Editoriale

„Mutarea” Crăciunului pe 25 decembrie, un semi-eșec pentru Kiev

Ucrainenii participă la o sărbătoare de Crăciun lângă o biserică din satul Kryvorivnya din Munții Carpați, lângă Ivano-Frankivsk, vestul Ucrainei, 25 decembrie 2023, pe fondul invaziei ruse.
© EPA-EFE/IGOR TKACHENKO   |   Ucrainenii participă la o sărbătoare de Crăciun lângă o biserică din satul Kryvorivnya din Munții Carpați, lângă Ivano-Frankivsk, vestul Ucrainei, 25 decembrie 2023, pe fondul invaziei ruse.

Susține jurnalismul independent

Milioane de ucraineni – inclusiv etnici români – au marcat Crăciunul pe stil vechi, la fel ca rușii, în ciuda eforturilor Kievului de a „muta” sărbătoarea pe 25 decembrie. Văzută ca un pas necesar pentru derusificarea Ucrainei, reforma nu este, deocamdată, susținută în centrul și mai ales în sud-estul Ucrainei, unde influența Rusiei a fost foarte puternică.

„Mutarea” Crăciunului, o inițiativă care ține de eforturile de derusificare

Pe 28 iulie, 2023, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, promulga o lege prin care data de 25 decembrie devenea, oficial, zi liberă, de sărbătoare, înlocuind-o pe cea de 7 ianuarie – ziua în care creștinii ortodocși de rit vechi celebrează Crăciunul. Legea promulgată de Zelenski modifica și datele altor sărbători naționale ucrainene, mutându-le, la fel ca și Crăciunul, cu 13 zile mai devreme. Practic este vorba de o adaptare la calendarul gregorian, din secolul al XVII-lea. Reforma Papei Grigore al XIII-lea a implicat „ștergerea” a 13 zile din calendar, de unde și diferența între cele două calendare; practic, în calendarul iulian, Crăciunul se serbează tot pe 25 decembrie, numai că 25 decembrie este atunci când pentru cei care urmează calendarul gregorian este deja 7 ianuarie. Statul ucrainean folosește calendarul gregorian, însă unele sărbători – inclusiv Crăciunul – erau marcate, până acum, conform celui iulian, urmat de o parte dintre Bisericile Ortodoxe. Peste jumătate din Bisericile Ortodoxe, în frunte cu Patriarhia ecumenică a Constantinopolelui, au adoptat, începând cu anii '20 ai secolului trecut, un așa-numit „calendar iulian revizuit” în care anumite sărbători „fixe” sunt marcate mai devreme decât pe calendarul iulian. Crăciunul este o astfel de sărbătoare și e marcat de Bisericile respective pe 25 decembrie, când îl celebrează și Bisericile Catolică și Protestantă.

Cea mai vizibilă și mai mare dintre Bisericile care au rămas la calendarul iulian este Biserica ortodoxă rusă, astfel încât decizia majorității politice ucrainene de a „muta” Crăciunul a fost percepută de presa occidentală drept un simbol al eforturilor de a se alinia Vestului, în contextul dorinței Kievului de a adera la Uniunea Europeană și NATO.

Conform noii legi, așadar, începând din 2023, 25 decembrie a fost zi liberă, de sărbătoare. Este vorba însă de o decizie a statului; autoritățile nu pot să și oblige Bisericile din Ucraina să adopte calendarul iulian revizuit în cadrul cultului, și nici nu îi pot împiedica pe credincioși să celebreze Crăciunul când doresc.

Mulți ucraineni nu par să fi înțeles însă raționamentul clasei politice: au ținut post până pe 6 ianuarie și au sărbătorit Crăciunul pe stil vechi. Rețelele de socializare au fost invadate, în preajma zilei de 7 ianuarie, de înregistrări cu colinde de Crăciun, fotografii cu lumânări și mesaje de felicitare. Unii utilizatori au scris pe 6 ianuarie că întâmpină această sărbătoare cu speranța că bărbații din familiile lor, care luptă pe front împotriva Rusiei, se vor întoarce acasă. Acest lucru arată că, pentru mulți ucraineni, Crăciunul ține de tradiție și n-are vreo legătură cu politica, pentru că e greu de crezut că familiile celor care își riscă viața pentru apărarea Ucrainei ar fi rusofile.

