
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Situația de securitate în Republica Moldova „continuă să fie una volatilă”
VERIDICA: Cât de sigură este astăzi Republica Moldova având în vedere încercările de destabilizare ale Rusiei?
Ana Revenco: Situația privind securitatea Republicii Moldova, cât și cea regională, continuă să fie una volatilă. Sunt în continuare riscuri de posibile destabilizări de dimensiune locală. Le vedem cam în fiecare weekend prin acele proteste [ale Partidului Ilan Șor], iar populația din anumite regiuni resimte acest lucru.
Aceste destabilizări se manifestă prin elementele războiului hibrid pe care Republica Moldova îl trăiește cu toate intensitatea deja de mai bine de 14 luni. Elementul principal al acestui război hibrid este simțit prin modul prin care se radicalizează populația. Prin acest lucru se urmărește o alienare a populației față de liderii naționali proeuropeni.
Cel mai important instrument pe care noi îl aplicăm este schimbul de informații cu partenerii strategici și acest lucru este foarte important. Lucrăm instituțional cu toate agențiile de securitate din țară. Abordăm destul de vast palierele de prevenire. Aceste analize de risc, pe care le efectuăm într-un mod regulat și continuu, ne permit să anticipăm acele zone unde riscul are cele mai multe șanse să se manifeste și să producă un impact nefast pentru economie, pentru moralul oamenilor etc., și atunci intervenim punctual. Identificăm persoanele ostile sau agenții de influență.
VERIDICA: Încearcă astfel de persoane ostile sau agenți de influență să intre acum în Republica Moldova?
Ana Revenco: Nu vorbim aici doar de suspiciuni. Este un risc care deja s-a materializat.
VERIDICA: Au și fost publicate de către autoritățile imagini cu un mercenar rus al companiei Wagner care încerca să intre în Moldova...
Ana Revenco: Da, așa este. Și acest risc planează în continuare, motiv pentru care noi lucrăm cu profiluri de securitate destul de ridicate și le aplicăm în raport cu orice tentativă a unor astfel de persoane de a intra sau staționa pe teritoriul Republicii Moldova.
Am comunicat acest lucru și ceva mai înainte despre cum am revizuit aceste profiluri de securitate chiar și la începutul anului, deoarece ca urmare a schimbului de informații cu partenerii, avem suspiciuni destul de solide despre o încercare repetată de a destabiliza situația din Moldova.
Analizele de risc, acest schimb de informații, modalitatea cum am abordat aceste amenințări ne-au demonstrat că sistemul este unul din ce mai în ce mai rezilient.
Reușim să facem față și în continuare, dar ziceam că înțelegem că, în condițiile în care avem un război la granițele noastre, noi suntem vulnerabili în ceea ce privește riscul penetrării din partea persoanelor cu apartenență la organizații paramilitare.
Ana Revenco: „Încă pierdem în fața războiului informațional, în fața acestei mașinării propagandistice rusești care are unicul scopul de a radicaliza populația pe întreg continentul european”
VERIDICA: Prin ce se manifestă războiul hibrid al Rusiei în Moldova și care va fi rolul misiunii civile a UE, care urmează să ajungă la Chișinău pentru a da o mână de ajutor pe această dimensiune?
Ana Revenco: Ați grupat foarte bine cele două chestiuni. Această misiune civilă a UE se va concentra pe câțiva piloni. Mai exact suport și expertiză pentru consolidarea sistemului național de gestionare a crizelor. Sistemul de care astăzi dispunem în ceea ce privește managementul crizelor a demonstrat deja că este insuficient atunci când vorbim despre crize multiple și suprapuse.
Vorbim aici de crize care se manifestă în diferite sfere ale vieții cotidiene a țării și au și o durată destul de lungă de timp. Aici vorbim despre componentele energetică, cea socială, cea militară, cea publică, mobilitatea persoanelor, securitatea alimentară, siguranța vecinului [refugiații ucraineni] care caută pace și liniște aici, la noi în țară, etc.
Am solicitat să ne fie alături experți cu diverse profiluri, astfel încât să abordăm destul de integrat și incluziv acest mecanism.
Ne dorim ca rezultat final să avem acel mecanism rezilient și capabil să răspundă la nevoia de a gestiona crize multiple în Republica Moldova.
Totodată, un astfel de mecanism asigură și interoperabilitatea cu sistemele de management a crizelor din statele membre. Ori asta însemna iarăși un pas înainte foarte concret pe calea europeană.
Un alt pilon care va fi parte din această misiune, acolo un sper eu că va fi o echipă solidă de experți, vizează domeniul securității cibernetice, care este un element al acestui război hibrid.
