Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, îl alege, miercuri, pe noul cancelar, social-democratul Olaf Scholz, câștigător al alegerilor legislative din septembrie. Guvernul de coaliție cu liberalii și ecologiștii pe care-l va conduce acesta pune capăt celor 16 de dominație creștin-democrată pe scena politică de la Berlin. Predecesoarea lui Scholz, longeviva Angela Merkel, se retrage din prim-planul scenei publice. Născut în 1958, într-o familie modestă, Scholz s-a înscris în organizația de tineret a partidului social-democrat (SPD) la 17 ani. A participat, în epocă, la numeroase manifestații pacifiste. E jurist de profesie și a condus un cabinet de avocatură specializat în dreptul muncii, apărând, după reunificarea din 1990, salariați din întreprinderile falimentare din fosta Germanie comunistă. A fost prima oară ales deputat în 1998 și secretar general al SPD patru ani mai tărziu. Aerul auster și tonul monocord, notează mass-media, i-au atras supranumele de "Scholzomat", Automatul, butadă care-i displace profund. Scholz afirmă că râde mai des decât își imaginează publicul.
Cabinetul său numit semafor, de la roșul SPD, galbenul liberal și verdele ecologist, e compus din opt femei și opt bărbați. Portofolii cheie în guvernul Scholz revin partenerilor juniori. Liderul liberal, Christian Lindner, va conduce ministerul Finanţelor. Viitoarea şefă a diplomaţiei germane e ecologista Annalena Baerbock, care pledează pentru o abordare mai dură a regimurilor autoritare din China și Rusia. Prima vizită externă a lui Scholz va avea loc, vineri, la Paris, după o cutumă menită să sublinieze fucționarea așa-numitului motor franco-german al Uniunii Europene. Tot vineri, Scholz va comunica, prin videoconferință, cu preşedintele american, Joe Biden.