Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Fostul președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, într-o legături video de la spital în timpul unei audieri pentru eliberarea sa din motive de sănătate, la tribunalul orașului Tbilisi, Georgia, 22 decembrie 2022.
©EPA-EFE/ZURAB KURTSIKIDZE  |   Fostul președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, într-o legături video de la spital în timpul unei audieri pentru eliberarea sa din motive de sănătate, la tribunalul orașului Tbilisi, Georgia, 22 decembrie 2022.

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în ​​interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

A fost Saakașvili otrăvit în pușcărie? Fostul președinte georgian e grav bolnav și suspect de demență

După opt ​​ani petrecuți în Ucraina, fostul președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, s-a întors în Georgia pe 1 octombrie 2021, cu o zi înainte de alegerile locale. Saakașvili a spus, la vremea respectivă, că a venit pentru „a salva Georgia”. În țară nu îl așteptau însă doar suporterii săi, ci și mai multe dosare penale. În două dintre ele fusese condamnat în contumacie la șase ani de închisoare, așa că poliția l-a reținut la scurt timp după ce a ajuns.

Saakașvili susține că toate acuzațiile împotriva lui sunt motivate politic și că este „prizonierul personal al lui Putin”. După arestarea sa, a declarat greva foamei, pe care a acceptat să o încheie abia după 50 de zile. În februarie, anul trecut, Saakașvili a intrat pentru a doua oară în greva foamei, pe care a ținut-o timp de 20 de zile. La acel moment el solicita îngrijiri medicale adecvate. Pe fondul deteriorării sănătății, în martie Saakașvili a fost transferat la un spital militar din Gori, iar în mai, la clinica „Vivamedi” din Tbilisi. De atunci, fostul președinte nu a mai apărut în public.

În acest timp, Saakașvili a slăbit 42 de kilograme, a primit aproximativ douăzeci de diagnostice diferite legate de afecțiuni neuropsihiatrice, gastroenterologice, tulburări ale aparatului locomotor și ale vederii. Saakașvili susține, de asemenea, că au existat tentative de a fi otrăvit în închisoare.

La sfârșitul lunii noiembrie, experți independenți au ajuns la concluzia că ex-președintele Georgiei suferă cu un grad mare de probabilitate de intoxicație, care ar și fi motivul deteriorării stării sale de sănătate.

Mai precis, Mariam Djişkariani, șefa organizației non-guvernamentale „Empatia”, care a efectuat examinarea, le-a declarat reporterilor că, pe baza unei expertize de 188 de pagini și a studierii unui volum de aproximativ trei mii de pagini de documente, precum și a rezultatelor analizei unei mostre de păr al lui Saakașvili primite din Statele Unite, experții au ajuns la concluzia că deteriorarea sănătății sale este cauzată, cu un grad ridicat de probabilitate, de o intoxicație. În plus, potrivit lui Djişkariani, în mostra de păr au fost găsite elemente precum bismut, bariu și mercur.

La 1 decembrie, avocații lui Saakașvili au înaintat Tribunalului din Tbilisi o petiție, solicitând scutirea de la executarea pedepsei sau amânarea acesteia, ținând cont de înrăutățirea stării sale de sănătate.

„Pe baza concluziilor expertizei și a probelor pe care le-am prezentat în instanță, consider că este chiar de neînchipuit ca instanța să respingă petiția noastră. Asta ar fi o condamnare la moarte pronunțată absolut ilegal și fără nicio dovadă”, a declarat avocatul lui Saakașvili, Șalva Haceapuridze, pentru postul de televiziune georgian „Mtavari”.

Principalul argument al apărării cu privire la starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei este diagnosticul pus lui Saakașvili de psihiatrul american David Goldsmith. Specialistul este sigur că politicianul suferă de „demență atipică” (degradare a personalității). Avocații susțin că asta reiese și din comportamentul deviant al pacientului în salonul spitalului, vizibil și în imaginile publicate de Ministerul Justiției la sfârșitul lunii decembrie.

Diagnosticul „demență” a fost confirmat la ultima audiere, din 11 ianuarie, de neurologul american Shaheen Lakhan, care, la fel ca și domnul Goldsmith, a fost angajat de partea apărării și de familia lui Mihail Saakașvili. Pericolul unei morți subite rămâne real până când Saakașvili nu va primi un tratament adecvat, a declarat Lakhan.

