Editoriale

Orașul eston în care oamenii încă mai cred minciunile sovieticilor

Un ofițer de presă al Armatei Estoniei distribuie steaguri ale Estonie și orașului Narva în timpul unei parade militare cu ocazia Zilei Independenței Estoniei, la Narva, Estonia, pe 24 februarie 2015.
© EPA/VALDA KALNINA   |   Un ofițer de presă al Armatei Estoniei distribuie steaguri ale Estonie și orașului Narva în timpul unei parade militare cu ocazia Zilei Independenței Estoniei, la Narva, Estonia, pe 24 februarie 2015.

Holzstock Festival

O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.

Un episod ocultat de istoriografia sovietică: orașul eston care a fost făcut una cu pământul de Armata Roșie. Comparații cu crimele de război comise de Rusia în Ucraina

Percepțiile asupra istoriei încă împart populația Estoniei, în special în ceea ce privește perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Părerile unei părți semnificative a populației vorbitoare de rusă, în special în rândul generației mai în vârstă, contrazic în mare măsură istoriografia oficială estonă. Vorbim aici despre ocupația sovietică a statelor baltice, desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și efectele acestuia. Războiul în curs din Ucraina a exacerbat aceste dezacorduri.

Conducerea Muzeului din Narva a fost nevoită să se confrunte personal cu aceste contradicții profunde. La începutul lunii martie, în orașul de graniță a fost deschisă o expoziție intitulată „Narva 44”, care comemorează 80 de ani de la bombardamentul sovietic care a distrus practic Narva. Potrivit istoricilor estonieni, bombardamentele nu aveau sens din punct de vedere militar; structurile orașului au fost pur și simplu distruse de sovietici doar pentru că era perceput drept un monument cultural al inamicului. Mai mult, sovieticii au dat vina pe germani pentru această barbarie. Până la începutul anilor 1990, povestea bombardării sovietice de la Narva a fost ștearsă din istoria oficială.

Cu ocazia comemorării, Propastop, organizația care se ocupă de contra-propagandă și este condusă de voluntari din Liga de Apărare a Estoniei, a lansat, în colaborare cu muzeul, o serie de pliante pentru a face reclamă expoziției. Pe pliante era imaginea școlii din Narva bombardată de avioanele sovietice în 1944 și a unei școli distruse de trupele ruse în Ucraina în 2022. Pe ele scria de asemenea: „Nimic nu s-a schimbat. Rusia a comis întotdeauna crime de război.

„Expoziția are mai multe niveluri: evenimentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial din Estonia și Ida-Virumaa, războiul și moștenirea arhitecturală din Narva, impactul propagandei și evenimente din trecut până în prezent”, a declarat pentru Veridica curatorul expoziției și angajatul muzeului, Zurab Jänes.

Colaborarea cu Propastop, a spus el, a început la 9 mai 2023. În ziua marcată de ruși și de mulți locuitori din Narva drept Ziua Victoriei, pe peretele Castelului Narva a fost atârnat un afiș cu imaginea lui Putin și textul „Putin criminal de război”. Propastop, potrivit lui Jänes, știa încă de anul trecut despre pregătirea actualei expoziții pentru viitoarea comemorare a bombardamentului.

Indignarea publică, un rezultat al supraexpunerii la propaganda sovietică și rusă

Pliantele publicitare care comparau distrugerea Narvei cu bombardarea Ucrainei au ajuns în cutiile poștale ale locuitorilor din Narva, ceea ce a stârnit vâlvă pe rețelele sociale. „Dacă autoritățile orașului permit ca un astfel de eveniment să aibă loc în spiritul rusofobiei și al rescrierii istoriei, înseamnă că susțin aceste lucruri. Atunci a cui este puterea?”, a scris un utilizator din grupul de Facebook „Narva așa cum e”. Un altul a numit pliantele propagandistice și expoziția în sine – o pervertire a istoriei orașului. Acestea sunt doar câteva exemple.

„Reacția la proiect nu a fost o surpriză. Mai degrabă, am primit confirmarea că gradul de conștientizare în rândul locuitorilor din Narva cu privire la istoria Estoniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este scăzut”, a concluzionat Zurab Jänes.

