Donații
Veridica.md
Republica Moldova a dispus, recent, reducerea de peste trei ori a numărului diplomaților și personalului tehnic al Ambasadei Rusiei la Chișinău. Potrivit autorităților moldovene, acest număr ar trebui să fie egal cu cel al angajaților Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Decizia a fost luată în urma unui scandal de spionaj declanșat de o investigație jurnalistică. Moscova, la rândul ei, a acuzat Republica Moldova de rusofobie și a amenințat că această decizie a Chișinăului nu va rămâne fără consecințe.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a anunțat, în ședința de Guvern din 26 iulie a.c., că numărul diplomaților și personalului tehnic de la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău va fi echivalat cu cel al angajaților Ambasadei Republicii Moldova la Moscova.
„Timp de mai mulți ani, chiar decenii la rând, am asistat și am fost ținta unor activități și politici destul de ostile din partea Rusiei. O parte din ele au fost realizate prin intermediul Ambasadei ruse la Chișinău. Am văzut recent și informații cu privire la un număr excesiv de antene (pe acoperișul Ambasadei ruse – n.a.). În opinia noastră, este foarte important ca serviciile diplomatice ale țării noastre, dar și a altor țări să se concentreze pe dezvoltare bunelor relații. Am ajuns la concluzia că numărul de diplomați (ruși – n.a.) trebuie limitat astfel, încât să se creeze o situație în care sunt mai puțini indivizi ce acționează pentru a destabiliza situația din Republic Moldova”, a declarat Nicu Popescu.
Referindu-se la un număr prea mare de antene montate pe acoperișul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ministrul Popescu avea în vedere o investigație jurnalistică realizată inclusiv de către Jurnal TV și publicată în ajun.
„Rușii și-au umplut Ambasada de la Chișinău cu multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Am numărat 28 de astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare (din Chișinău – n.a.). E aproape de două ori mai mult decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și stafful NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții”, afirmă realizatorii investigației.
Ei precizează că aceste sisteme, operate de ofițeri ai Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) și Serviciului de informații al armatei ruse (GRU) au fost folosite din plin în timpul summitului Comunității Politice Europene, care a avut loc în Republica Moldova la 1 iunie a.c., pentru a spiona lucrările reuniunii. De asemenea, ele au ajutat la realizarea unui atac cibernetic asupra instituțiilor de stat moldovenești, în urma căruia de pe serverele mai multor instituții guvernamentale au dispărut documente cu carater sensibil.
Antenele de la Ambasada Rusiei, capabile să ghideze rachetele lansate asupra Ucrainei?
Jurnalistul Serghei Kanev de la publicația The Insider, unul dintre realizatorii investigației despre antenele de pe clădirea Ambasadei ruse, spune că aceste antene pot indica și anumite ținte din Ucraina pentru rachete rusești.
„ /…/ Una dintre antene ţine legătura cu flota (n.r. rusă) de la Marea Neagră, iar altă antenă poate indica ţinte în Ucraina pentru rachetele de croazieră. /…/ Dacă antenele nu sunt de spionaj, de ce sunt deservite de ofiţeri GRU? Acolo sunt unele antene foarte „inteligente", capabile să prindă frecvenţele radio în Chişinău, să intercepteze convorbirile poliţiştilor, dispecerilor de zbor, altor servicii …", afirmă Serghei Kanev.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova l-a informat pe ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, că „la etapa actuală reprezentarea fiecărui stat, în baza principiului de paritate, urmează să constituie 10 funcții diplomatice și 15 poziții administrative, tehnice și de serviciu”.
Purtătorul de cuvânt al MAEIE, Igor Zaharaov, a precizat că 22 de diplomați ruși și 23 de angajați în funcții administrative și tehnice vor trebui să părăsească Republica Moldova până pe 15 august a.c.
Nu este clar dacă acest număr include și reprezentanți ai consulatului și Centrului de Cultură Rusă din Chișinău.
În orice caz, la scurt timp după decizia autorităților de la Chișinău de a reduce numărul personalului tehnic și al diplomaților ruși, Ambasada Federației Ruse a anunțat că nu va mai oferi servicii consulare, începând cu data de 5 august a.c.
