Donații
Veridica.md
Deși aproape jumătate dintre refugiații ucraineni din Letonia au recunoscut că au fost ținta insultelor și discursurilor instigatoare la ură pe rețelele de socializare, aceste cazuri sunt sporadice, nu sistematice. Cu toate acestea, statul trebuie să dezvolte acum un program pe termen lung pentru integrarea acelor refugiați ucraineni care doresc să rămână în Letonia, susțin experții.
Numărul refugiaților din Letonia este în continuă fluctuație
Nu se știe cu exactitate numărul refugiaților ucraineni din Letonia. Mulți au venit în Letonia fără a se înregistra în nicio instituție letonă - s-au mutat la prieteni, la rude, la apropiați sau locuiesc cu letonii de rând.
Conform datelor puse la dispoziție de registrul persoanelor fizice din Letonia, 43.430 de cetățeni ucraineni erau înregistrați în Letonia la 1 ianuarie 2024 cu statut de protecție temporară. Aproximativ 25.650 dintre aceștia locuiau efectiv în Letonia, numărul lor reprezentând 1,2% din populația țării.
Oleksii Zarichanski este un cunoscut jurnalist ucrainean care trăiește în Letonia. Articolele lui abordează viața și perspectivele ucrainenilor din Letonia. El însuși cunoaște mulți expați ucraineni. Există în jur de 25.000-26.000 de rezidenți ucraineni în Letonia, iar alți 20.000 care tranzitează periodic țara, a declarat jurnalistul pentru Veridica. În același timp, în fiecare zi continuă să sosească noi refugiați, în special din estul și sud-estul Ucrainei. Vorbim fie de teritorii ocupate de Rusia, fie de teritorii unde luptele sunt în continuă desfășurare, cum ar fi regiunile Harkov, Herson și Zaporojie.
Ostilitatea împotriva ucrainenilor, de la rețelele sociale până în stradă
În octombrie 2024, centrul de analiză „Providus” din Letonia a prezentat rezultatele unui studiu despre modul în care societatea letonă a primit refugiații ucraineni și modul în care canalele de socializare pro-Kremlin reflectă sosirea refugiaților ucraineni în Letonia. Autorii studiului subliniază faptul că nu pot măsura cum influențează conținutul rețelelor sociale opinia utilizatorilor, dar pot identifica cele mai populare canale și le pot analiza conținutul. Canalele respective sunt în limba rusă.
În sondajul realizat de Providus, la care au participat 457 de civili ucraineni, 44% din respondenți au declarat că nu se simt în siguranță în Letonia. De exemplu, o femeie a fost mustrată în mijloacele de transport în comun pentru că vorbea cu copilul ei în ucraineană. Au existat și comentarii negative de la colegii de serviciu sau la școală, unde copiii au fost ridiculizati. Presa letonă a scris în repetate rânduri despre cazuri de violență fizică împotriva rezidenților ucraineni. De exemplu, un caz din Liepāja, unul dintre cele mai mari orașe din Letonia, a fost intens mediatizat. Acolo, probabil din cauza urii pe criterii etnice, un localnic a bătut un cetățean ucrainean în vârstă de 63 de ani, care în urma agresiunii a rămas invalid. Acest dosar încă se mai află pe rolul instanței.
Concluzia studiului Providus este că opiniile negative vizavi de ucraineni se bazează pe ideea că aceștia sunt privilegiați. De exemplu, ucrainenii din Letonia pot lucra în anumite profesii fără să cunoască limba letonă, în timp ce populația locală nu. Mai există și presupunerea că ucrainenii vor duce la creșterea numărului de infracțiuni și refuză să muncească pentru că le este mai ușor să trăiască din ajutoare sociale.
Astfel de cazuri, de multe ori episodice, limitează integrarea ucrainenilor în societatea letonă. Până și cel mai mic incident împiedică accesul la locuințe și servicii medicale și crește tensiunea la nivelul societății.
Studiul subliniază rolul deosebit al rețelelor sociale, care întăresc sentimentul de ură față de ucraineni. Cercetătorii enumeră mai multe site-uri sau pagini de social media care răspândesc mesaje negative despre ucraineni, Ucraina, iar uneori și despre Letonia și Statele Baltice, care sunt acuzate că sprijină Ucraina. Astfel de mesaje reprezintă un amestec de sarcasm, insulte și narațiuni de dezinformare tipice propagandei ruse, cum ar fi „Ucraina este un stat nazist”, „Ucraina este centrul nazismului modern”, „sprijinul pentru Ucraina creează probleme pentru Occident”, „ucrainenii sunt refugiați agresivi și nedoriți”, „predispusi la acte de terorism, o amenințare la adresa vorbitorilor de limbă rusă”, etc.
