Veridica vă prezintă știrile pe care le-a difuzat în urmă cu doi ani, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina
Organismul de stat care reglementează piața media rusească, Roskomnadzor, a ordonat, sâmbătă, presei să elimine orice referire la civilii uciși de armata rusă în Ucraina, precum și termenii de "invazie", "ofensivă" sau "declarație de război". Numai sursele oficiale ruse dispun de informații actuale și fiabile – pretinde Roskomnadzor, într-un comunicat citat de agențiile internaționale de știri. Acestea amintesc că Moscova numește atacul asupra Ucrainei "operațiune militară specială", destinată "menținerii păcii".
Roskomnadzor, Agenţie Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor, era cunoscută până acum mai ales pentru șicanele pe care le făcea organelor de presă străine cu birouri sau corespondenți în Rusia. În mai 2021, în urma proceselor intentate de agenție, Rusia a îngheţat conturile bancare de la Moscova ale postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty - RFE/RL), după ce acesta nu şi-a achitat amenzile primite ca urmare a refuzului de a se autoidentifica drept aşa-numit agent al străinătăţii. Cu o lună mai devreme, o instanță din Rusia a condamnat platforma chineză de socializare TikTok la o amendă echivalentă cu circa 30 de mii de euro, fiindcă nu a eliminat apelurile adresate minorilor să participe la mitingurile și marșurile organizate pentru eliberarea celui mai popular opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.
Anterior, autorităţile ruse au anunţat 'încetinirea' funcţionării Twitter în ţară şi au acuzat reţeaua de socializare americană că refuză să suprime conţinuturi pe care Moscova le consideră 'ilegale', referitoare la droguri, sinucidere şi pornografie cu minori. 'Cu scopul de a-i proteja pe cetăţenii ruşi şi de a obliga serviciul de internet să se conformeze legislaţiei ruse, măsurile de răspuns centralizate au fost luate împotriva Twitter începând din 10 martie 2021, constând în încetinirea vitezei acestui serviciu' - a anunţat, într-un comunicat, Roskomnadzor.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Aproape 20 de mii de oameni s-au refugiat în România, după declanșarea invaziei rusești
Autoritățile de la București anunță că aproape 20 de mii de oameni s-au refugiat în România din Ucraina vecină, după declanșarea, joi, în zori, a invaziei rusești. Corespondenții de presă de la punctele de trecere a frontierei notează că majoritatea sunt femei cu copii, pentru că, după instituirea Legii marţiale, bărbaţii care pot lupta nu mai au voie să părăsească ţara.
Premierul Nicolae Ciucă a fost să-i întâlnească pe oamenii care au trecut prin Vama Siret, din județul Suceava (nord-est), și i-a asigurat de tot sprijinul autorităților și societății românești. Anterior, ministrul de Interne, Lucian Bode, a afirmat că România este pregătită să primească un număr mare de refugiaţi din Ucraina. Există resurse tehnice, logistice şi umane pentru organizarea de tabere de refugiaţi şi au fost identificate locurile unde acestea ar putea fi amplasate. Solicitanții de azil vor beneficia de servicii medicale timp de 90 de zile, iar dacă primesc statutul de refugiat, vor fi tratați ca şi cetăţenii români. Presa remarcă și mobilizarea în sprijinul refugiaților a organizațiilor non-guvernamentale și a bisericilor din România, precum și a cetățenilor particulari, care le-au oferit locuri de cazare, alimente și alte produse de strictă necesitate.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Ungaria s-a oferit să găzduiască tratative de pace
Ungaria s-a oferit să găzduiască tratative de pace între Ucraina și Rusia, după ce trupele Moscovei au invadat țara vecină. Șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, a spus că le-a adresat, deja, oferta omologului său rus, Serghei Lavrov, și șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Yermak.
Membră a Uniunii Europene și a NATO, Ungaria are raporturi neobișnuit de cordiale cu Rusia și mai curând glaciale cu Ucraina, căreia îi reproșează încălcarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia (vest). Budapesta a condamnat, însă, invazia rusească.
Pe lista potențialelor gazde ale negocierilor de pace figurează și Israelul. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut premierului israelian, Naftali Bennett, să medieze între țara sa și Rusia - a anunțat ambasadorul Ucrainei la Tel Aviv, citat de media internaționale. Isaelul e foarte preocupat de războiul dintre Rusia și Ucraina, care afectează nemijlocit comunitățile evreiești din cele două țări ex-sovietice, de ordinul sutelor de mii. Anterior, președintele rus, Vladimir Putin, anunțase că e dispus să-și trimită negociatorii la Minsk, în Belarus, dar ucrainenii n-au încredere în liderul autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, pe care îl consideră un dictator lipsit de legitimitate și aliatul cel mai docil al Moscovei.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Rusia își suspendă lansările de la baza spațială din Guyana Franceză
Rusia își suspendă lansările de la baza spațială din Kourou, în Guyana Franceză, și-și recheamă personalul tehnic de acolo, ca reacție la sancțiunile decise de europeni după ce a invadat Ucraina. Anunțul, citat de agențiile internaționale de știri, a fost făcut, sâmbătă, de Agenția spațială rusă (Roscosmos).
