Donații
Veridica.md
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Socialiștii resping rezultatele alegerilor și spun că Maia Sandu este doar „președinta diasporei”
La alegerile prezidențiale din acest an, Maia Sandu a câștigat scrutinul cu 55,35% din sufragii. Ea a fost susținută masiv de cetățenii moldoveni aflați în afara țării, care au participat într-un număr record în turul doi al scrutinului – aproape 330 de mii de persoane. 82,9% din moldovenii din diasporă au votat pentru Maia Sandu pe 3 noiembrie 2024. Astfel, ea l-a întrecut pe candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, care acumulase peste 51% în secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova.
A doua zi după scrutin, socialiștii au declarat că nu recunosc rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale și au numit-o pe Maia Sandu „președinta diasporei”. „Alexandr Stoianoglo, președintele poporului, este adevăratul învingător al alegerilor prezidențiale din Moldova. Maia Sandu este un președinte nelegitim, recunoscută doar de sponsorii și susținătorii ei din străinătate. Poporul Moldovei se simte trădat și jefuit. Maia Sandu a pierdut pe plan intern. Alexandr Stoianoglo, președintele poporului din Moldova, a obținut adevărata victorie la alegerile prezidențiale. 51,19% dintre cetățenii Moldovei – oameni care muncesc, primesc pensii, plătesc taxe, își cresc copiii și trăiesc aici – au votat pentru el. Maia Sandu a devenit „președinta diasporei”. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova nu recunoaște votul din secțiile din străinătate, datorită căruia Sandu a fost declarată învingătoare”, a declarat PSRM.
Socialiștii au contestat la CEC rezultatele alegerilor și au organizat, vineri, 8 noiembrie, un protest în fața sediului Comisiei. Președintele PSRM, Igor Dodon, a declarat că aceste alegeri nu sunt legitime: „Nu o recunoaștem pe Maia Sandu ca președinte. Maia Sandu nu este președintele nostru. Adevăratul președinte este Alexandr Stoianoglo!”. PSRM a amenințat că protestele vor continua „în următoarele săptămâni și luni până când guvernarea actuală va pleca”.
Contestarea alegerilor, o strategie mai veche a socialiștilor. Obiectivul campaniei de dezinformare: alegerile legislative din 2025
Abordarea socialiștilor nu este nouă. După alegerile prezidențiale din 2020, când Igor Dodon a pierdut în fața Maiei Sandu, liderul socialiștilor a criticat diaspora moldovenească pentru votul dat liderei PAS. El i-a numit atunci pe cetățenii moldoveni care au votat în străinătate „un electorat paralel, care are propria viziune şi propriile preferințe politice – în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește în Moldova”.
Abordarea socialiștilor nu a avut însă succesul scontat, pentru că Maia Sandu și PAS, formațiunea pe care o fondase, erau în creștere de popularitate, lucru care s-a văzut la alegerile legislative din 2021, când pro-europenii din PAS au obținut majoritatea absolută în parlament.
Situația este însă diferită acum. Referendumul pentru integrarea europeană a trecut cu emoții mari, iar Maia Sandu, chiar dacă a obținut o victorie categorică în turul doi al alegerilor, a avut ceva mai puține voturi (cu aproximativ 13 000) decât în 2020, în timp ce candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, a obținut, tot în turul doi, cu circa 60 000 de voturi mai mult decât reușise Igor Dodon cu patru ani mai devreme. Este adevărat că alegerile din 2024 au fost marcate de interferențe masive din partea Rusiei și o operațiune fără precedent de cumpărare de voturi prin intermediul rețelei Șor. Pe de altă parte însă, este clar că, dincolo de cei care și-au vândut voturile (și sunt dispuși să o facă și în continuare) ori s-au lăsat manipulați de campaniile de dezinformare, există și o masă de nemulțumiți. Guvernarea erodează, iar ultimii ani au fost complicați și marcați de probleme economice generate în primul rând de efectele războiului din Ucraina. Această erodare afectează mai mult PAS, partid care anul viitor se va afla în fața electoratului la alegerile legislative. Chiar și liderii PAS par să fi conștientizat acest lucru și au fost deja anunțate remanieri guvernamentale, acțiuni mai hotărâte în privința reformei justiției și consultări cu societatea civilă.