Studiul a identificat 20 de canale Telegram, YouTube și Tik-Tok în limba rusă care promovează teme anti-ucrainene și se adresează publicului leton. Aceste canale au fost identificate prin trei caracteristici: legături directe cu mass-media rusă sau structuri oficiale, citarea de surse pro-Kremlin și folosirea unui vocabular tipic propagandistic. Uneori, chiar numele indică orientarea acestor canale. De exemplu, „Антифашисты Прибалтики” („Antifasciști baltici”), „Трибалтийские Вымираты” („Trei Emirate Baltice” – o trimitere la cele trei state baltice), „Лчатийские Вымираты”, („Mlaștina letonă”). După obținerea datelor despre frecvența publicării, răspunsul publicului și numărul de utilizatori, autorii studiului au identificat patru surse principale: „Антифашисты Прибалтики” („Antifasciștii baltici”), Алексей Стефанов („Alexei Stefanov”) și „Bыalt Stefanov” изгнании. Новости Латвии” („Șprot în exil. Știri din Letonia” – o trimitere la conservele de șprot produse în Letonia, populare în fosta Uniune Sovietică).
Autorii studiului indică faptul că o monitorizare mai atentă a rețelelor sociale în limba rusă ar putea fi o soluție. Propaganda de război și discursul instigator la ură reprezintă încălcări ale legislației letone și UE.
Studiul „Providus” subliniază că există un sprijin mai mare pentru refugiații de război în rândul celor care trăiesc în Letonia, care își procură informația doar în limba letonă sau atât în letonă cât și și rusă. În timp ce doar 11% din populația care se informează exclusiv din surse în limba rusă susține pe deplin primirea refugiaților ucraineni și 28% o susțin într-o măsură mai mică, aceste cifre cresc când vine vorba de letonii care se informează atât din surse în rusă, cât și în letonă (18%, respectiv 32%) și sunt chiar mai mari în rândul populației care se informează exclusiv din surse în limba letonă (29% sprijină pe deplin primirea de refugiați ucraineni, în timp ce 42% sprijină decizia autorităților într-o măsură mai mică). În cadrul cercetării, termenul „informație” a inclus o gamă largă de surse: rețelele sociale, presa tradițională, cu sediul în Letonia sau în altă parte, cu condiția să fie în letonă sau rusă.
Diferențele sunt vizibile și în privința inițiativelor individuale de a ajuta ucrainenii. 10% dintre cei care se informează din surse exclusiv în limba rusă au ajutat și încă intenționează să ajute refugiații. Alții (9%) au contribuit moral sau material, dar nu știu dacă vor mai face acest lucru în viitor. 4% se gândesc să continue să sprijine refugiații, în timp ce 59% nu au ajutat refugiații și nici nu intenționează să o facă. Restul nu se pronunță. Dintre cei care se informează atât din surse în letonă, cât și în rusă, 16% au ajutat refugiații ucraineni și intenționează să continue, în timp ce 25% au făcut acest lucru, dar nu știu dacă vor continua. În schimb, 32% nu au ajutat refugiații și nu vor să facă acest lucru. În rândul celor care se informează exclusiv în limba letonă, procentajele sunt următoarele: 26%, 37% și respectiv 13%. Este important de menționat, așa cum subliniază Ingmars Freimanis un reprezentant al celui mai cunoscut ONG leton „Vreau să ajut refugiații” care lucrează cu refugiații, că nu toți rușii accesează informații oferite în limba rusă. Astfel, diferența ar trebui să se facă nu între letoni și ruși, ci între limbile în care sunt furnizate informațiile.
Jurnalist: insultele sunt regulate; tot mai mulți ucraineni aleg să rămână în Letonia
Jurnalistul ucrainean Oleksii Zarichanski consideră că atitudinea majorității populației din Letonia este una pozitivă. El subliniază că cei care au fost jigniți reprezintă situații excepționale. Nu este o experiență pe care o vezi în viața de zi cu zi, susține Zarichanski, care consideră că cel mai înalt grad de ostilitate față de ucraineni este în rândul acelor persoane a căror atitudine față de invadarea Ucrainei de către Rusia poate fi caracterizată prin sintagma „nu este nimic clar” (în rusă, o expresie populară „ne vsjo tak odnoznachno”, care descrie atitudinea rusofonilor vizavi de război, de care se fac vinovate atât Rusia, cât și Ucraina). Zarichanski amintește că mulți rezidenți letoni au invitat în casele lor ucraineni pe care nu îi cunosc personal.