Critici au venit și din partea a doi membri ai Consiliului Muzeului Narva, Aleksei Mägi și Vadim Orlov, care sunt și politicieni locali, membri ai Consiliul Orășenesc Narva. Ei au cerut explicații și scuze față de locuitorii din Narva de la directorul muzeului, Maria Smorzhevskih-Smirnova.

„De obicei, politicienii se gândesc de două ori înainte să facă declarații, iar această reacție a fost destul de neașteptată. În același timp, este din nou un bun indicator al importanței temei și al nivelului scăzut de conștientizare cu privire la interpretarea estonă a istoriei în regiune”, a subliniat curatorul expoziției, Jänes.

Potrivit acestuia, Narva este un oraș cu mai multe straturi în care trăiesc oameni cu vederi diferite. „Printre ei, mulți se află în spațiul informațional de limbă rusă al statului agresor. Rusia a început acțiuni militare în Ucraina în 2014, care s-au transformat într-o invazie pe scară largă în 2022. [În ceea ce privește Estonia] rămânem ținta unui stat care urmărește ambiții imperiale. Rusia, care este în esență succesorul URSS care a ocupat Estonia, reprezintă o amenințare la adresa independenței și securității statului estonian. Narațiunile statului agresor care sunt răspândite în mod conștient și inconștient în Estonia sunt adânc înrădăcinate și este foarte important să le recunoaștem din perspectiva cotidiană, politică și de apărare a statului”, crede Jänes.

Muzeul respinge criticile, iar guvernul intervine

Directorul Muzeului Narva, Maria Smorzhewskihh-Smirnova, care a fost ținta unor critici dure venite nu doar din partea cetățenilor obișnuiți, ci și a liderilor politici locali, a replicat printr-o scrisoare deschisă adresată presei, primarului din Narva și oficialilor de la Ministerul Culturii. Ea a descris presiunea exercitată asupra ei și a subliniat că pe rețelele sociale există o declarație a lui Aleksei Mägi conform căreia Muzeul din Narva rescrie istoria.

„Cred că membrii consiliului muzeului, indiferent de opiniile și narațiunile lor politice, nu au dreptul de a interveni în esența expozițiilor muzeului și de a pune sub semnul întrebării cooperarea muzeului cu parteneri precum, de exemplu, Muzeul Militar Eston, Propastop, Oficiul Guvernului etc.”, a scris ea.

După ce scandalul a devenit public, Asociația Muzeelor ​​Estoniene a făcut apel la ministrul culturii, la primarul orașului Narva și la președintele Consiliului Muzeului Narva, solicitând înlăturarea lui Vadim Orlov și a lui Aleksei Mägi din consiliu și numirea în locul acestora a unor membri loiali Republicii Estone.

„Susțin pe deplin declarația Asociației Muzeelor ​​Estoniene pe această temă și cred că este necesar să se asigure pacea în activitatea Muzeului Narva. Mai mult, aș dori să remarc că muzeele sunt autonome în conținut și este complet inacceptabil ca membrii consiliului să exercite presiuni asupra directorului și angajaților muzeului”, a declarat ulterior ministrul culturii, Heidi Purga. Ea a mai cerut demiterea lui Orlov și a lui Mägi din consiliul muzeului, considerând că aceștia i-au afectat în mod negativ reputația.

„Am plecat doar o săptămână din Estonia. M-am întors în patria mea ca dușman al statului”, a scris Orlov pe Facebook pe 15 martie. Acuzați efectiv că susțin narațiunile istorice ostile ale Rusiei, Orlov și Mägi au încercat să se justifice, explicând că nu sunt atât de preocupați de expoziția în sine, cât despre utilizarea abuzivă a fondurilor. Ei au sugerat că aproximativ 30.000 de euro s-ar fi cheltuit pentru tipărirea și distribuirea de pliante care nu erau despre expoziția în sine, iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că muzeul suferă în mod constant de subfinanțare.