Bisericile Ucrainei nu au adoptat o politică unitară în ceea ce privește Crăciunul. În cazul acestora din urmă se pot ghici însă, dincolo de discuțiile privind tradiția, și orientarea sau măcar simpatiile politice. Două dintre cele trei mari Biserici ale Ucrainei au decis să celebreze pe 25 decembrie; a treia, subordonată Moscovei până în mai 2022, rămâne însă la Crăciunul pe stil vechi. De notat că și dintre enoriașii primelor două, mulți au sărbătorit tot pe 7 ianuarie sau de două ori – și pe 25 decembrie, și pe stil vechi.

Crăciunul, un alt motiv de dispută între Bisericile Ucrainei

În septembrie 2023 Biserica Greco-Catolică a Ucrainei, a treia biserică după numărul de enoriași din țară, a trecut la calendarul gregorian și a sărbătorit în premieră Crăciunul pe 25 decembrie. Capul Bisericii Greco-Catolice Sveatoslav a declarat că unele parohii ucrainene din Australia și Marea Britanie, încă vor să sărbătorească Crăciunul pe stil vechi, în timp ce „reforma calendarului este sprijinită de 90 la sută dintre enoriași”, situați preponderent în vestul țării.

Și Biserica Ortodoxă a Ucrainei a decis să treacă la calendarul iulian revizuit. Aceasta este una dintre cele două mari biserici ortodoxe ale Ucrainei, iar autocefalia sa a fost recunoscută în 2019 de Patriarhul ecumenic de la Constantinopole. Pe 24 decembrie mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine, Epifanie, a declarat: „În anul curent Biserica Ortodoxă a Ucrainei, alături de majoritatea bisericilor naționale, pentru prima dată respectă întru totul calendarul neo-iulian”. Mitropolitul i-a felicitat pe ucraineni cu prilejul Nașterii Domnului, urându-le bucurii în viață și victorie în noul an 2024.

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată anterior Moscovei, nu s-a aliniat reformei inițiate de decidenții politici.

În iulie 2023, Oleksandr Klimenko, un purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a declarat că „nimic nu se va schimba pentru Biserică”. El a adăugat că deciziile politice nu influențează calendarul bisericesc, iar Crăciunul va fi în continuare sărbătorit pe 7 ianuarie.    

În ajunul Crăciunului pe stil vechi, Biserica Ortodoxă Ucraineană a distribuit pe rețelele de socializare un colind, compus din mai multe fragmente cântate în zeci de eparhii și lăcașe de cult din Ucraina și din state UE, unde există filiale ale acestei biserici. Colindul cântat și de mitropolitul Onufrie include un text care argumentează punctul de vedere al Bisericii: „Împreună, ca o singură inimă, milioane de ucraineni ortodocși din întreaga lume întâmpină sărbătoarea Nașterii Domnului”.

Ruptura Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova a venit doar după invazia la scară largă (adică la 8 ani după ce Rusia atacase Ucraina în Crimeea și Donbass) și după ce patriarhul Kirill, de la Moscova, și-a exprimat sprijinul pentru ceea ce Kremlinul a numit o „operațiune specială”. Decizia Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a rămâne la calendarul iulian alimentează suspiciunile la adresa acestei instituții, care este acuzată că, de fapt, și-a menținut legăturile cu Patriarhia Moscovei.

De ce sărbătoresc românii din Ucraina Crăciunul pe stil vechi. Legătura cu ocupația sovietică

Parohiile din localitățile cu populație românească din Ucraina sunt subordonate Bisericii Ortodoxe Ucrainene, iar mulți enoriași din regiunile Transcarpatia, Odesa și Cernăuți au sărbătorit Crăciunul pe 7 ianuarie, spunând că nu pot renunța la tradițiile și obiceiurile locale.

 „Așa au sărbătorit părinții și buneii mei. Sunt obișnuit să aștept Crăciunul după anul nou. Nu cred că se va schimba ceva în familia mea. Biserica e Biserică, iar politica e politică. Preotul nostru ne-a spus să rămânem devotați tradițiilor”, a declarat pentru Veridica Andrei Mihai, un enoriaș din nordul Bucovinei.

Gheorghe Damian din orașul Cernăuți, dimpotrivă, susține că este solidar cu eforturile Ucrainei de a se dezlipi de Rusia și de a fi alături de lumea liberă. „Locuiesc lângă o biserică ortodoxă autocefală care a trecut la calendarul nou. Am sărbătorit Crăciunul anul acesta pe 25 decembrie, așa cum o fac creștinii din întreaga lume”, argumentează cernăuțeanul.

