Știri

ARHIVELE VERIDICA: 25 februarie 2022, ziua a doua a războiului din Ucraina

Soldații ruși de pe vehiculul amfibie de luptă de infanterie BMP-2 se îndreaptă spre Ucraina continentală pe drumul de lângă Armiansk, Crimeea, 25 februarie 2022. Trupele ruse au intrat în Ucraina pe 24 februarie, determinând președintele țării să declare legea marțială.
© EPA-EFE/STRINGER   |   Soldații ruși de pe vehiculul amfibie de luptă de infanterie BMP-2 se îndreaptă spre Ucraina continentală pe drumul de lângă Armiansk, Crimeea, 25 februarie 2022. Trupele ruse au intrat în Ucraina pe 24 februarie, determinând președintele țării să declare legea marțială.

Holzstock Festival

Veridica vă prezintă știrile pe care le-a difuzat în urmă cu doi ani, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina

Parlamentul Republicii Moldova a votat introducerea stării de urgenţă pe întregul teritoriu, pentru 60 de zile, ca urmare a invaziei rusești din Ucraina vecină. Documentul a fost susţinut de 88 de deputaţi, dintr-un total de 101. Aceștia aparțin tuturor grupurilor parlamentare: partidul prezidențial  pro-occidental Acțiune și Solidaritate (PAS), stânga filorusă comunistă și socialistă și formațiunea populistă Șor. Adoptată la solicitarea guvernului PAS, starea de urgenţă interzice demonstraţiile în masă şi permite autorităților să expulzeze persoanele indezirabile. Potrivit Radio Chișinău, cetățenii ucraineni vor putea intra pe teritoriul Republicii Moldova inclusiv cu acte de identitate interne și fără obligativitatea prezentării certificatului Covid-19. Minorii vor fi admiși cu certificat de naștere, buletin de identitate intern sau pașaport. Premierul Natalia Gavriliţa a afirmat că peste 4.200 de refugiaţi din Ucraina au intrat Republica Moldova în prima zi a invaziei ruseşti. Majoritatea au vrut să-și continue drumul spre Uniunea Europeană, dar circa 100 au solicitat azil în Republica Moldova. 

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Aviația militară germană își consolidează prezența în România

Încă trei aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane au aterizat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României. Acestea se alătură celor trei aeronave germane care efectuează, deja, de pe 17 februarie, misiuni în zonă.
Potrivit unui comunicat al ministerului Apărării de la București, detaşamentul german va executa, alături de militari ai Forţelor Aeriene Române şi ai Forţelor Aeriene Italiene, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele trei săptămâni. Forţele Aeriene Germane au mai fost prezente în România, în vara anului trecut, alături de Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii, în baza Declaraţiei comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliţie aeriană. Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, iar misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare.

Vineri, și preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va accelera desfăşurarea de militari în România, în cadrul NATO, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către armata rusă. Luna aceasta au ajuns în România și primii militari americani, trimişi de Washington pentru a consolida securitatea aliaţilor săi din estul Europei. Statele Unite au anunţat că trimit pe flancul estic al NATO trei mii de militari suplimentari, dintre care o mie vin în România, iar 1.700 în Polonia. Membră a NATO din 2004, România găzduia, deja, 900 de militari americani, 250 de polonezi și 140 de italieni. 

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Noi sancțiuni occidentale contra Rusiei

Liderii Uniunii Europene au decis să adopte un nou pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei, după ce armata acesteia a invadat Ucraina vecină. Accesul Moscovei pe piețele europene de capital va fi drastic limitat, ceea ce, spun experții, va agrava îndatorarea statului rus. Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a adăugat că va fi redus și accesul rușilor la tehnologii pe care le-a numit cruciale, precum componentele electronice și din industria informatică. Se interzice, de asemenea, exportul către Rusia de avioane, de piese și echipamente din industria aeronautică și spațială, precum și de tehnologie pentru rafinăriile petroliere. Restricțiile vizează atît bunurile de uz civil, cât și pe cele cu destinație militară. Băncile europene nu mai au voie să accepte depozite ale cetățenilor ruși care depășesc 100 de mii de euro, iar multor întreprinderi rusești de stat li se blochează accesul la finanțări europene.