Au existat multiple atacuri cibernetice asupra sistemelor informaționale critice ale mai multe instituții-cheie ale Republicii Moldova. Dacă aceste atacuri și-ar fi atins scopul, aceasta ar fi însemnat disfuncționalitatea mai multor instituții care asigură buna desfășurare a vieții cetățenilor noștri. Acest lucru ar fi generat haos, iar haosul creează oportunități pentru infiltrare [a unor agenți străini]. Apoi am fi putut vorbi de pierderea încrederii populației în autorități. Cu siguranță așa ar fi prezentat propaganda rusă această situație și și-ar fi consolidat campania de discreditare a liderilor pe care o desfășoară în prezent.
Acest lucru mă duce cu gândul la un alt element și anume dezinformarea. Ne dorim aici să avem o componentă foarte solidă în ceea ce privește comunicarea strategică. Nicio țară din Europa, de la Al Doilea Război Mondial încoace, nu a mai trăit o astfel de criză ca cea pe care o resimte astăzi continentul european din cauza războiului din Ucraina.
Crizele sunt complexe și căutăm de la domeniul apărării, la comunicare, tehnologie, acele modele care ar deservi scopului comunicării strategice – Stratcom – care să ia în vizor toate aspectele acestor crize multiple și suprapuse.
În opinia mea, noi toți, și când zic asta nu mă limitez doar la granițele Republicii Moldova, încă pierdem în fața războiului informațional, în fața acestei mașinării propagandistice rusești care are unicul scopul de a radicaliza populația pe întreg continentul european.
Ne referim aici la atacurile cibernetice, alerte false cu bombă care foarte mult au testat și au drenat din energia, banii și capacitățile structurilor de forță și aplicare a legii de la Chișinău. Mai putem adăuga aici informații și știrile toxice care au menținut și mențin și în prezent un nivel ridicat de anxietate în rândul populației. Acest lucru nu permite să se vadă acele progrese care se fac în direcția integrării europene.
Miza cea mare a propagandei este să se alimenteze un nivel scăzut din partea populației față de liderii țării, fapt ce ar echivala cu pierderea continuării parcursului european al Republicii Moldova.
De fiecare dată când Republica Moldova încearcă să facă un pas către UE, Rusia pedepsește această „nealiniere”
VERIDICA: Rusia v-a pus recent pe o listă cu oficiali moldoveni cărora le-a fost interzis accesul în această țară. Mă îndoiesc că aveați de gând să mergeți acolo, dar ce conotații politice comportă acest gest și cum îl calificați?
Ana Revenco: Este mai degrabă un semn de slăbiciune. Este un indicator de lipsă de putere a Rusiei și poate o acțiune de imagine de factură ieftină cu intenția ca Moscova să-și arate mușchii. Eu oricum nu intenționam să merg acolo și nu văd niciun rost.
Relațiile bilaterale cu Federația Rusă, de mai bine de zece de ani au fost unele declarative și decorative. În Republica Moldova, Rusia a știut doar să-și impună propaganda și dezinformarea și a lucrat cu instrumente vecine cu șantajul. Și-a menținut un control puternic preț de zeci de ani aici. Exact asta își doresc cei de la Moscova și în continuare.
De fiecare dată când Republica Moldova încearcă să ridice capul și să facă un pas spre UE, Rusia pedepsește această „nealiniere”. Și aici pot da mai multe exemple. În 2005, Republicii Moldova i-a fost impus de către Rusia un embargo la vinuri, deoarece la Chișinău nu a fost acceptată propunerea de federalizare. Atunci a fost o lovitură foarte puternică pentru economia țării. Când vorbim de vinuri, vorbim în Moldova de o industrie foarte vastă cu multe locuri de muncă și vărsăminte importante în buget. Vă aduc aminte despre un alt embargo, din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE. Rusia a avut atunci o poziție ostilă față de Chișinău pentru mai bine de un an de zile în ceea ce privește comerțul cu fructe și legume.
Exact același lucru îl simțim și acum, după ce am zis un „da” ferm de a merge pe calea europeană. Am avut parte de șantaj energetic. Rusia a mizat pe faptul că Republica Moldova nu va putea face față acestui flux de refugiați. Din păcate pentru ei, nouă ne-a reușit gestionarea acestei crize a refugiaților, împreună cu toții moldovenii cu care am rezistat și care au acordat asistență ucrainenilor. Atunci Rusia a venit peste noi cu aceste elemente de război hibrid, printre care și instrumentalizarea securității alimentare.
Rusia își dorește cumva să recapete controlul geopolitic asupra Moldovei, deoarece asta ar însemna să aibă influență asupra economiei și politicilor Chișinăului prin cetățenii radicalizați care ar pune presiune pe guvern. De asemenea, Rusia își dorește să forțeze Ucraina să disloce trupe spre vest [pe segmentul transnistrean], ceea ce ar însemna slăbirea rezistenței pe linia frontului.