În prezent, la cele trei instituții rusești activează peste 80 de persoane, în timp ce la Ambasada Republicii Moldova de la Moscova de patru ori mai puțin.
Igor Zaharov a subliniat că decizia de a reduce numărul angajaților Ambasadei ruse a fost luată în baza articolului 11 al Conveției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961 care prevede că „în lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menţinut în limitele a ceea ce el considera ca rezonabil şi normal, având în vedere împrejurările şi condiţiile existente în acest stat şi nevoile misiunii în cauză”.
La rândul său, reprezentanta oficială a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a respins acuzațiile de spionaj la adresa angajaților ambasadei și le-a calificat drept fantezii care „nu au nimic comun cu realitatea”. „Calificăm această decizie a Chișinăului drept nefondată și neprietenoasă care nu va rămâne fără răspuns. Este un nou pas spre distrugerea relațiilor bilaterale întreprins de către regimul de la Chișinău”, a declarat Maria Zaharova, citată de agenția oficială rusă TASS.
Pe fundalul acestui scandal de spionaj, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) a anunțat că a denunțat un acord de parteneriat cu Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) și un acord de cooperare cu Serviciul de Informații Externe rus (SVR). „Serviciului de Informații și Securitate nu menține relații de parteneriat extern cu structurile similare ale altor state, care în mod vădit sfidează legislația și acționează în detrimentul securității naționale, desfășoară activități subversive împotriva Republicii Moldova, inclusiv de subminare a funcționalității instituțiilor democratice ale statului, de destabilizare a situației social-politice, economice și de periclitare a integrității teritoriale a țării”, se arată într-un comunicat al SIS.
Decizia de a reduce personalul Ambasadei Federației Ruse, una întârziată
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la putere în Republica Moldova, Adrian Cheptonar, fost ofițer al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, spune că decizia de a reduce numărul de diplomați la Ambasada Rusiei „este o acțiune întârziată cu cel puțin 25 de ani”.
„Ei s-au obișnuit, timp de 30 de ani, să se comporte ca stăpânii în Chișinău, să fie obraznici. Vreau să vă asigur că subdiviziunea de contraspionaj a SIS cunoștea foarte bine mult mai multe detalii decât au devenit publice. Ei știau ce fac diplomații. Sunt lucruri cunoscute. /…/ Este o decizie întârziată cu 25 de ani, acest personal stufos nu e de acum în ambasadă, noi l-am moștenit. Această acțiune, din perspectiva lor, poate fi considerată ca fiind una neprietenoasă și exact așa au și comentat-o, dar este exact ceea ce trebuia să se întâmple”, a subliniat Adrian Cheptonar.
La rândul său, analistul politic, Ion Tăbârță, consideră că decizia de a reduce numărul diplomaților acreditați în Republica Moldova nu va descuraja Moscova în încercările ei de a prelua controlul asupra deciziilor politice adoptate la Chișinău. Mai mult decât atât, spune el, acțiunile Moscovei vor fi și mai virulente, cel puțin la nivel informațional. Decizia respectivă va complica și mai mult relațiile moldo-ruse și va trezi reacții adverse și din partea unor grupări proruse în interiorul Republicii Moldova.
„Această decizie a fost una complicată pentru autoritățile noastre. Decizia era cumva pregătită informațional în societatea moldovenească de către autorități deja de ceva timp. Nu exclud că această investigație jurnalistică legată de spionii din cadrul Ambasadei Ruse la Chișinău la fel a făcut parte din acel plan al autorităților noastre, poate chiar și al serviciilor speciale, ca să pregătească societatea pentru această decizie”, este de părere Ion Tăbârță.
Un alt analist politic, Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, a subliniat că reducerea numărului de diplomaţi ruşi la Chişinău era necesară şi aşteptată în contextual recentului scandal de spionaj.