Din perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor trebuie privită și campania de subminare a legitimității Maiei Sandu de către socialiști imediat după prezidențialele de anul acesta. Partidul – votat în 2021 de circa 400 000 de alegători – încearcă acum să își asigure cât mai multe din cele 750 000 de voturi pe care le-a avut acum Alexandr Stoianoglo. Mișcările socialiștilor reprezintă însă ceva mai mult decât un start timpuriu al campaniei electorale și trebuie privite în contextul mai larg al eforturilor Rusiei de a bloca parcursul european al Republicii Moldova și a aduce țara în orbita sa.
Narațiunile socialiștilor coincid cu cele lansate de Rusia
Este semnificativ faptul că PSRM nu a condamnat de schema interferențele Rusiei în alegeri, eforturile rețelei Șor (partidul oligarhului fugar a fost partener de coaliție al Socialiștilor) de a cumpăra voturi, ori neregulile comise în ziua alegerilor când, de pildă, alegători pro-Stoianoglo au fost transportați organizat, ilegal, cu avionul la secțiile de vot din Minsk, Istanbul și Baku.
Narațiuni precum „președinte al poporului” versus „președintă a diasporei”, „președinte nelegitim”, „recunoscută de sponsorii și susținătorii din străinătate”, indică o agendă influențată de la Kremlin. Dezinformările cu privire la votul moldovenilor din diasporă au fost răspândite imediat după alegeri și de presa de propagandă rusă și de reprezentanții oficiali ai Kremlinului. Aceștia au lansat inclusiv falsul că votul masiv în străinătate a fost falsificat.
Sandu nu este președinta Moldovei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov. Majoritatea alegătorilor din Moldova nu au votat pentru președinta Maia Sandu. „Doamna Sandu nu este, din câte înțelegem, președintele țării ei, pentru că în interiorul țării majoritatea populației nu a votat pentru ea”, a spus reprezentantul Kremlinului. El a mai spus că aceste alegeri „nu au fost nici democratice, nici corecte”. Organizarea alegerilor prezidențiale în Republica Moldova a fost rușinoasă, rezultatul lor a fost determinat din exterior, nu în țară, a comentat vicepreședintele Consiliului Federației Konstantin Kosachev. „Victoria Maiei Sandu în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova trezeşte anumite îndoieli din cauza creşterii semnificative a numărului voturilor reprezentanţilor diasporei. Acest lucru ar putea demonstra falsificarea scrutinului la secţiile de votare din străinătate”, a declarat analistul politic Cornel Ciurea într-un comentariu pentru RIA - Novosti. „Antagonismul dintre autorităţi şi poporul din Republica Moldova este în creştere după alegerile prezidenţiale, în republică observându-se o situaţie tensionată, a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. După încheierea alegerilor, situaţia din Republica Moldova rămâne tensionată. Opoziţia şi-a anunţat intenţia de a protesta faţă de rezultatele alegerilor. Semnificativ este faptul că, imediat după anunţarea rezultatelor votării, preşedintele reales, Maia Sandu s-a grăbit să mulţumească, în mod special, alegătorilor moldoveni din America de Nord şi Europa de Vest pentru sprijinul acordat, cu ale căror voturi, ca şi în 2020, a obţinut victoria. În Moldova, unde actualul preşedinte a pierdut în faţa adversarului său, Maia Sandu a fost numită „preşedinta diasporei", iar compatrioţii din străinătate care au votat-o au fost somați „să o ia la ei", a continuat reprezentanta MAE rus. De asemenea, a subliniat Zaharova, „indignarea oamenilor nu se potoleşte faţă de modul în care autorităţile au privat practic aproape jumătate de milion de diaspora moldovenească din Rusia de dreptul de vot". Ea a criticat și decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldovei din 31 octombrie de aprobare a rezultatelor referendumului constituţional privind aderarea Republicii Moldova la UE, desfăşurat pe 20 octombrie, care în opinia ei „a turnat gaz pe foc, deoarece rezultatul pozitiv a fost obţinut de către autorităţi cu o marjă de mai puţin de 1% prin mobilizarea de urgenţă a voturilor din diaspora străină".