Rusia își dorește să influențeze comerțul regional și să capete controlul gurilor Dunării, mai precis a portului Giurgiulești, ceea ce ar însemna și accesul la Marea Neagră. Ar fi o poziție militară avantajoasă pentru Rusia, dacă vorbim despre intențiile de a ataca vestul sau nordul Ucrainei. Asta ar însemna să țină inclusiv NATO sub presiune. Deoarece bazele NATO sunt aproape de frontierele Republicii Moldova. Rusia încearcă să fluture și problema depozitului de muniții sovietice de la Cobasna [din Transnistria -n.r.].
În final, asta ar însemna pentru Rusia căpătarea unor poziții avantajoase în posibile negocieri de pace care, din păcate, se află într-un viitor prea îndepărtat.
Misiunile Frontex la granița de est a Republicii Moldova arată că asupra țării s-a extins cupola de secruitate a UE
VERIDICA: Care este situația pe frontiera cu Ucraina? Știm că sunteți ajutați și de o misiune a Frontex. Care sunt principalii indicatorii privind problemele cu care vă confruntați în prezent pe acest segment de frontieră?
Ana Revenco: Prezența aici a misiunii Frontex a UE reprezintă încrederea acordată. Înseamnă recunoașterea Republicii Moldova drept un partener egal. Frontex este prezentă aici prin echipe mixte. Asta înseamnă că un specialist Frontex care reprezintă un stat membru lucrează în aceeași echipă, având aceleași misiuni și sarcini cu un specialist din Moldova. Ei urmează aceleași protocoale și instrucțiuni. Asta înseamnă la modul practic că Moldova este deja parte a sistemului de securitate atunci când vorbim de frontierele UE.
Mai mult ca atât, începând cu anul acesta, aceste echipe mixte nu se află doar la frontiera cu UE a Republicii Moldova, dar și pe frontiera estică. Așadar, Frontex este prezentă la granița estică a Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că frontiera UE nu se mai termină acolo unde se termină și granițele administrative ale Uniunii. Acesta este un semnal foarte puternic pentru noi că suntem văzuți de UE ca un furnizor de securitate.
UE și statele membre extind această cupolă de securitate și asupra Republicii Moldova. Lucrând în echipe mixte, noi aplicăm metodele de lucru ale UE în ceea ce privește securizarea frontierelor. Schimbul de informații, planificarea și realizarea misiunilor, documentarea incidentelor înregistrate la frontiere – aceste lucruri se fac împreună cu colegii de la Frontex.
La finalul zilei, avem o misiune de succes pentru securizarea frontierelor, fapt ce reconfirmă că Moldova lucrează conform protocoalelor și standardelor UE.
Din 2023, am agreat că misiunea Frontex nu va fi prezentă numai prin activitatea propriu-zisă de control la frontieră, ci și cu instruiri tematice, ceea ce ne va permite să includem în sistemul de pregătire profesională a polițiștilor de frontieră acele module care reflectă principiile Frontex.
Frontex ajută și la îndeplinirea obiectivelor creionate de UE în implementarea aquis-ului comunitar. Pot să vă spun că, împreună cu România, Lituania și Frontex, noi am făcut un exercițiu de evaluare, mai precis am simulat o evaluare Schengen. Ce înseamnă acest lucru? Cunoaștem acum exact ce ne lipsește din punct de vedere al standardului Schengen. Exact așa vom construi planul de implementare a aquis-ului comunitar, cel de modernizare și tehnologizare. Ne asigurăm că orice investiție umană, financiară, de parteneriat, corespunde și acelui standard la care noi tindem pe termen lung. În acest exercițiu ne-a fost aproape și Frontex.
Atât fluxurile de pasageri, cât și cele marfare, au crescut pe ambele frontiere, estică și vestică. Avem nevoie mai mult personal și iată de ce Frontexul este aici cu noi. Odată cu creșterea fluxurilor crește și riscul manifestării anumitor elemente ale criminalității transfrontaliere.
Noi am înregistrat creșteri de trei-patru ori atunci când vorbim despre cazuri de arme ușoare și muniții, tentative de a introducere pe teritoriul Republicii Moldova a armelor și munițiilor, droguri și tentative de migrație la noi cu acte false.
Prevenirea ar însemna capacitatea de a verifica aceste acte, capacitatea de a face schimburi de informații cu bazele de date europene. Noi mai beneficiem și de asistență din punct de vedere al tehnologiilor și dispozitivelor, dar ne sunt împărtășite și cunoștințele despre cum are lor această verificare.
VERIDICA: Cum cooperați cu România pe dimensiunea frontierei comune?