Acțiunea deschisă în instanță de echipa lui Saakașvili i-a permis publicului să îl vadă în sfârșit, după o lungă perioadă de absență, pe 22 decembrie, când fostul președinte a intrat în legătură video la una dintre înfățișări. Mulți dintre cei prezenți au fost șocați de aspectul politicianului în vârstă de 55 de ani, slăbit, bolnav și greu de recunoscut.

Între timp, mama lui Saakașvili, Ghiuli Alasania, a îndemnat publicul să se abțină de la speculații politice. După o altă vizită la Saakașvili în clinică, ea a declarat că acesta nu consideră autoritățile georgiene vinovate de posibila otrăvire. „Dacă a existat o încercare de otrăvire letală, ea poartă urma și are stilul puterii străine, care, după cum știți, îl consideră dușman pe fiul meu”, a spus Alasania.

Puterea de la Tbilisi spune că Saakașvili simulează și refuză eliberarea sa

În interiorul Georgiei, starea lui Saakașvili este frecvent subiectul unor dezbateri politice între opoziție și partidul de guvernământ. În timp ce susținătorii lui Saakașvili spun că viața i-ar fi amenințată, reprezentanții „Visului Georgian” îi acuză că speculează cu privire la diagnosticele fostului președinte.

Membrii partidului de guvernământ au declarat, printre altele, că nu au încredere în expertiza prezentată în instanță. Potrivit acestora, susținătorii lui Saakașvili sunt angajați într-o campanie mediatică și nu au reușit până în prezent să prezinte un diagnostic pe baza căruia ar putea cere eliberarea lui.

„Ni se cere să luăm o decizie politică și să-l eliberăm pe Saakașvili pentru a provoca tulburări în țară. Desigur, nu putem lua o astfel de decizie”, a spus președintele partidului, Irakli Kobahidze.

El a acuzat, de asemenea, Centrul „Empatia” că ar fi asociat cu partidul Mișcarea Națională Unită creat de Saakashili, adăugând că credibilitatea acestuia este „egală cu zero”. Pe de altă parte, Centrul neagă categoric aceste acuzații și orice legătură cu partidul lui Saakașvili.

Președintele Parlamentului, Șalva Papuașvili, a declarat la rândul său că, de fapt, este în interesul statului să se îngrijească de sănătatea lui Saakașvili căci „mai are de stat în închisoare încă cinci ani”. Totodată, prietenii fostului președinte ar fi interesați ca politicianul să devină infirm – atunci el ar putea fi eliberat din închisoare. Președintele Parlamentului i-a numit pe susținătorii lui Saakașvili drept „cei mai mari dușmani ai lui”. Aparent, din această cauză, președintele Parlamentului a suspendat temporar dreptul deputaților de a vizita locul de detenție al condamnatului fără o permisiune specială.

Ministrul Justiției, Rati Bregvadze, a spus în repetate rânduri că nu consideră necesar transferul lui Saakașvili în străinătate. În opinia sa, chiar dacă politicianul este grav bolnav, el „poate fi vindecat în Georgia”.

Ostilitatea reprezentanților Visului Georgian față de Saakașvili este o constantă a vieții politice din Georgia. Chiar și în anii în care fostul președinte a lipsit din țară, reprezentanții puterii l-au acuzat constant că ar căuta să destabilizeze țara. Mișcarea Națională Unită, fondată de Saakașvili, a rămas în toți acești ani principala forță de opoziție din Georgia.

Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, nu a adoptat încă o poziție clară cu privire la fostul președinte. Vorbind la un briefing extraordinar pe 28 decembrie, Zurabișvili a declarat că își va anunța poziția cu privire la grațierea lui Miheil Saakașvili „atunci când o va face”.

Cu toate acestea, în decursul ultimelor săptămâni, „Visul Georgian” a avertizat-o în repetate rânduri pe Zurabișvili că, dacă îl va grația pe Saakașvili, această decizie va avea „consecințe grave” pentru cariera ei.

Temerile cu privire la o posibilă grațiere a lui Saakașvili au apărut în rândurile partidului de guvernământ după comentariile lui Zurabișvili, în care ea a îndemnat instanța georgiană să ia o „decizie demnă” în cazul amânării executării pedepsei lui Saakașvili și, astfel, să „demonstreze că instanța este independentă”. Asta, în ciuda faptului că mai devreme Zurabișvili a declarat că nu l-ar grația pe Saakașvili nici dacă asta ar fi posibil.