Bruxellesul a precizat că statele europene se vor coordona, în aplicarea acestor sancțiuni, cu partenerii lor americani, britanici, canadieni, australieni și japonezi. Președintele american, Joe Biden, a anunțat, de altfel, că vor fi îngheţate bunurile din Statele Unite ale băncilor și elitelor ruseşti apropiate de Kremlin. Vor fi supuse sancţiunilor americane şi cele mai mari companii de stat ruseşti, iar măsurile luate vor limita sever accesul Rusiei la tehnologii avansate. Atât unii lideri ai țărilor membre ale Uniunii Europene, în general din estul și centrul continentului, cât și ministrul de Externe în guvernul pro-occidental ucrainean, Dmytro Kuleba, au deplâns faptul că Rusia n-a fost exclusă și din sistemul de plăţi SWIFT, care servește ca intermediar și executant al tranzacțiilor financiare între bănci din întreaga lume.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Formatului București 9 asistență în apărare pentru Kiev, sancţiuni şi presiuni asupra Rusiei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicită țărilor membre ale Formatului Bucureşti 9 – România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Cehia – asistenţă în apărare pentru Kiev, sancţiuni şi presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor. Într-un mesaj pe Twitter, Zelenski precizează că ucrainenii își apără libertatea şi pământul, dar au nevoie de o asistenţă internaţională eficientă. "Împreună cu B9 trebuie să aşezăm Rusia la masa negocierilor" – scrie Zelenski în mesajul său, adăugând că Ucraina are nevoie de o coaliţie antirăzboi.

Preşedinţii ţărilor participante la Formatul Bucureşti 9 – țările NATO de pe flancul estic – se întâlnesc, vineri, într-un summit extraordinar la Varşovia, pentru a aborda situaţia din Ucraina după invazia Rusiei asupra acestei ţări.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Papa Francisc îşi exprimă îngrijorarea faţă de războiul din Ucraina

Papa Francisc s-a deplasat la Ambasada Rusiei de la Sfântul Scaun, pentru a-şi exprima direct în faţa ambasadorului rus îngrijorarea faţă de războiul din Ucraina. Suveranul Pontif a rămas în sediul misiunii diplomatice ruse circa 30 de minute - a precizat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni. El nu a comentat informaţia potrivit căreia Papa Francisc a oferit medierea Vaticanului în conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

Presa internaţională subliniază că este prima vizită a unui papă la o ambasadă, în timpul unui conflict. 

Acum două zile, la sfârşitul audienţei sale generale săptămânale , Papa Francisc a cerut tuturor părţilor implicate să se abţină de la orice acţiune care ar provoca şi mai multă suferinţă populaţiei, destabilizând coabitarea între naţiuni şi discreditând dreptul international. Suveranul Pontif a decretat data de 2 martie, Miercurea Cenuşii, care marchează începutul Postului Mare la catolici, “zi de post şi de rugăciune pentru pace” în Ucraina. “Fie ca regina păcii să salveze lumea de nebunia războiului” – a mai spus Papa.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: China pledează pentru soluţionarea conflictului din Ucraina prin dialog

Preşedintele chinez Xi Jinping a discutat telefonic, vineri, cu omologul său rus Vladimir Putin cu privire la războiul din Ucraina, declarându-se favorabil unei rezolvări a conflictului pe cale diplomatică. Putin a admis că Rusia este dispusă să desfăşoare convorbiri la nivel înalt cu Ucraina – a anunţat Ministerul de Externe chinez, preluat de presa internaţională. Potrivit sursei, Putin i-a spus lui Xi că Statele Unite şi NATO au ignorat multă vreme preocupările legitime de securitate ale Rusiei, şi-au ignorat în mod repetat angajamentele şi au continuat să extindă desfăşurările de trupe din est, provocând limitele strategice ale Rusiei.

Diplomaţia chineză mai notează, în comunicat, că Xi Jinping i-a reafirmat lui Vladimir Putin că Beijingul susţine Rusia şi Ucraina în rezolvarea acestei chestiuni prin negociere. Xi a mai cerut părţilor să renunţe la mentalitatea de Război Rece, să respecte preocupările de securitate legitime ale tuturor ţărilor şi să formeze un mecanism european de securitate echilibrat, eficient şi sustenabil prin intermediul negocierilor, potrivit comunicatului. Xi Jinping a mai spus că respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor, potrivit comunicatului.

China a refuzat să numească acţiunea Rusiei în Ucraina „invazie” sau să critice Moscova, în pofida intensificării atacurilor armate. Taiwanul, revendicat de China ca teritoriu propriu şi care s-a confruntat cu creşterea presiunii militare din partea Beijingului în ultimii doi ani, cere sancţiuni la adresa Rusiei.

