartea lui.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
18 Feb 2024
Presa de propagandă vs. presa rusă independentă: povești cu Putin și medicamente experimentale
Presa de propagandă vs. presa rusă independentă: povești cu Putin și medicamente experimentale

Experimente medicale pe ucraineni și naziștii de la Kiev sunt teme exploatate în continuare de presa de propagandă rusă, dar demontată de jurnaliștii ruși independenți. Publicații monitorizate de Veridica au mai scris și că vinovat de războiul din Ucraina e filozoful german Immanuel Kant (din secolul XVIII) și au „explicat” cum a devenit Moldova un „cap de pod antirusesc”.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
17 Feb 2024
Presa rusă independentă: Putin seamănă cu Ceaușescu și mai are un an la putere
Presa rusă independentă: Putin seamănă cu Ceaușescu și mai are un an la putere

Vladimir Putin are multe în comun cu Ceaușescu, de la modul de a face politică până la fobii, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre cum au trișat rușii la Olimpiadă, bombardarea rafinăriilor de către ucraineni și alegerile prezidențiale din Rusia.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
08 Feb 2024
SCIENCE+: Dezinformări anti-ucrainene în Europa Centrală și de Est
SCIENCE+: Dezinformări anti-ucrainene în Europa Centrală și de Est

Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.

Veridica
Veridica
04 Feb 2024