Editoriale

Pe fondul creșterii ostilității față de NATO, Rusia vrea să aresteze premierul Estoniei

Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas face declarații presei în a doua zi a unui summit UE la Bruxelles, Belgia, 24 martie 2023.
© EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ   |   Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas face declarații presei în a doua zi a unui summit UE la Bruxelles, Belgia, 24 martie 2023.

Holzstock Festival

Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.

Rusia amenință prim-ministrul  unei țări independente

La mijlocul lunii februarie, cu puțin timp înainte de a doua aniversare a atacului asupra Ucrainei, Rusia a emis în temeiul Codului Penal mandate de arestare pentru premierul estonian Kaja Kallas și secretarul de stat Taimar Peterkop, precum și pentru o serie de personalități publice străine. Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Rusiei, a comentat că autoritățile ruse îi consideră pe acești indivizi responsabili pentru profanarea memoriei istorice.

Oficialii estoni au ajuns pe această listă după ce o campanie a autorităților pentru eliminarea tuturor monumentelor sovietice din spațiile publice a dus la dezmembrarea unui tanc sovietic din Narva în august 2022. În Estonia, știrile despre prim-ministru nu au creat prea multă agitație, deși au fost luate în serios. „Rusia crede că un mandat de arestare fictiv va reduce la tăcere vocea  Estoniei - nu voi tăcea, voi continua să susțin cu hotărâre Ucraina și să pledez pentru întărirea apărării europene”, a comentat Kaja Kallas la știri, menționând că KGB-ul mai emisese cândva un mandat de arestare pentru membrii familiei sale.

Ministerul eston al afacerilor externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei, Lenar Salimullin, exprimându-și indignarea față de incident și cerând explicații. Procurorul general Andres Parmas a sugerat că ar putea deveni riscant pentru Kaja Kallas să călătorească în străinătate, mai ales după terminarea mandatului, în calitate de  persoană privată: „Dacă o țară decide să-și ignore obligațiile și apelează, de exemplu, la un tratat de extrădare încheiat cu Rusia, atunci nu putem decât să dăm din umeri și să apelăm la lege, dar ce rost are?”

Potrivit lui Igor Gretsky, cercetător la Institutul Estonian de Politică Externă, este vorba despre un mesaj politic care vizează în primul rând țările din Europa de Est, sugerând că Rusia revendică o sferă de așa-zise interese speciale, care include și Estonia. „A doua parte a acestui mesaj este că, în esență, Rusia nu consideră statele baltice țări pe deplin suverane, iar acest lucru este confirmat de faptul că Ministerul rus al Afacerilor Interne  emite mandate împotriva membrilor conducerii acestora ”, a comentat Igor Gretsky pentru Veridica.

Expertul consideră că acest semnal politic este destinat publicului extern, mai degrabă decât publicului intern rus, și ar trebui luat ca o amenințare directă. „Asemenea mesaje trebuie luate în serios, deoarece ori de câte ori conducerea rusă simte slăbiciune în adversar, însoțește imediat aceste mesaje politice cu acțiuni. Am văzut asta în cazul Georgiei, în cazul Ucrainei, așa că aș lua aceste mesaje în serios”, a subliniat el.

În același timp, el nu consideră că riscul ca prim-ministrul estonian să fie arestat în străinătate și extrădat în Rusia este unul ridicat.  În primul rând, pentru ca acest lucru să se întâmple, țara care ia o astfel de decizie ar trebui să aibă un tratat de extrădare cu Rusia. În al doilea rând, astfel de acțiuni ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional, deoarece șefii de stat beneficiază de imunitate. În consecință, pentru țara care extrădează, acest lucru ar avea consecințe grave.

Amenințările Rusiei sunt dublate de mărirea forțelor trimise la granițele NATO

Aceste amenințări pur simbolice la adresa Estoniei sunt susținute de acțiuni foarte reale ale conducerii ruse, care a început să-și întărească forțele armate la granița de vest. În decembrie, președintele rus Vladimir Putin a promis că va restabili districtul militar Leningrad, desființat anterior, ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO.

"Au adus Finlanda în NATO. Am avut vreo dispută cu Finlanda? Toate disputele, inclusiv cele de natură teritorială, au fost rezolvate la mijlocul secolului al XX-lea. Nu au fost probleme, dar acum vor fi. Pentru că vom crea Districtul Militar Leningrad și vom concentra acolo anumite unități militare”, a declarat el la emisiunea TV „Moscova. Kremlinul. Putin”. Reînființarea este planificată să fie finalizată în martie 2024.

Reducerea efectivelor armate din nord-vestul Rusiei a început în 1990, după ce URSS a semnat Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa, prin care a acceptat anumite limitări. La începutul anilor 2000, districtul militar Leningrad era cel mai puțin populat din Rusia și ulterior a fost desființat. Actuala decizie indică faptul că Rusia intenționează să își consolideze forțele de la granițele NATO – distanța de la centrul Districtului Militar Leningrad până la capitala Estoniei este de puțin peste 300 de kilometri, iar până la orașul de graniță Narva, 135 de kilometri.

„Pentru Estonia, implementarea reformei înseamnă o creștere semnificativă a efectivelor rusești la granițele cu Estonia în următorii ani”, a declarat Serviciul eston de Informații Externe în raportul său anual, lansat la mijlocul lunii februarie. Revenind la conceptul de armată de masă de model sovietic, aceasta indică, potrivit departamentului, faptul că liderii Rusiei se pregătesc pentru un posibil conflict cu NATO care ar putea avea loc în următorii zece ani.