87 de ingineri și tehnicieni ruși lucrau la baza amenajată de francezi în Guyana Franceză, un departament de peste mări (DOM) al Franței, situat în nordul Americii de Sud. Ca toate celelalte DOM-uri, Guyana Franceză este o parte integrantă a Republicii Franceze și a Uniunii Europene. Joi, Consiliul European a decis să interzică exportul către Rusia a avioanelor, pieselor și echipamentelor din industria aeronautică și spațială. Uniunea Europenă și Rusia aveau mai multe parteneriate în acest domeniu. Anul acesta, trei rachete rusești Soiuz urmau să fie lansate de la Kourou și cinci de la Baikonur, din Kazahstan. Experții spun că, fără Soiuz, europenii nu-și vor mai putea lansa propriii sateliți pe orbită până la sfîrșitul anului, când e programat primul zbor al rachetei lor Ariane 6.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Naționala de fotbal a Poloniei refuză să joace cu rușii
Federația de fotbal de la Varșovia a anunțat, sâmbătă, că echipa națională a Poloniei refuză să joace cu Rusia barajul de calificare la Cupa Mondială, programat la Moscova, pe 24 martie. Președintele Federației, Cezary Kulesza, spune că aceasta e singura decizie corectă și că, după ce rușii au invadat Ucraina, a trecut vremea vorbelor și e timpul pentru acțiune. În ajun, vedeta naționalei poloneze și a echipei germane Bayern Munchen, Robert Lewandowski, îndemnase la solidaritate cu victimele invaziei rusești. Decizia polonezilor survine după ce, vineri, organizatoarea Ligii Campionilor, Uniunea Europeană de Fotbal Asociaţie (UEFA), a decis să mute în Franţa, la Paris, finala celei mai prestigioase competiţii fotbalistice intercluburi, iniţial programată pe 28 mai, în oraşul rus Sankt Petersburg. Tot vineri, fost anulată și cursa de de Mare Premiu din Formula 1 care trebuia să aibă loc în stațiunea rusească Soci, de la Marea Neagră.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Franța își reiterează sprijinul pentru Republica Moldova și Georgia
Președintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat decis să susțină partenerii din vecinătatea estică a Uniunii Europene – a anunțat, sâmbătă, Președinția de la Paris. Pe fondul războiului din Ucraina, Macron, a cărui țară exercită președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, a discutat, telefonic, cu omoloagele sale din Republica Moldova, Maia Sandu, și Georgia, Salome Zurabişvili, și le-a asigurat de sprijinul său pentru suveranitatea și securitatea celor două republici ex-sovietice.
În ajun, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă, pentru a-și exprima solidaritatea cu Ucraina. Președinta Zurabişvili e cerut Rusiei să pună capăt ostilităţilor, despre care a spus că au şocat naţiunea georgiană. Premierul Irakli Garibaşvili, în schimb, și-a atras un val de critici după ce a anunțat că guvernul său nu se raliază la sancțiunile economice impuse Moscovei de către occidentali.
În mai 2021, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene. Acesta stabilește o serie de obiective comune ale celor trei state, care au semnat în 2014 acorduri de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. Potrivit ministerului de Externe al Republicii Moldova, memorandumul oferă baza normativă pentru întreprinderea demersurilor diplomatice comune, consultări trilaterale și acțiuni de comunicare publică.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în republicile pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. În 2008, rușii au invadat Georgia și au scos de sub controlul autorităților de la Tbilisi regiunile secesioniste pro-moscovite Osetia de Sud și Abhazia, iar în 2014 au anexat Crimeea și au alimentat rebeliunea din Donbas, termen generic pentru regiunile industriale estice Donețk și Lugansk, cu cea cea mai mare densitate de populație rusofonă și rusofilă din Ucraina. Scenariul a fost inaugurat înTransnistria, ieșită, de facto, de sub controlul Chișinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Portalul Sputnik și alte voci ale propagandei Kremlinului au fost blocate în Republica Moldova
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunțat, sâmbătă, că a descoperit încă un portal care distribuie știri false, informații care instigă la ură, violență și război, și anume www.ehomd.info. Activitatea acestuia urmează a fi sistată prin Ordinul Directorului SIS, nr.14 din 26 februarie curent. Conform prevederilor legale, documentul este transmis Registratorului național al domeniului de nivel superior „md” și furnizorilor de rețea și/sau servicii de comunicații electronice, pentru a bloca imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la această sursă. Tot sâmbătă, au fost blocate alte două portaluri, care, în condițiile stării de urgență instituite în Republica Moldova, propagă informații ce incită la ură și război. : www.sputnik.md și www.gagauznews.md.