Potrivit jurnalistului ucrainean, situația nu este critică. Pe de altă parte, el sugerează ca autoritățile să acorde mai multă atenție monitorizării rețelelor sociale și să organizeze evenimente sociale unde ucrainenii și localnicii pot interacționa mai mult decât o fac acum. Desigur, ucrainenii trebuie să învețe limba letonă.
Mai mult decât atât, majoritatea ucrainenilor au locuri de muncă pe care localnicii nu le doresc. Prin urmare, Zarichanski spune că acuzațiile de excludere de pe piața muncii sunt nefondate. În cele mai multe cazuri, acestea sunt locuri de muncă prost plătite, de exemplu, în fabrici sau hoteluri. Mulți ucraineni nu lucrează în domeniile lor de specializare. Totuși, studiul sugerează că piața muncii nu este singurul domeniu unde, potrivit canalelor pro-Kremlin, ucrainenii ar putea avea o influență nefastă. Propaganda susține, de asemenea, că nivelul criminalității va crește și că ucrainenii au o tendință agresivă de a insista asupra regulilor și tradițiilor din țările gazdă și sunt responsabili pentru agresiunea și „genocidul” vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina.
La rândul său, Freimanis consideră că majoritatea letonilor sunt solidari cu ucrainenii. „Vorbim despre o minoritate vocală”, explică el. Potrivit acestuia, unii oameni cred că din cauza ucrainenilor, povara impozitelor devine din ce în ce mai apăsătoare. Cu toate acestea, în urma experienței istorice cu Rusia și Uniunea Sovietică, letonii îi înțeleg pe ucraineni mai bine decât cei din alte părți ale lumii. Pe lângă recomandările lui Zarichanski, Freimanis anticipează că refugiații ucraineni ar obține un sprijin și mai mare dacă în spațiul public ar ajunge mai multe povești despre experiențele lor. Acest lucru ar crește gradul de empatie în societatea letonă.
Este nevoie de un program pro-activ de integrare pe termen lung
Cu toate acestea, tot mai mulți ucraineni aleg să rămână în Letonia. Potrivit lui Zarichanski, comunitatea de refugiați ucraineni ar putea fi împărțită în trei segmente egale. Primul este reprezentat de oameni care au decis să înceapă o viață nouă în Letonia. Au locuri de muncă, copiii lor învață în școli letone. Majoritatea sunt oameni care și-au pierdut casele și gospodăriile din Ucraina. Nu au la ce să se întoarcă. A doua categorie este alcătuită din oameni care încă își doresc să se întoarcă în Ucraina, așteptând momentul potrivit. Iar ultimul segment îi include pe aceia care oscilează între cele două tendințe. Dar, după cum spune Zarichanski, numărul lor scade. La un moment dat, oamenii trebuie să înceapă o nouă viață, să lucreze și să se gândească la educația copiilor lor în Letonia. Cu cât războiul se lungește mai mult, cu atât crește probabilitatea ca din ce în ce mai mulți ucraineni să rămână în Letonia.
Ingmars Freimanis conchide că Letonia a făcut o treabă bună în acordarea de asistență ucrainenilor. Cu toate acestea, a fost mai degrabă un răspuns la ceea ce s-a întâmplat decât o acțiune pe termen lung, care acum este vitală. Războiul a depășit recent pragul de 1.000 de zile și nu există semne că se va încheia în curând. Chiar și în această eventualitate, ucrainenii tot nu se vor putea întoarce imediat în patria lor. Astfel, este necesară o abordare pe termen lung a problemei refugiaților ucraineni. Acest lucru presupune predarea țintită a limbii letone, și nu cu o pauză de șapte luni, așa cum s-a întâmplat când cursurile subvenționate de stat au fost anulate.
Oleksii Zarichanski se așteaptă la o nouă provocare pentru ucraineni și instituțiile letone. La finalul războiului, toți refugiații își vor pierde statutul, pentru că dacă nu ar fi război, n-ar exista refugiați. În același timp, jurnalistul ucrainean este convins că instituțiile vor găsi o soluție. Ca și alte țări europene, Letonia este interesată să atragă o forță de muncă ucraineană.
Numărul rezidenților ucraineni din Letonia va continua să crească, prin urmare cursurile de limbă și alte instrumente de integrare ar trebui să fie mai bine direcționate decât sunt la ora actuală. Totodată, nu este exclus ca, pe măsură ce războiul se prelungește, în Letonia să sosească noi refugiați, în special din regiunile ocupate de Rusia sau unde se desfășoară lupte. Ca urmare, problema refugiaților ucraineni și a atitudinilor vizavi de aceștia, inclusiv manifestările de ură, va rămâne o constantă în spațiul public din Letonia.
---copie-image.webp)