Deși Rusia intenționează să consolideze toate direcțiile strategice, prioritățile sale rămân direcția strategică occidentală și Ucraina. Potrivit estimărilor Serviciului de Informații Externe, reforma ar putea dubla personalul forțelor terestre și aeriene ruse din apropierea Estoniei în următorii ani. Totuși, acest lucru va depinde de capacitatea de a recruta, antrena și înarma noi recruți, care, la rândul său, depinde în mare măsură de felul în care se va desfășura în continuare războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, Serviciul de Informații Externe avertizează că „respingerea unui posibil atac convențional al unei astfel de armate va necesita ca forțele și industria de apărare ale aliaților să fie mult mai bine pregătite, mai puternice și mai aprovizionate cu muniție decât sunt în prezent”.

Atitudinea agresivă a Rusiei, alimentată de convingerea Moscovei că are dreptul la un imperiu și că europenii sunt prea slabi pentru a rezista presiunii

În timp ce în Rusia întărirea puterii militare la granița de vest a fost justificată prin extinderea NATO, analiștii estonieni vorbesc despre un motiv mai profund. „Nu cred că intrarea Finlandei și a Suediei în NATO a jucat un rol aici. Aici, mai degrabă, viziunea asupra lumii a elitei ruse la putere joacă un rol primordial. Aceasta este percepția Rusiei sau a Uniunii Sovietice ca centru decizional, care se vede drept una dintre puținele țări din lume care au suveranitate 100% și dreptul a priori de a proiecta această suveranitate dincolo de granițele sale, ridicând astfel pretenții asupra unor sfere de interese speciale”, spune Igor Gretsky.

El notează că, încă din anii 1990, această viziune asupra lumii a fost exprimată în revendicările teritoriale ale Rusiei post-sovietice față de Ucraina. "Am auzit și de la oficiali ruși, reprezentați ai guvernului rus, pretenții și amenințări împotriva statelor baltice, împotriva Poloniei. Toate acestea s-au mai întâmplat înainte, același lucru s-a spus despre Georgia. Prin urmare, nu cred că intrarea Suediei și Finlandei în NATO a jucat un rol cheie aici”, consideră expertul Institutului de Politică Externă.

Igor Gretsky amintește că pentru elita politică sovietică și post-sovietică guvernele europene sunt slabe și susceptibile la presiuni și, prin urmare, iau decizii sub o asemenea presiune. Conform acestei logici, cu cât se aplică mai multă presiune asupra guvernelor europene, cu atât se pot extrage mai multe concesii. Este exact ceea ce se întâmplă acum.

Pe de altă parte, concentrarea unei armate în apropierea graniței NATO, potrivit experților estonieni, poate însemna că Rusia se pregătește pentru o operațiune ofensivă reală. Altfel, ar fi suficient să instaleze rachete care să țină țările NATO de la graniță în șah.

„Tancurile și vehiculele blindate, în general, sunt mai degrabă un instrument al operațiunilor ofensive. Acesta este semnalul; dacă echipamentul mobil blindat este plasat la graniță, este de obicei perceput de militari ca fiind vorba despre formarea unui element de străpungere a graniței. Rachetele nu sunt potrivite în acest scop", explică Gretsky.

Rusia ar putea ataca o țară NATO la 3 până la 10 ani după încheierea războiului din Ucraina

În ceea ce privește momentul unui posibil atac, au fost exprimate diferite estimări. Astfel, ministrul german al apărării Boris Pistorius a avertizat la jumătatea lunii ianuarie că, potrivit experților germani, acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-8 ani. În Estonia se vorbește chiar de termene și mai scurte. Pe baza faptului că Rusia este implicată în ostilități pe teritoriul Ucrainei, previziunile se bazează pe calcule cu privire la cât de repede va putea armata rusă să își restabilească stocurile de muniție de artilerie. "Dacă vorbim de muniție de artilerie, atunci ar putea fi 3, 4, 5 ani. Cât despre echipamentul greu, este vorba despre 5-8 ani. Pentru aviație, cred că vorbim despre  8-10 ani", estimează Gretsky.

În orice caz, experții sunt de acord că Rusia va putea ataca atunci când va fi convinsă că adversarul este suficient de slab și dezorganizat, deci incapabil să răspundă unui blitzkrieg. În acest sens, politicienii estoni continuă să sublinieze că perspectivele unei invazii ruse depind direct de voința aliaților occidentali și de capacitatea Ucrainei de a se apăra.

„Rezistența Ucrainei ține armata rusă departe de granițele Uniunii Europene și ale NATO, dar mai devreme sau mai târziu Rusia va dori să restabilească, și eventual să consolideze, pozițiile armatei sale. Kremlinul încă gândește în termeni de zone tampon și sfere de influență, lucru care a fost confirmat de atacul asupra Ucrainei. Așadar, în viitorul apropiat, Rusia va reprezenta o amenințare și mai serioasă pentru Europa democratică decât înainte de 2022", a declarat președintele Estoniei Alar Karis în discursul său cu ocazia Zilei Independenței Estoniei, care a coincis cu cea de-a doua aniversare a invaziei ruse.

Președintele le-a cerut aliaților NATO să cheltuiască, precum Estonia, 0,25% din PIB anual pentru apărarea Ucrainei. „Acest lucru le-ar oferi ucrainenilor în total încă 120 de miliarde de euro pe an. Pentru a face față agresorului, au nevoie de acești bani, precum și de muniție și arme”, a spus Alar Karis. Și în acest caz, afirmația sa „dacă Ucraina câștigă cu ajutorul nostru, va fi și victoria noastră” ar trebui luată la propriu: cu cât Rusia suferă mai multe pierderi pe frontul ucrainean, cu atât mai mult timp vor avea Estonia și alte țări NATO pentru a se pregăti.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Olesia Lagașina

Olesia Lagașina




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus

Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.

Zmicier Mickievič
Zmicier Mickievič
12 Jul 2024
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren

Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
09 Jul 2024