SIS reiterează apelul public și solicită repetat tuturor administratorilor de surse cu conținut online eliminarea imediată a articolelor/informațiilor false pe subiectul escaladării situației din Ucraina, precum și a mesajelor care incită la ură, la dezordini în masă sau război, publicate inclusiv în perioada 23 - 24 februarie 2022. Totodată, Serviciul îndeamnă publicul larg să se informeze din surse oficiale și cele care practică activ verificarea informației publicate, precum și să se abțină de la distribuirea informațiilor din surse dubioase, a celor ce conțin limbaj care incită la ură și/sau violență.
Luna aceasta, președintele Parlamentului de la Chișinău, pro-occidentalul Igor Grosu, spune că investițiile României și ale Uniunii Europene în ultimii 30 de ani în Republica Moldova sunt net superioare investițiilor rusești. „Îmi vine greu să spun în ce a investit Federația Rusă în acești 30 de ani în Republica Moldova. Probabil în mass-media” – a declarat Grosu, cu trimitere la propaganda Moscovei în fosta republică sovietică. Sputnik.md era cotat drept cea mai vehementă oficină a propagandei rusești în limba română. Secțiunile FAKE NEWS și DEZINFORMARE ale veridica.ro abundă de exemple ale falsurilor lansate în spațiul public de sputnik.md. De sâmbătă, acest portal nu mai poate fi accesat nici din România.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: România a început început procedura de suspendare a dreptului de survol, precum şi a dreptului de aterizare pe teritoriul său pentru aeronavele rusești
România a început procedura de suspendare a dreptului de survol, precum şi a dreptului de aterizare pe teritoriul său pentru aeronavele care aparţin companiilor din Federaţia Rusă - a anunţat, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Dan Cărbunaru. El a adăugat că România urmează să demareze și procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii (IIB). Creată în 1970, cu sediul la Budapesta, în, pe atunci, Republica Populară Ungară, aceasta e catalogată de mulți experți economici drept o relicvă a Războiului Rece. Acționariatul a fost format de Uniunea Sovietică, secondată doar din țări est-europene, latino-americane și asiatice care, în epocă, gravitau în jurul acesteia.
Locul fostei URSS l-a luat, în 1991, Rusia, ca stat succesor. Fosta Germanie de Est a dispărut odată cu reunificarea, iar Polonia s-a retras în anul 2000. În locul fostei Cehoslovacii, după așa-numitul divorț de catifea din 1993, din acționariat fac, astăzi, parte Cehia și Slovacia. Ceilalți acționari sunt Cuba, Mongolia și Vietnam, precum și actualii membri ai Uniunii Europene și NATO Ungaria, Bulgaria și România. Potrivit presei de specialitate, Rusia are 46,03% din acțiuni, Bulgaria - 12,95%, Ungaria - 12,27%, Cehia - 11,47%, România - 6,89%, Slovacia - 6,59%, Cuba - 1,64%, Vietnam - 1,13%, Mongolia - 1,04%.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Doi etnici greci, uciși într-un bombardament rusesc
Ministerul de Externe de la Atena a anunțat că-l va convoca pe ambasadorul Rusiei, după ce doi etnici greci dintr-un sat ucrainean au fost uciși într-un bombardament al aviației ruse. Diplomația elenă își exprimă, într-un comunicat citat de agențiile internaționale de presă, oroarea și condamnă categoric bombardarea civililor de la marginea satului Sartana. Alți șase oameni, între care și un copil, au fost răniți. Peste o sută de mii de etnici greci trăiesc în Ucraina. Comunitatea lor are rădăcini acolo încă din secolul al 18-lea. Istoric apropiată rușilor, dar membră a Uniunii Europene și NATO, Grecia majoritar ortodoxă a condamnat categoric invazia acestora în Ucraina.
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Germania va livra Kievului o mie de lansatoare de rachete și 500 de rachete sol-aer Stinger
Germania va livra Ucrainei, cât de curând posibil, o mie de lansatoare de rachete și 500 de rachete sol-aer Stinger, pentru a o ajuta să reziste invaziei rusești – a anunțat, sâmbătă, guvernul de la Berlin, citat de agențiile internaționale de presă. Cancelarul Olaf Scholz a apreciat că agresiunea rusească marchează o schimbare de epocă și amenință întreaga ordine postbelică a Europei, de aceea Germania e obligată să-i ajute pe ucraineni. Tot sâmbătă, potrivit unui anunț al ministrului Apărării, Jana Cernochova, Cehia a decis să trimită în Ucraina mitraliere, puști automate, pistoale și muniție în valoare de de 7,6 milioane de euro. Luna trecută, Executivul de la Praga aprobase livrarea spre Ucraina a patru mii de obuze de artilerie, în valoare de 1,5 milioane de euro.