„Participarea la un proiect atât de costisitor a tras un semnal de alarmă pentru că în ianuarie și februarie au apărut informații, de la un membru al consiliului de administrație, conform cărora Muzeul Narva se află într-o situație financiară foarte dificilă. Muzeul nu își poate plăti la timp facturile la electricitate și utilități. Producția de pliante e posibil să fi provocat pagube materiale importante”, a explicat Orlov. În opinia sa, astfel de decizii trebuiau convenite cu alți membri ai consiliului.

„Eu însumi sunt unul dintre inițiatorii proiectului de restaurare a cartierului vechi din Narva. Sincer, nu mă așteptam ca preocuparea noastră cu privire la starea catastrofală, aproape falimentară, a Muzeului Narva să provoace o asemenea reacție din partea unui membru al consiliului de administrație”, a mai spus Orlov, răspunzând la întrebarea unui jurnalist pe rețelele sociale.

Smorzhewskih-Smirnova a contestat acest lucru, declarând că niciun ban din bugetul muzeului nu a fost cheltuit pe pliante, deoarece acestea au fost plătite integral de Propastop. Cu toate acestea, se știe că muzeul a solicitat recent o creștere a subvenției, iar in decembrie a cerut un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor pentru lucrările de renovare.

Încercările membrilor consiliului de a se justifica nu au convins conducerea Ministerului Culturii, iar câteva zile mai târziu Orlov a fost exclus din Partidul Reformist al prim-ministrului Kaja Kallas, pe motiv că i-a afectat imaginea.

În același timp, însă, nu au apărut modificări în consiliul Muzeului Narva; în ciuda apelurilor persistente din partea oficialilor de rang înalt, inclusiv a ministrului, Orlov și Mägi au rămas în consiliu. La o ședință extraordinară de la jumătatea lunii martie, membrii consiliului au convenit să nu mai difuzeze scandaluri în presă. „Consiliul a concluzionat că emoțiile trebuie acum eliminate de pe ordinea de zi. Ne dorim ca atât consiliul, cât și administrația muzeului Narva să continue să lucreze și să stabilească un climat de pace în timpul activităților”, a spus primarul orașului, Jaan Toots.

„Poziția oficială a statului eston”

Situația financiară a muzeului urmează să fie discutată de consiliu la data de 2 aprilie, când va fi gata raportul de audit. Între timp, necazurile nu s-au încheiat pentru niciuna dintre părțile conflictului. Maria Smorzhewskih-Smirnova a primit nu doar multe insulte personale pe rețelele sociale, ci și amenințări.

„În general, mă simt bine pentru că numărul de mesaje și scrisori de sprijin pentru mine depășește negativitatea și amenințările pe care le-am primit în tot acest timp”, a spus ea pentru Veridica. Potrivit acesteia, ea este susținută în principal de estonieni, deși au existat și scrisori de la locuitorii vorbitori de limbă rusă din alte orașe estoniene.

Vadim Orlov și-a pierdut nu numai calitatea de membru de partid, ci și funcția de șef al Parcului Industrial Narva, parte a Agenției de Investiții Ida-Virumaa (IVIA), pe care a deținut-o timp de 14 ani.

Motivul oficial este reorganizarea IVIA, dar evident, acest motiv este unul fabricat. Pe coridoare se vorbește că, dacă Orlov nu ar fi părăsit conducerea Parcului Industrial Narva, organizația nu ar fi primit finanțare guvernamentală pentru unul dintre proiectele sale ambițioase. El însuși a promis că  va contesta demiterea.

Expoziția este încă deschisă în Parcul Castelului Narva, iar vizitatorii o pot vedea gratuit. Potrivit organizatorilor, s-a dovedit foarte populară și a generat mult feedback pozitiv din toată Estonia. „Cu siguranță vom continua cooperarea cu Propastop și cu instituțiile care reprezintă poziția oficială a statului eston”, promite Zurab Jänes.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Olesia Lagașina

Olesia Lagașina




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
De ce nu Kamala Harris?
De ce nu Kamala Harris?

Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
23 Jul 2024
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire

Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
19 Jul 2024
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024