Georgia își poate periclita relațiile cu Occidentul și viitorul european dacă Saakașvili moare în închisoare

În Occident se afirmă deschis că, dacă fostul președinte georgian Miheil Saakașvili va muri în detenție, Parlamentul European nu va aproba cererea Georgiei de aderare la Uniunea Europeană. Această poziție a adoptat-o, printre alții, europarlamentarul polonez Jacek Saryusz-Wolski, membru al celui mai numeros grup din PE – Partidul Popular European.

„Paralelele dintre cazul Saakașvili și perspectivele de aderare a Georgiei la UE sunt fundamental imperative! Cele două sunt inseparabile. Parlamentul european nu va vota niciodată pentru aderarea Georgiei la UE dacă fostul președinte rămâne în detenție și moare în închisoare”, a scris Jacek Saryusz-Wolski în Twitter.

Georgia a depus cererea de aderare la UE la două zile după Ucraina și în aceeași zi cu Republica Moldova, pe 3 martie. În iunie, Comisia Europeană a refuzat temporar să-i acorde Georgiei statutul de candidat la aderare, afirmând că Georgia va primi acest statut numai după îndeplinirea anumitor condiții.

Și Comisia Helsinki din SUA a luat poziție cu privire la soarta fostului președinte. Organizația pentru apărarea drepturilor omului a declarat într-un comunicat:

„Fostul președinte georgian, Saakașvili, este o figură controversată, dar ca orice alt prizonier – și în special ca fost președinte și lider politic – ar trebui tratat cu demnitate și respect. Guvernul Visului Georgian este în cele din urmă responsabil pentru bunăstarea lui”, se spune în postarea organizației în Twitter.

Pe 13 ianuarie, Seimul Poloniei a adoptat o rezoluție cu privire la starea de sănătate a celui de-al treilea președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili. 438 de deputați au votat pentru, 8 împotrivă, 1 s-a abținut, relatează polskieradio.pl. Autorii documentului au îndemnat autoritățile georgiene să-i acorde fostului președinte tratamentul necesar în contextul deteriorării sănătății sale. Rezoluția solicită, de asemenea, comunității internaționale și prietenilor Georgiei să dea dovadă de solidaritate și perseverență în cauza salvării vieții și sănătății lui Saakașvili.

Într-un interviu acordat Serviciului georgian de la Vocea Americii, fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, a declarat că moartea lui Miheil Saakașvili în închisoare va afecta destinul Georgiei. El le-a cerut autorităților georgiene să asigure protecția drepturilor fostului președinte.

„Sunt 100% convins că dacă Saakașvili moare în închisoare, acest fapt va fi decisiv pentru soarta Georgiei. Întrebați pentru ce este renumită Georgia, oamenii vor răspunde că este țara în care unul dintre foștii președinți a fost întemnițat și a murit după gratii. Sunt îngrijorat de consecințele negative ale morții sale în închisoare”.

Anterior, Michael McFaul a publicat un articol de opinie în The Washington Post, în care le-a cerut liderilor lumii să-l salveze pe Miheil Saakașvili. În articolul intitulat „Lumea nu poate să-l lase pe fostul președinte al Georgiei să moară în închisoare” se afirmă că, deși întreaga lume se concentrează pe bună dreptate asupra războiului din Ucraina, Putin continuă să promoveze o agendă destabilizatoare și antidemocratică în alte părți ale globului.

Între timp, Saakashvili i-a trimis o scrisoare directorului executiv al Heritage Foundation, William Browder (autorul „legii Magnițki”), în care îl roagă să nu aștepte moartea sa pentru a ajuta activiștii georgieni să întocmească o nouă listă a lui Magnițki.

„Mă omoară în închisoare la fel cum au făcut-o cu Magnițki, doar că mai deschis și mai public. Rugămintea mea este să ajutați grupurile georgiene locale să elaboreze o nouă listă [Magnițki] înainte să mor. Starea mea se înrăutățește pe zi ce trece, iar ticăloșii oligarhi locali doar își bat joc de sănătatea mea care se deteriorează. Vă rugăm să ne ajutați cu toată capacitatea dumneavoastră intelectuală, cu tot spiritul de luptă și numeroasele contacte pe care le aveți”, a scris Miheil Saakașvili.

