La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
65,8% dintre respondenţi preferă ca România să fie membră NATO, pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar.
Pentru România, aceasta este o zonă de interes geopolitic prioritar, iar soluţionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv strategic.
În februarie, Bucureştiul anunța că va acorda, începând cu anul universitar următor, 100 de burse tinerilor din Belarus, inclusiv celor care au fost exmatriculaţi din instituţiile de învăţământ superior din motive politice sau care se consideră ameninţaţi de deciziile autorităţilor din țara lor.
Analiștii amintesc că cenzura în numele bunelor moravuri e o practică obișnuită a autorităţilor ruse.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
Reacțiile la postarea primăriței au fost împărțite, de la entuziasm fără limite la observații severe, potrivit cărora edilii fac administrație, nu politică, și, cu atât mai puțin, geopolitică, iar problemele sectorului țin mai mult de pubelele de gunoi decât de numele străzilor.
E cea mai mare cantitate de heroină indisponibilizată vreodată de autorităţile române şi a doua capturată în ultimii ani în Uniunea Europeană.
Analiștii remarcă faptul că relațiile cordiale dintre cele două formațiuni de stânga datează din vremea când PSD era condus, la București, de Liviu Dragnea, în prezent după gratii, pentru fapte de corupție, și, respectiv, PD, la Chișinău, de oligarhul Vladimir Plahotniuc, dispărut fără urmă.
În aprilie, o analiză publicată de veridica.ro constata că, alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est.
Cu excepţia notabilă a Ungariei, numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, între care România, au adoptat, în ultimele săptămâni, decizii privind expulzarea unor diplomaţi ruşi.
Marea Neagră devine o zonă tot mai importantă pentru SUA și NATO, iar Rusia și China sunt definite clar drept provocări pentru alianță. Sunt două dintre concluziile summitului virtual al liderilor statelor membre UE și NATO din flancul estic al Europei, găzduit luni de România, la care a participat virtual și președintele Joe Biden. După ce a organizat și în aprilie și trilaterala de securitate cu Polonia și Turcia, la care au fost invitate în premieră Ucraina și Georgia, România se profilează ca un pivot tot mai important al NATO în est. Bucureștiul beneficiază și de relația rece dintre Administrația Biden și Varșovia, scrie Cristian Pantazi pe G4Media.
Donează
