Donații
Veridica.md
Opoziția din Belarus nu are nicio speranță ca alegerile prezidențiale din 26 ianuarie să fie corecte. Autocratul Alexandru Lukașenko, la putere de 30 de ani, va obține un nou mandat, iar țara va rămâne în dezacord cu Occidentul și în strânsoarea Rusiei.
Veridica a stat de vorbă cu Alesia Rudnik, directoarea grupului de reflecție belarus independent din exil Center for New Ideas, despre cum crede că se va desfășura procesul și la ce ne putem aștepta din partea regimului. Alesia Rudnik este și ea una din victimele regimului, fiind condamnată, în contumacie, la zece ani de închisoare.
Cei care se ridică împotriva lui Lukașenko riscă „detenție, tortură, presiune asupra rudelor, emigrare, proprietăți confiscate, imposibilitatea de a reintra pe piața muncii”
VERIDICA: În primul rând, să discutăm despre atmosfera din Belarus. Cum ați descrie climatul politic actual din țară, acum că alegerile prezidențiale se apropie?
ALESIA RUDNIK: Belarusul rămâne o autocrație, cu toate trăsăturile sale specifice: nivelul ridicat de represiune, controlul statului asupra sferelor informaționale, politice, sociale, culturale. În ajunul alegerilor, elitele conducătoare au sporit presiunea asupra activiștilor și inițiativelor rămase, descurajând în același timp orice posibilitate de disidență prin blocarea completă a accesului la informații despre oficialii electorali, anunțând data alegerilor cât mai târziu posibil, exercitând presiuni asupra cetățenilor, împingându-i să ia parte la „campania” cetățenească în cadrul unui flashmob scandalos organizat pe rețelele sociale în sprijinul lui Lukașenko.
Ca la toate alegerile anterioare, nu există dezbateri sau critici la adresa lui Lukașenko, care s-a asigurat încă o dată că oamenii săi controlează comisia electorală care îi va anunța victoria la viitoarele alegeri. În plus, nu vor fi observatori străini credibili care să monitorizeze alegerile, ceea ce este din nou un alt semn al controlului înăsprit asupra alegerilor.
VERIDICA: La ce fel de atmosferă vă așteptați în timpul alegerilor? Ar trebui să anticipăm o represiune sporită pe măsură ce se apropie data alegerilor?
ALESIA RUDNIK: Mă aștept ca autoritățile să închidă internetul pentru a preveni orice scurgere de informații. S-ar putea să fie detenții planificate în ajunul alegerilor, o narațiune despre grupuri de oameni care plănuiesc sabotaje (cum s-a întâmplat în timpul alegerilor din 2024). S-ar putea să vedem, de asemenea, reportaje TV montate special, cu deținuți politici care votează pentru Lukașenko sau lucruri similare. Așa că mă aștept la multă acoperire mediatică propagandistă, dar cred că nivelul represiunii va rămâne similar cu cel actual.
VERIDICA: După reprimarea brutală a protestelor din 2020, pare puțin probabil ca anul acesta să fie demonstrații în masă. Cu toate acestea, observatorii străini întreabă adesea: de ce belarușii nu protestează? Ați putea explica consecințele cu care s-ar confrunta oamenii dacă ar încerca să protesteze acum?
ALESIA RUDNIK: Ar urma detenție, tortură, presiune asupra rudelor, emigrare, proprietăți confiscate, imposibilitatea de a reintra pe piața muncii.
Lukașenko îi rămâne loial lui Putin atâta timp cât propria sa putere nu este amenințată
VERIDICA: Nu este un secret pentru nimeni că rezultatul alegerilor îl va favoriza pe Alexandru Lukașenko. În opinia dumneavoastră, la ce ne putem aștepta de la următorul său mandat?
ALESIA RUDNIK: La nimic nou: manevrarea presiunii lui Putin asupra țării, manipularea tuturor sferelor vieții pentru a asigura status quo-ul regimului, o disponibilitate sporită de a construi legături economice și politice mai strânse cu China.
VERIDICA: Să discutăm în detaliu despre impactul Rusiei. Cum anticipați că vor evolua politicile lui Lukașenko față de Putin și țările occidentale în viitorul apropiat?
ALESIA RUDNIK: Nu vor evolua în viitorul apropiat. Lukașenko îi va rămâne loial lui Putin în măsura în care această loialitate nu îi amenință propria putere. Țările occidentale vor continua să se abțină public de la comunicarea cu Lukașenko, dar în spatele ușilor închise vor încerca să determine eliberarea deținuților politici. În cazul în care politicile occidentale se vor schimba față de Rusia, se vor schimba și cele cu privire la Belarus.
