Liderul conservator suedez, Ulf Kristersson, a fost ales, luni, prim-ministru, cu sprijinul fără precedent al extremei dreapta intitulate Democraţii Suediei (SD). Kristersson o înlocuieşte la şefia guvernului pe social-democrata Magdalena Andersson. În Parlamentul unicameral de la Stockholm, au fost 176 de voturi pentru învestirea sa, faţă de 173 împotrivă, venite de la partidele de stânga – social-democraţi, ecologişti, ex-comunişti. Votul a fost întâmpinat cu aplauze de pe băncile celor trei partide de dreapta (conservatori, creștin-democrați, liberali) care vor forma viitorul guvern, și ale SD, care are 73 de mandate de deputaţi şi va sprijini echipa lui Kristersson fără să deţină portofolii ministeriale. Vineri, după negocieri intense, cele patru partide au convenit asupra unor măsuri de combatere a criminalității și de reducere a imigrației, solicitate de SD. Numărul de refugiați primiţi în regatul scandinav va scădea de la 6.400 în 2021 la 900 pe an în cei patru ani de mandat ai guvernului de coaliţie. De asemenea, străinii care încalcă legea vor putea fi deportaţi. Suedia trebuie să preia președinția rotativă a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2023 și să își finalizeze candidatura istorică la NATO. Suedia a rămas în afara alianțelor militare două secole, de la sfârșitul războaielor napoleoniene, a fost oficial neutră până la sfârșitul Războiului Rece și a aderat la Uniunea Europeană în 1995. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, SD și apoi social-democrații și-au schimbat poziția pro-neutralitate și s-au pronunțat în favoarea candidaturii la admiterea în NATO. Aceasta este acum subiectul unui larg consens între principalele partide și doar ex-comuniștii și ecologiștii i se mai opun.