„Acest pas al Chişinăului era aşteptat. Este tot atât de adevărat că această acţiune, după toate pronosticurile, va provoca o reacţie dură din partea Federaţiei Ruse, dar cred că Chişinăul a calculat foarte bine consecinţele şi s-a hotărât la o asemenea acţiune în condiţiile în care nu putem tolera în continuare o asemenea situaţie – Chişinăul s-a transformat într-un centru de spionaj rusesc. /…/ Indiscutabil, se vor întreprinde şi acţiuni pe filiera a ceea ce numim ,,coloana a cincea", elementele de influenţă rusă în interiorul societăţii moldoveneşti, dar trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de reacţii”, afirmă Anatol Țăranu.
De altfel, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a și amenințat Republica Moldova că va avea de suportat consecințe în urma deciziei de a impune Moscova să-și reducă personalul de la Ambasada de la Chișinău.
Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, după ce a fost convocat la Ministerul de Externe al Moldovei,
Chișinău, 24 noiembrie 2022. ©EPA-EFE/DUMITRU DORU
Moscova amenință Chișinăul că va avea de suportat consecințe
Oleg Vasnețov a acuzat Chișinăul că s-ar fi lăsat atras într-o campanie de rusofobie. „Era de așteptat (acestă decizie – n.a.), dar nu am crezut că va urma așa de repede. Chișinăul se implică într-o cursă a rusofobiei. Însă credem că autoritățile responsabile care au luat astfel de decizii înțeleg ce consecințe pot urma pe viitor”, a spus ambasadorul rus.
Întrebat de jurnaliști despre antenele de pe clădirea ambasadei ruse, Oleg Vasnețov a declarat că edificiul a fost construit și dat în folosință la sfârșitul anilor 1990 și că antenele datează de atunci.
„Dacă ar fi lucrat foarte bine internetul, telefonia, nu ar fi fost necesar de montat atâtea antene. Aceste antene sunt procurate de pe piața internă (din Republica Moldova – n.a.) de la furnizorii de servicii de telecomunicații”, a menționat ambasadorul rus la Chișinău.
În ceea ce privește acțiunile de răspuns ale Rusiei la care se refera ambasadorul Vasnețov, acestea ar putea fi multiple – de la unele cu caracter economic (desi relațiile economice moldo-ruse s-au redus la minim în ultimii ani) până la acțiuni subversive la adresa statului Republica Moldova.
Este de așteptat, ca Moscova să lovească în punctele nevralgice ale Republicii Moldova, adică acolo, unde Rusia încă își mai păstrează o influență puternică sau unde autoritățile de la Chișinău nu controlează deloc situația: fie în regiunea separatistă transnistreană, unde Rusia își menține trupele încă din timpul URSS; fie în regiunea autonomă găgăuză, unde simpatiile proruse ale localnicilor au atins cote maxime și unde propaganda rusă e la ea acasă.
În ceea ce privește regiunea găgăuză, aici Rusia ar putea încerca să destabilizeze din nou situația, așa cum s-a întâmplat nu o dată, după ce tentativele de a provoca tulburări în masă la nivelul întregii Republicii Moldova cu ajutorul fostului Partid Șor, acum scos în afara legii, au eșuat. Cu atât mai mult că, în urma recentelor alegeri, guvernator al regiunii a devenit un exponent alt acestui fost partid, care își afișează pe față opoziția față de puterea centrală de la Chișinău.
Și, nu în ultimul rând, autoritățile de la Chișinău ar trebui să se aștepte la multiple campanii de dezinformare lansate de agenții de influență ai Moscovei împotriva actualei puteri proeuropene.
Scandalul de spionaj legat de antenele de pe Ambasada Rusiei la Chișinău nu este primul de acest gen. O investigație publicată, în aprilie a.c., de către mai multe instituții media europene constata că ambasadele Rusiei din mai multe state de pe continent au capacități de ascultare semnificative, în special la Bruxelles, unde se află sediul NATO și al UE. Cel puțin 182 de antene satelit erau instalate în acel moment pe acoperișurile ambasadelor ruse din Europa, fiind legate de o rețea masivă de spionaj și colectare de informații. Pe parcursul ultimelor luni, numeroși diplomați ruși au fost expulzați din țări ca Norvegia, Polonia, România etc.