Browder a răspuns că va face totul pentru ca guvernele occidentale să acorde atenție cazului Saakașvili pentru instituirea unor sancțiuni de tip „Magnițki”. Ulterior, el a declarat că, împreună cu echipa lui Miheil Saakașvili, a început să lucreze la strângerea dovezilor otrăvirii sale.

După strângerea probelor, autorul legii Magnițki intenționează să le prezinte dovezile guvernelor occidentale, inclusiv guvernului SUA, autorităților UE, Regatului Unit, Canadei, Australiei etc.

La rândul său, grupul de investigații Bellingcat și-a oferit asistența agențiilor de aplicare a legii din Georgia pentru investigarea otrăvirii fostului președinte.

„Sunt sigur că ele [agențiile georgiene de aplicare a legii] sunt interesate de această investigație. Suntem gata să îi ajutăm dacă sunt dispuși să ne ofere acces la informații – despre deplasările persoanelor suspecte, punctele de trecere a frontierei și tot ceea ce ei cred că necesită o verificare suplimentară”, a declarat directorul executiv al Bellingcat, Hristo Grozev, la postul de televiziune Dojd.

După spusele sale, jurnaliștii au citit raportul unui toxicolog american care a examinat probele politicianului, s-au consultat cu experți ruși în domeniul armelor chimice și au ajuns la concluzia că ipoteza otrăvirii lui Saakașvili cu metale grele este cea mai plauzibilă.

Georgia și războiul din Ucraina. Ar putea guvernarea de la Tbilisi să-și readucă țara în orbita Moscovei?

„Factorul Saakașvili” este unul dintre motivele pentru care în ultimele luni a crescut gradul de tensiune în relațiile dintre Kiev și Tbilisi. Saakașvili a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei atunci când aceasta a fost invadată prima oară de Rusia, în primăvara lui 2014. În anii care au urmat, Saakașvili s-a implicat în viața politică din Ucraina, ajungând chiar și guvernator al regiunii Odessa, dar a intrat în conflict cu fostul președinte, Petro Poroșenko, și a rămas până la urmă fără cetățenia ucraineană. Aceasta i-a fost returnată însă în epoca Zelenski, când Saakașvili a și revenit în Ucraina, pe care o părăsise anterior. După ce a fost încarcerat, Miheil Saakașvili i-a scris lui Volodimir Zelenski și în acea scrisoare s-a plâns că este „prizonierul personal al lui Putin” și că a fost închis în baza unor probe și acuzații pe care nu le-ar admite decât Rusia.

La sfârșitul lunii decembrie, anul trecut, Volodimir Zelenski le-a cerut autorităților georgiene să dea dovadă de îndurare față de ex-președintele Georgiei și să-l transfere la o clinică din Ucraina, în orice țară europeană sau America.

„Vreau să mă adresez acum tuturor prietenilor noștri și pur și simplu oamenilor de bună credință din Georgia. Probabil că ați putut vedea cu toții în ce stare se află acum Miheil Saakașvili, starea sănătății lui. De aceea, fac un apel către poporul Georgiei, către autoritățile din Georgia – trebuie să dăm dovadă de îndurare, mai ales în perioada Crăciunului. Ceea ce se întâmplă cu Miheil este o bătaie de joc. Nu se cade ca Georgia să se poarte astfel. Asta trebuie să înceteze. Vă rog să luați o decizie care îi poate salva viața. Transferați-l pe Miheil Saakașvili la una dintre clinicile din Ucraina, a unei alte țări europene, în America. Este timpul să facem acest pas bun”, a spus Zelenski.

Drept răspuns, reprezentanții partidului de guvernământ din Georgia au reiterat ipoteza că autoritățile ucrainene sunt „autorii operațiunii speciale de trimitere a lui Saakașvili în Georgia”.

Astfel de ieșiri la adresa Kievului nu sunt chiar neobișnuite la Tbilisi, iar relația dintre cele două țări s-a complicat și mai mult după ce Rusia a invadat la scară largă Ucraina, în februarie 2022. Georgia, care a fost ea însăși victimă a agresiunii rusești, chiar în timpul în care Saakașvili se afla la putere, și-a exprimat, verbal, sprijinul pentru Ucraina. Pe de altă parte, Tbilisiul a refuzat să se alăture campaniei de sancțiuni economice și financiare la adresa Rusiei și a luat măsuri pentru a-i împiedica pe voluntarii georgieni să meargă să lupte de partea forțelor ucrainene. În plus, președintele Visului Georgian, Irakli Kobahidze, a criticat cu regularitate Ucraina și oficialii ucraineni de când a izbucnit războiul. Este drept că Irakli Kobahidze s-a arătat critic și la adresa Rusiei, dar a făcut-o mult mai rar decât în cazul Ucrainei. Principala țintă a atacurilor lui Kobahidze a fost însă Occidentul. Liderul Visului Georgian nu reprezintă un caz izolat: și alți membri ai guvernului și oficiali ai partidului au avut o retorică anti-occidentală. Una dintre principalele lor ținte a fost ambasadorul american la Tbilisi, Kelly Degnan.

