Editoriale

Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon este păzit de polițiști în timpul procesului de judecată la Chișinău, Moldova, 26 mai 2022.
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon este păzit de polițiști în timpul procesului de judecată la Chișinău, Moldova, 26 mai 2022.

Holzstock Festival

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Scheme cu energie și combinații cu barajul Naslavcea și Portul Giurgiulești

Faptele care i se impută lui Dodon în cele patru capete de acuzare sunt chintesența activității sale politice din ultimii circa 20 de ani.

Procurorii îl acuză de corupție pasivă, îmbogățire ilicită, finanțare a partidului său de către un grup criminal organizat și, nu în ultimul rând, trădare de patrie. De-a lungul carierei sale politice, Dodon a adunat o avere considerabilă, estimată de procurori doar în baza bunurilor sale de la vedere la 4-5 milioane de euro. Oamenii legii nu pot încă estima și alte bunuri despre care se bănuiește rezonabil că sunt de facto tot ale lui Dodon, sau afacerile din Rusia ale fratelui său, Alexandru Dodon.

Igor Dodon și-a început cariera politică în sânul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus cu mână de fier de Vladimir Voronin. El a urcat relativ rapid treptele ierarhice atât în interiorul formațiunii, cât și cele din Ministerul Economiei, unde a activat de la jumătatea anilor 2000. Din acea perioadă datează și primele suspiciuni de corupție, legate de exporturile în Federația Rusă, în special cele de produse din carne. Rusia impusese primul său embargo pe produse moldovenești, după ce președintele de atunci, Vladimir Voronin, a încercat să se apropie de UE. Dodon a fost acuzat că ar fi favorizat o serie de firme să exporte carne, vinuri și alte produse supuse embargoului rusesc într-un regim preferențial. 

În mai 2008 a venit și prima afacerea oneroasă de răsunet la care Dodon a fost părtaș. O schemă de furnizare de energie electrică din Ucraina printr-o firmă-căpușă obscură – Energo-Partner” Kft – din Ungaria care umfla prețul cu circa 29%. Astfel, statul a fost prejudiciat cu circa 14,5 milioane de dolari. Dodon era pe atunci ministru al Economiei și fusese trimis pentru să negocieze afacerea de premierul de Zinaida Greceanîi. Afacerea apare cu lux de amănunte și în cablogramele WikiLeaks. 

Fostul premier Vlad Filat a afirmat, de altfel, că acela a fost și momentul în care Igor Dodon a fost „convins” de ucraineni să pregătească dosarul prin care Republica Moldova a cedat jumătatea sa a barajului de la Naslavcea din nordul țării de pe râul Nistru. Până atunci, barajul fusese deținut în comun de Republica Moldova cu Ucraina. Dodon a pregătit documentația, iar Filat – între timp comuniștii pierduseră puterea la Chișinău – a semnat acordul de cedare a obiectivului strategic cu premierul ucrainean de atunci Iulia Timoșenko. Procurorii l-au protejat constant pe Dodon de acest dosar atât pe timpul guvernării lui Plahotniuc, cât și a celei socialiste din 2019-2021. În prezent, procurorii au redeschis dosarul pentru fapta de corupere pasivă. 

Același tip de implicare în conceperea documentației l-a avut Dodon în afacerea concesiunii pe 99 de ani a unui alt obiectiv strategic vital – Portul Giurgiulești, singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova – către o firmă azeră. Acest fapt a adus mari prejudicii Republicii Moldova pentru următorii 15 ani, așa cum a arătat o investigație a portalului Anticorupție.md.

L-au mai ajutat și părinții pentru vila de lux cu trei etaje

Odată cu preluarea șefiei a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), în 2011, după ce i-a înfipt cuțitul în spate fostului său mentor Vladimir Voronin și a plecat, cu tot cu unii deputați comuniști, la Partidul Socialiștilor, Igor Dodon și-a construit o vilă de lux cu trei etaje în Chișinău. Până să fie ridicată nu a recunoscut că el este proprietarul, dar ulterior vila a apărut în declarația sa de avere. Un episod interesant a avut loc înaintea alegerilor prezidențiale atunci când Dodon a recunoscut că și-a ridicat vila grație unui credit preferențial de 3-4 ori mai mic decât media pieței de la Victoria Bank, bancă patronată la acea vreme de oligarhul acum fugar Vlad Plahotniuc. Mai mult, întrebat de unde a avut bani să ridice o casă de sute de mii de euro din salariul de funcționar la stat, Igor Dodon a răspuns senin că „îl mai ajută și părinții”.

Vila în cauză este cea percheziționată săptămâna trecută de procurorii anticorupție și de unde au fost ridicate „cash” câteva zeci de mii de euro și circa 700.000 de lei moldovenești [35.000 de euro]. Ironic, pe un plic găsit de procurori era scris „pentru PSRM”, iar înăuntru erau circa 17.000 de euro și 1.000 de dolari. 

Dodon a fost devoalat si ca mare amator de vacanțe de lux în locuri exotice precum Mauritius, Seychelles sau Dubai. Prețul acestora ajunge și la zeci de mii de euro. Liderul socialiștilor a petrecut una dintre vacanțele sale de lux în Grecia într-un resort al lui Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika, cu care ulterior a și intrat în afaceri, avându-l ca paravan pe fratele său, Alexandru Dodon. De altfel, Dodon a și făcut lobby ca Ceaika să intre în combinațiile de producere a criptomonedelor în Transnistria. 