VERIDICA: Ce schimbări prevedeți în poziția lui Lukașenko față de războiul din Ucraina, având în vedere loialitatea lui față de Putin până acum?
ALESIA RUDNIK: Nu vor fi schimbări semnificative. El a dat întotdeauna semnale înșelătoare și s-a folosit de o retorică manipulatoare, dar acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele, iar el va continua să-l susțină pe Putin cât de puțin are nevoie pentru a câștiga cât de mult poate.
Eliberarea unor prizonieri politici nu este suficientă pentru a schimba regimul și relația acestuia cu Occidentul
VERIDICA: Numărul deținuților politici din Belarus rămâne uimitor de mare – 1.258 de persoane sunt în prezent încarcerate. Totuși, din vara anului 2024, Lukașenko a început să elibereze câțiva prizonieri, aparent ca parte a unui efort de a stabili o relație cu țările occidentale. Credeți că această tendință va continua?
ALESIA RUDNIK: Cred că va continua. Cu toate acestea, va fi nevoie de mult efort și forță emoțională din partea lui pentru a decide să-și elibereze oponenții politici principali. Deci, situația în ceea ce privește eliberările ar putea să fie aproximativ aceeași.
VERIDICA: Cât de reușită credeți că ar putea să fie această strategie? Vor fi oare guvernele occidentale dispuse să treacă cu vederea crimele lui Lukașenko în schimbul unor astfel de gesturi, mai ales când noi arestări urmează fiecărei eliberări?
ALESIA RUDNIK: În primul rând, nu cred că, în practică, guvernele occidentale pot trece cu vederea crimele lui Lukașenko. În al doilea rând, chiar dacă trec cu vederea, sancțiunile, introduse pentru alte acțiuni, nu vor fi ridicate ca urmare a eliberării deținuților politici. Dar dacă îi eliberează pe oponenții săi politici, unele dintre guvernele occidentale ar putea să-i dea un semnal că se apropie de drumul cel bun.
VERIDICA: În opinia dumneavoastră, când ar putea apărea schimbări semnificative în Belarus și ce factori ar putea declanșa o astfel de transformare?
ALESIA RUDNIK: Cred în transformarea prin colapsul din interior al sistemului sau eliminarea autocrației prin evoluție. Nu sunt posibile proteste și, așa cum am văzut în 2020, acestea nu ar declanșa schimbări. Cel mai realist scenariu, în opinia mea, este voința personală a lui Lukașenko de a renunța la putere și de a păstra un control simbolic asupra acesteia.
VERIDICA: În condițiile în care economia belarusă este într-o situație dificilă, iar sancțiunile occidentale sunt în curs, ce rol credeți că joacă presiunile economice în modelarea strategiei regimului înaintea alegerilor?
ALESIA RUDNIK: Situația economică nu influențează politica lui Lukașenko înaintea alegerilor. El este „în siguranță” atâta vreme cât economia Rusiei funcționează.
Dacă Putin dispare, Belarus ar putea avea la dispoziție un scurt interval de timp pentru a ieși din „capcana politică a Rusiei”
VERIDICA: Alianța Belarusului cu Rusia pare mai puternică ca niciodată. Există vreo șansă ca Lukașenko să-și schimbe traseul sau este acum legat ireversibil de agenda lui Putin?
ALESIA RUDNIK: Deocamdată nu este un scenariu realist, dar, în cazul în care Putin își pierde puterea și altcineva devine președinte, va exista un mic interval de timp pentru Lukașenko de a-și găsi calea de ieșire din capcana politică rusă. Dar, deoarece nu există nicio o alianță alternativă pentru el, mă îndoiesc că asta se poate întâmpla.
VERIDICA: Cum vedeți rolul diasporei belaruse în modelarea percepțiilor internaționale despre alegeri și în susținerea disidenței interne?
ALESIA RUDNIK: Nu există nicio disidență internă despre care să știu. Cu toate acestea, unele dintre reacțiile mai blânde de nemulțumire, cum ar fi votul „împotriva tuturor”, pot fi motivate din străinătate. În același timp, rolul diasporei în formarea disidenței interne este absent din cauza riscurilor mari de securitate pe care astfel de legături le ridică pentru belaruși în interiorul țării.
Percepțiile internaționale sunt modelate în primul rând de opoziția belarusă din exil și, parțial, de reprezentanții diasporei lor politice de la ambasade, care își informează în mod regulat politicienii de acasă despre situația politică. Cu toate acestea, nu cunosc strategii specifice de acțiuni ale diasporei în țările de reședință legate de alegeri.