Ana Revenco: Acel regim de control coordonat pe care l-am activat de curând pe un punct de trecere a frontierei, Leușeni – Albița, este un mecanism care vine să rezolve pe de o parte acel blocaj ce ține de lanțul logistic de aprovizionare. Pe de alt parte, deblocarea acestui lanț înseamnă o contribuție în lupta de prevenire și contracarare a infracționalității transfrontaliere.
Lucrăm și cu Frontex, dar în egală măsură ne este importantă cooperarea pe care o avem cu colegii din România. Cu cei, prin aceste acțiuni, ne permitem să identificăm toate tentativele pe toată frontiera vestică, pe toată frontiera cu UE, a cazurilor ce țin de crima organizată.
Nu este ușor pentru nimeni. Și România este angrenată și este necesar ca și efectivul de polițiști să fie majorat, la fel și tehnologiile și infrastructura, dar faptul că am pornit acest lucru este un semnal foarte important pentru mediul de afaceri că această grijă față de securitate nu înseamnă abordarea clasică – lupta cu criminalitatea, dar securitatea mai înseamnă și a crea oportunități și pentru pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni ca să poată traversa mai facil frontiera. Asta ar însemna o viață mai activă și pentru Republica Moldova.
Sigur că ne dorim să multiplicăm această practică a controlului unic pe toate punctele de frontieră cu România. Negocierile pe care le purtăm în acest sens acum sunt foarte promițătoare. Avem un nou punct de trecere a frontierei la Leova-Bumbăta pe care eu sper să-l deschidem în această lună. Asta ar însemna reducerea presiunii de pe punctele de frontieră existente. Va fi o contribuție la efortul de a preveni și a combate criminalitatea.
A fost dat startul și viitoarelor conexiuni prin poduri peste Prut și multe altele. Acest lucru înseamna că vom diminua din șansele de reușită a afacerilor ilegale. Într-un astfel de cadru amplu abordăm noi securitatea frontierelor.
Strategia de Securitate internă a Republicii Moldova și situația în regiune
VERIDICA: Știm că și Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova este în proces de reformare, dar v-am întreba și cum vedeți rolul MAI în viitoarea Strategie de Securitate, document care se pregătește în prezent și va determina principalele direcții de planificare a viitoarelor documente ce țin de domeniul de apărare și securitate pentru Republica Moldova?
Ana Revenco: MAI nu mai abordează de ceva vreme deja misiunea de securitate într-un sens îngust pe calapod clasic. Ne referim aici la accidente rutiere, furturi și droguri. Securitate înseamnă a crea acel spațiu, la fel și aprobarea și activitatea acelor instrumente care pe de o parte descurajează persoana cu rele intenții. Totodată nu diminuăm din posibilitățile omului care are bune intenții de a-și crea o afacere și să deplaseze repede către destinația dorită, să creeze parteneriate și să acceseze anumite informații.
Intervenim astfel încât să putea crea oportunități pentru ca viața socială și economică să capete noi dimensiuni. Asta înseamnă că MAI și-a extins modul de a acționa și activăm într-un model ce îmbină intelligence-ul, tehnologia, parteneriatul cu mediul de afaceri, îmbină parteneriatul cu agențiile care nu neapărat erau văzute ca parteneri tradiționali ai unei autorități care se preocupă de ordinea și securitatea publică.
Exact așa propunem să fie văzut și rolul MAI-ului în strategia de securitate națională, managementul crizelor, răspunsul și rolul de actor de linia întâi. Un mare accent punem pe prevenire, conlucrare cu toți actorii și implicarea populației și societății civile. Noi cu toții avem un rol foarte important în ceea ce noi numim azi securitate.
Vrem o mai bună comunicare și interacțiune cu cetățenii, un accent mare pe prevenire motiv pentru care vom insista pe activități comunitare, cooperare internațională și nu mai gândim politicile interne de securitate [doar în funcție de] interesul domestic. Vrem să gândim și ca un actor în regiune pentru a menține și siguranța din țară.
Până acum, din ce am discutat și cu colegii parteneri europene, ne reușeste misiunea de a ține situația sub control și să asigurăm acel nivel de stabilitate socială internă care contribuie și tabloul de securitate regional.
Rusia a avut intenția de a genera un nivel de destabilizare care ar presupune schimbarea guvernului și a cursului european. Acest lucru ar înseamna un alt echilibru din punct de vedere al regiunii și ar influența modul în care astăzi Ucraina rezistă și ar schimba negocierile cu Bruxellesul pentru aderare.
Înțelegem rolul pe care îl avem pentru cetățean, dar și rolul nostru în raport cu ecosistemul de securitate european. În concluzie, Strategia de Securitate Națională a Republicii Moldova și cea europeană trebuie să fie îmbinate.