Dosarul „Kuliok”

Nu este niciun secret că Igor Dodon a fost agentul Moscovei, care a mizat pe el circa un deceniu. Un fin cunoscător al tacticii „vițelului blând” cu două mame, Igor Dodon a servit pe intern atât Rusiei, cât și oligarhului Vlad Plahotniuc pe post de „opoziție de paie” în Parlament, atunci când Partidul Democrat s-a aflat la guvernare fie în formulele Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), fie pe cont propriu, din toamna lui 2015 până în iunie 2019. 

Pe de o parte, Dodon cerea bani la Moscova pentru finanțarea partidului și jucarea intereselor rusești în Republica Moldova, iar pe de altă parte Plahotniuc își cumpăra liniștea politică de la același Dodon prin salarii. La fel cum făcuse anterior cu Voronin, Dodon l-a „trădat” la momentul oportun și pe fostul său finanțator din umbră, Vlad Plahotniuc, atunci când s-a urcat pe valul alegerilor din ianuarie 2019 și a realizat acea „alianță imposibilă” cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. 

Deși plecarea lui Plahotniuc a fost decisă în comun de SUA, UE și Rusia, Dodon a încercat tot timpul să-și tragă dividendele politice asupra acestui consens la nivel mare. Plahotniuc a jurat răzbunare și i-a aruncat în curtea președinției, în stil mafiot rusesc, mai mulți curcani. Cu o săptămână înainte să cadă guvernul condus de facto de Plahotniuc, o înregistrare a fost scursă pe piață. În imagini, Plahotniuc îi întindea lui Igor Dodon o pungă neagră în care se înțelegea din discuție că sunt banii pe care i-i dădea săptămânal. 

Dodon nu neagă că ar primi acele sume regulat, dar îl roagă pe Plahotniuc să nu îi dea lui personal, ci „lui Costea”, așa cum era „protocolul”. Cum, ulterior, procurorii l-am acuzat pe Plahotniuc de formarea unui grup infracțional organizat, mita săptămânală s-a transformat în ochii oamenilor legii în cel de-al doilea cap de acuzare imputat lui Dodon – finanțarea partidului său de către un grup infracțional organizat. Dodon a negat mereu acuzațiile afirmând că înregistrarea video ar fi fost trucată. 

Kremlinovici și stinpendiile Moscovei

Episodul „kuliok” a mai scos la iveală și că Dodon primea bani regulat pentru finanțarea partidului și de la Gazprom. Așadar, PSRM era stipendiat de către ruși. 

Anterior, în preajma alegerilor prezidențiale din 2016, Dodon fusese devoalat ca principal beneficiar al „afacerii Bahamas”, în care un offshore din această țară – Westerby Limited – conectat la un deputat rus, îi trimisese o finanțare de circa 1,5 milioane de euro. Printr-o schemă ce a implicat firma deputatului socialist și prietenului său de din copilărie, Corneliu Furculiță, apropiați ai săi din PSRM, dar și o serie de împrumuturi fictive, Dodon și-a făcut campanie pe banii rușilor. 

Igor Dodon și-a pregătit terenul pentru a obține din nou de la Moscova bani serioși pentru campania prezidențialelor din 2020. Un document publicat de BILD, după ce Dodon a pierdut alegerile prezidențiale și a fost abandonat de Moscova ca prim-solist al intereselor sale la Chișinău, arată că le făcuse rușilor o notă de plată de 11,5 milioane de euro pentru pregătirea campaniei electorale. 

Mai mult de atât, jurnaliștii de la RISE Moldova au dezvăluit și cum s-au implicat rușii, inclusiv prin oameni legați de FSB, în prezidențialele din 2020. Dodon avea legătură directă cu „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin, în care activa ca șef colonelul SVR, Igor Maslov, prin intermediul unui telefon dedicat. Acesta era omul de legătură al lui Dodon la Chișinău. 

Cariera politică a lui Dodon s-a încheiat, problemele penale sunt abia la început

Acestea sunt doar câteva episoade majore pe care le investighează în prezent procurorii în legătură cu Igor Dodon, dar actele sale de corupție și de servire a intereselor rusești sunt mult mai numeroase și au fost semnalate episodic de presa de investigație din Republica Moldova. Dodon a acuzat-o pe șefa statului, Maia Sandu, că i-ar face dosare la comandă, iar acesta a răspuns simplu că „dacă este nevinovat, atunci nu are de ce să-și facă griji”. Procurorii dau asigurări că au dovezi irefutabile pe toate capetele de acuzare, dar probabil că le va fi cel mai ușor să îl probeze pe cel de îmbogățire ilicită. 

Cazul Dodon este, prin importanța sa, unul esențial ca semnal de reformare a justiției. Atât pentru procurori, cât și pentru completele de judecată care vor delibera pe aceste acuzații. 

Rămâne de văzut dacă se va ajunge la acel echilibru dintre voința politică de reformare și o minimă dorință internă a sistemului judiciar de schimbare. În rest, în ceea ce îl privește pe Dodon, cariera sa politică este terminată. Cu o susținere tot mai mică din partea electoratului, fostul președinte nu poate nici măcar să mizeze pe faptul că o revoltă populară l-ar salva.  

 

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
De ce nu Kamala Harris?
De ce nu Kamala Harris?

Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
23 Jul 2024
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire

Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
19 Jul 2024
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024