Taiwanul se va alătura „ţărilor democratice” în aplicarea de sancţiuni împotriva Rusiei asupra invaziei Ucrainei – a anunţat vineri guvernul insulei cu cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din lume TMSC, adăugând că va respecta toate regulile de control privind exporturile. Ministerul de Externe de la Taipei a precizat, într-un comunicat, că insula, care este cheia lanţului global de aprovizionare cu semiconductori, „se va coordona îndeaproape cu Statele Unite şi cu alte ţări cu idei similare pentru a adopta măsuri corespunzătoare şi elibera Ucraina de ororile războiului”.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Consiliul Europei a suspendat orice participare a diplomaților și delegaților ruși în principalele organe ale organizației paneuropene

Suspendarea „dreptului de reprezentare” al Rusiei priveşte Comitetul de Miniştri – „Executivul” organizaţiei care îi reuneşte pe diplomaţii celor 47 de state membre – şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Cu toate acestea, Rusia rămâne membră a Consiliului Europei și legată de convențiile acestuia, în special de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – brațul judiciar al organizaţiei, care va continua să ofere protecție cetățenilor ruși – spune ministrul italian de Externe Luigi di Maio, a cărui ţară asigură acum preşedinţia acestui organism. Potrivit comunicatului de presă al Consiliului, publicat la finalul celei de-a doua ședințe extraordinare a Comitetului, dedicată conflictului ruso-ucrainean, suspendarea nu este o măsură definitivă, ci una temporară, aşa că liniile de comunicare rămân deschise.

Consiliul Europei mai sancționase Rusia în 2014, la scurt timp după anexarea Crimeei. Delegația rusă din APCE fusese privată de dreptul de vot, Rusia boicotând, în replică, sesiunile acestei adunări și suspendând plata contribuției sale la bugetul Consiliului. După cinci ani de tensiuni intense, disputa a fost soluționată și delegația rusă a revenit la APCE, spre marea nemulțumire a parlamentarilor ucraineni.

Secretarul general al Consiliului Europei, croata Marija Pejcinovic Buric, a condamnat „ferm” invadarea Ucrainei, subliniind că acest act ar putea avea „consecințe devastatoare pentru întreg continentul”.

Şi Uniunea Europeană a decis vineri blocarea tuturor activelor preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Un oficial european a declarat pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, că ambasadorii statelor membre ale Uniunii au decis sancţionarea personală a liderului de la Kremlin şi a şefului diplomaţiei de la Moscova chiar înainte de aprobarea următorului pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invadarea Ucrainei. Cu puţin timp înainte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ceruse Uniunii să sancţioneze Rusia mai rapid şi mai drastic.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: În premieră, NATO desfăşoară elemente ale forţei sale de reacţie rapidă, în contextul apărării colective

NATO desfăşoară elemente ale forţei sale de reacţie rapidă şi va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană – a anunţat vineri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, la încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei. Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev. “Acum desfăşurăm forţa de reacţie a NATO pentru prima dată în contextul apărării collective” – a precizat secretarul general al Alianţei.

Potrivit declaraţiei publicate la finalul summitului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor. Ei au avut consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington. Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare. Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean. De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.

Bogdan Matei

Bogdan Matei




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
38.794 de morți în Fâșia Gaza
38.794 de morți în Fâșia Gaza

Numărul răniților se apropie de 90 de mii.

Veridica News
Veridica News
17 Jul 2024
Kremlinul neagă eșecul armatei sale de invazie în regiunea ucraineană Harkov
Kremlinul neagă eșecul armatei sale de invazie în regiunea ucraineană Harkov

Președintele Vladimir Putin voia crearea acolo a unei zone tampon, pentru a preveni loviturile inamice contra teritoriului rusesc.

Veridica News
Veridica News
17 Jul 2024
Nou schimb de prizonieri de război între Ucraina şi Rusia UPDATE
Nou schimb de prizonieri de război între Ucraina şi Rusia UPDATE

Au fost eliberați 95 de oameni de fiecare parte.

Veridica News
Veridica News
17 Jul 2024
România, depășită de Belgia în topul inflaţiei în luna iunie
România, depășită de Belgia în topul inflaţiei în luna iunie

Țara noastră este urmată de Spania și Ungaria.

Veridica News
Veridica News
17 Jul 2024