Drona marină care a explodat pe 5 iunie 2026 în portul Constanța reprezintă un nou atac al Ucrainei asupra României, susține bloggerul filorus Dan Diaconu. Narațiuni similare sau identice s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare din surse multiple.
RECENTE
FAKE NEWS
Moscova acuză Kievul, care a admis că, în cursul nopții, a lovit două nave implicate în furtul cerealelor ucrainene și în transportul de combustibil și de echipament militar.
Moscova anunță, la rândul său, respingerea mai multor atacuri ale Kievului.
Moscova răspunde ironic, „invitându-l” pe Volodimir Zelenski la Moscova.
O a cincea persoană a fost ucisă într-un atac asupra regiunii ruse de frontieră Briansk.
Activitatea în dana Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a fost suspendată.
Măsurile au fost după ce o dronă marină ucraineană a explodat în portul Constanța.
Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit se vor întâlni duminică la Londra cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre exercitarea presiunilor asupra Rusiei, în contextul în care aceasta suferă eșecuri militare în invazia țării vecine, a anunțat vineri președinția franceză.
Guvernul a explicat pas cu pas firul desfășurării incidentului de astăzi.
Armenii se prezintă la urne duminică pentru alegeri cu miză mare, care ar putea decide dacă țara va continua calea pro-europeană trasată de actualul guvern sau va consolida din nou relațiile cu aliatul său tradițional, Rusia. Perioada premergătoare alegerilor a fost marcată de o ciocnire de narațiuni opuse, dezinformări și atacuri personale.
Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
În 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare în Armenia. Acestea ar putea confirma ceea ce părea neverosimil acum câțiva ani - desprinderea de Rusia și virajul către vest.
După ce Rusia a depășit criza economică din anii 1990, în țară a apărut așa-numita clasă de mijloc, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să împingă țara spre democrație. Era însă o clasă de mijloc dependentă de stat, iar această dependență a menținut-o ferm în tabăra lui Putin.
Investițiile străine (a se citi europene) în sectorul bancar amenință securitatea financiară și suveranitatea economică a Republicii Moldova, crede fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care propune, cu seninătate, să fie atrase investiții din țări ca Rusia și China.
Fosta ambasadoare SUA, Kathleen Kavalec, avea în reședința de la București exponate ale artei satanice, potrivit unei narațiuni false lansate în urmă cu câteva luni și reciclată în mediul suveranist din România de deputatul AUR Mihail Neamțu.
Kievul pregătește o invazie împotriva Belarusului cu sprijinul statelor NATO pentru a extinde războiul și a slăbi Statul Unional ruso-belarus, potrivit presei pro-Kremlin.
Rusa rămâne principala limbă de comunicare în Republica Moldova, potrivit șefei unei organizații a etnicilor ruși de peste Prut. Statisticile arată că doar ceva mai mult de 11% din populație folosește preponderent limba rusă, față de aproape 80% româna.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin ilustrează perfect, săptămâna aceasta, realitatea alternativă pe care propaganda încearcă să o vândă: la fel ca URSS, rușii se luptă cu naziștii (conduși de un evreu), combat colonialismul (invadând alte țări) și se apără de amenințarea NATO (care e o alianță defensivă) și UE (care nici măcar nu e o alianță militară).
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
A simulation of drone warfare shows how far the alliance has to go to learn the lessons of Ukraine.
![De ce Rusia nu va declara mobilizare generală și nu va folosi arma nucleară - [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/20220/conversions/01KT3DQYC97BACWWCJY5SBVT4A-image.webp)