Unele fețe bisericești din regiunea Cernăuți i-au felicitat pe enoriași cu prilejul Nașterii Domnului pe 7 ianuarie, argumentând că în orașul unde s-a născut Hristos, Crăciunul nu este marcat pe 25 decembrie. „Biserica noastră a fost arhiplină pe 7 ianuarie, toți colindau și îl proslăveau pe Hristos”, a scris preotul Gheorghe Covalciuc pe pagina sa de Facebook.

Sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi în comunitățile românești din Ucraina este legată, dincolo de vechile tradiții ortodoxe, de ocupația sovietică. După unirea din 1918, România a trecut la calendarul gregorian și, câțiva ani mai târziu, Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul iulian revizuit. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Patriarhia Moscovei a preluat parohiile din teritoriile românești ocupate de URSS și a impus, cu sprijinul autorităților sovietice, revenirea la calendarul iulian în forma inițială.

„Tata îmi povestea că în 1945 sovieticii au adus un preot nou în sat care i-a întrebat pe enoriași cum vor să țină sărbătorile: pe nou sau pe vechi. Locuitorii din Iordănești, regiunea Cernăuți, au spus că pe vechi, adică așa cum au făcut-o în perioada României, adică pe 25 decembrie. Preotul a spus atunci că de acum înainte se va ține cont de opinia lor, adică sărbătorile vor fi pe stil vechi, așa ca la Moscova”, povestește pentru Veridica Nicolae Șapcă, redactor-șef al publicației „Monitorul bucovinean” din Cernăuți.

În alte sate, indiferent de răspunsurile oamenilor – despre stilul vechi sau stilul nou – bisericile erau trecute la calendarul Moscovei. „În momentul de față, unii oameni ar trece la calendarul pe stil nou, dar așteaptă o decizie, un îndemn din partea preotului, ceea ce nu se întâmplă. Totuși, tradițiile și obiceiurile apărute începând cu 1945 au o influență foarte mare asupra populației”, mai spune Nicolae Șapcă.

Ucraina continuă să fie marcată de clivajul Vest – Est

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în decembrie 2023, 45% dintre ucraineni au declarat că vor sărbători Crăciunul pe 25 decembrie și doar 17% – pe 7 ianuarie. În același timp, 32% au afirmat că vor celebra Nașterea Domnului de două ori. Studiul mai arată că părerile sunt împărțite, iar trecerea la un nou calendar nu este neapărat văzută de ucraineni prin prisma evenimentelor politice sau militare.

În același timp, majoritatea celor care au declarat că sunt dispuși să accepte trecerea la un nou calendar creștin se află în vestul Ucrainei, cei din centrul și sud-estul țării fiind mult mai reticenți. Clivajul geopolitic și lingvistic vest-est, tradițional în Ucraina, este așadar prezent și la nivelul opțiunilor confesionale. De notat că regiunile din vestul țării au fost în trecut în componența Imperiului Austriac și a altor state europene, în timp ce centrul și sud-estul Ucrainei s-au aflat sub controlul Imperiului Rus.

Marin Gherman




Marin Gherman

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Republica  Moldova: agitații separatiste pe fundalul deschiderii negocierilor de aderare la UE
Republica Moldova: agitații separatiste pe fundalul deschiderii negocierilor de aderare la UE

Atât Transnistria cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
19 Feb 2024
Moartea lui Alexei Navalnîi: reacţii ale conspiraţioniştilor români
Moartea lui Alexei Navalnîi: reacţii ale conspiraţioniştilor români

Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor narațiuni promovate în România.

Cezar Manu
Cezar Manu
17 Feb 2024
Pro-rușii din Georgia, țară candidată la UE, încearcă sa spele imaginea lui Stalin
Pro-rușii din Georgia, țară candidată la UE, încearcă sa spele imaginea lui Stalin

Un scandal cu o icoană care îl înfățișează pe Stalin, expusă în catedrala din Tbilisi, a adus în atenție eforturile rusofililor și propagandei rusești de a reînvia cultul fostului dictator. În urma protestelor împotriva icoanei, Visul Georgian aflat la guvernare, partid care se declară pro-euro-atlantic, a dezvăluit planuri de inspirație rusă pentru incriminarea insultelor de natură religioasă.

Diana Şanava
Diana Şanava
16 Feb 2024
Se teme Putin de femeile care cer întoarcerea militarilor ruși de pe front?
Se teme Putin de femeile care cer întoarcerea militarilor ruși de pe front?

Putin a evitat până acum o confruntare cu femeile care cer întoarcerea militarilor de pe frontul din Ucraina. Istoria arată că, în Rusia, femeile le pot da bătăi de cap regimurilor autoritare.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
14 Feb 2024