De ce sunt false narațiunile rușilor și pro-rușilor: diaspora reprezintă un electorat legitim, cu o contribuție vitală pentru economia Republicii Moldova
Acuzațiile lui Igor Dodon că Maia Sandu este un „președinte nelegitim”, ales doar datorită voturilor din diasporă, sunt nefondate și periculoase, pentru că dezbină societatea. PSRM discreditează votul cetățenilor, punând la îndoială opțiunea majorității, peste 900 de mii de oameni care au ales-o pe Maia Sandu, inclusiv dreptul la vot al cetățenilor care se află peste hotare. Diaspora reprezintă un segment legitim al electoratului, nu unul străin.
Numărul votanților din diasporă a crescut semnificativ, de la 10 000 în 2005, la 17 000 în 2009, în scrutinul prezidenţial din 2016 au participat aproximativ 140 000 de alegători (turul 2), la cel din 2020 - 263 000 (turul 2), iar în 2024 – 329 000 (turul 2).
Aproximativ un milion de cetăţeni s-ar afla peste hotarele Republicii Moldova, iar circa 100 000 pleacă la muncă peste hotare de câteva ori pe an. Majoritatea dintre aceştia sunt tineri, cu vârste între 20 şi 40 de ani, care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, care au o educaţie mai bună, care nu se informează doar din surse ruseşti. Astfel, votul cetățenilor aflați în străinătate a fost decisiv și la referendumul din 20 octombrie 2024 privind integrarea europeană, și la scrutinul prezidențial, unde la fel, a întors scorul în favoarea Maiei Sandu, dar și în general pentru stabilirea raportului de forţă între partida pro-europeană şi pro-rusă.
Banii trimiși de diasporă sunt o sursă importantă de venit pentru familiile rămase acasă și reprezintă, cumulat, circa 15% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. De altfel, numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor care lucrează oficial în țară, constată analistul economic Veaceslav Ioniță. În ultimii 10 ani, banii trimiși acasă de către moldovenii care au muncit peste hotare au fost mai mari decât exporturile moldovenești, susține expertul.
Cazul Georgiei arată că viitorul european nu este garantat, iar Rusia mizează pe acest lucru
Chiar dacă integrarea europeană a fost introdusă în Constituție după referendumul din 20 octombrie, o majoritate pro-rusă în Parlament, sau o coaliție din care să facă parte partide care doar mimează opțiuni pro-europene, ar putea frâna, împiedica sau chiar deturna integrarea Republicii Moldova în UE.
Cazul Georgiei este un exemplu care ar trebui să fie luat serios în calcul la Chișinău. Visul Georgian a avut în ultimii ani un discurs tot mai contondent și, mai mult, dincolo de atacuri verbale la adresa UE sau Statelor Unite, a adoptat o serie de măsuri de inspirație rusească – vezi legea privind agenții străini, care dă o lovitură severă societății civile și presei independente – iar în campania electorală a mers pe o serie de promisiuni care trimit, de asemenea, la narațiunile și agenda Rusiei, de la consolidarea rolului Bisericii și familiei tradiționale, la promisiuni de reglementare a conflictelor înghețate din regiunile sale separatiste care par a fi pe placul Moscovei. Acțiunile Visului Georgian au determinat Comisia Europeană să suspende, pentru moment, negocierile de aderare, iar rezultatul alegerilor și situația politică incertă de la Tbilisi nu creează premizele pentru reluarea rapidă a acestor negocieri.
Este adevărat că, spre deosebire de Georgia, pro-rușii nu sunt la putere la Chișinău și nu ei vor pregăti alegerile. Dar, cum s-a văzut la alegerile recente din Republica Moldova, Kremlinul mizează pe alte instrumente, de la dezinformare la rețeaua de corupere a alegătorilor.
---copie-image.webp)