De altfel, opoziția îi acuză de ani de zile pe cei din Visul Georgian că ar căuta, de fapt, să apropie țara de Rusia și că, în realitate, nu sunt interesați de integrarea europeană și de apropierea de Occident. Fondatorul partidului, miliardarul Bidzina Ivanișvili, și-a făcut averea în Rusia, în epoca marilor privatizări, și are numeroase contacte acolo. Ivanișvili susține că s-a retras din politică, dar e văzut drept conducătorul din umbră al țării și ca un partizan al normalizării relațiilor cu Moscova.

Deocamdată, guvernarea de la Tbilisi insistă că își dorește ca țara să își continue parcursul european. Relațiile cu Rusia, chiar dacă s-au îmbunătățit (mai ales la nivel economic) față de epoca Saakașvili, rămân departe de a se fi normalizat – cele două țări nu au restabilit relațiile diplomatice, rupte atunci când Rusia a invadat Georgia, în 2008.

Asumarea declarativă a așa-numitului „vector vestic” poate fi însă legată și de faptul că majoritatea georgienilor se declară pro-europeni, astfel încât un guvern care ar schimba brusc orientarea de politică externă a țării ar fi puternic contestat. În aceste condiții, cazul Saakașvili și modul în care va decurge și se va încheia acesta poate fi văzut și ca un indiciu privind adevăratele opțiuni și intenții ale Visului Georgian.

Tags: Rusia , UE , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Între reunificare istorică și ocupare cinică. Cum este văzută, după 7 ani, anexarea Crimeii în Rusia și Ucraina.

Între reunificare istorică și ocupare cinică. Cum este văzută, după 7 ani, anexarea Crimeii în Rusia și Ucraina.

În martie, 2014, așa-numiții „omuleți verzi” – militari ruși care nu purtau însemnele naționale de identificare – ocupau această peninsulă din componența Ucrainei. A urmat organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia, nerecunoscut de comunitatea internațională, iar la 21 martie, 2014, președintele Vladimir Putin a semnat legea care oficializa integrarea Crimeii în Federația Rusă. Evenimentele care au avut loc acum 7 ani sunt însă văzute în mod diferit în Ucraina și Rusia.

Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina

Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina

În ciuda cenzurii impuse de guvern și a imaginii triumfaliste a războiului pe care Kremlinul o vinde publicului, presa independentă rusă încearcă să informeze corect atât despre ce se întâmplă în teren, cât și despre consecințele pe care războiul declanșat de Vladimir Putin le-ar putea avea.

Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus lumea în pragul unui dezastru nuclear, pe măsură ce trupele ruse au ocupat centralele nucleare ucrainene – uneori în urma unor lupte și schimburi de focuri chiar în proximitatea lor – iar rachete lansate de forțele Moscovei au trecut periculos de aproape de acestea. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avut însă o reacție oarecum reținută la aceste riscuri și continuă să colaboreze îndeaproape cu rușii, spre exasperarea ucrainenilor.

Diana Şanava

20 Jan 2023

Actualizat la: 22 Jan 2023 14:41:50
Diana Şanava

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 15 min
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani

Imperialismul rusesc de astăzi este rezultatul politicilor din „liberalii” ani 90, tolerate la vremea respectivă de Occident și de Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta mai arată că, invadând Ucraina, Rusia i-a făcut pe europeni să își regăsească solidaritatea, dar și cum, anterior, Moscova a plătit parlamentari din UE pentru a susține anexarea Crimeii de către Rusia. Jurnaliștii au analizat și atitudinea artiștilor ruși față de război și au constatat că aceia care sunt relevanți pentru tineri au evitat să îl susțină sau chiar l-au condamnat.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
07 Feb 2023
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov

Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
30 Jan 2023
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
13 Jan 2023