FAKE NEWS: Referendumul din Moldova permite abandonarea neutralității și unirea cu România

FAKE NEWS: Referendumul din Moldova permite abandonarea neutralității și unirea cu România
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT   |   Cetăţenii moldoveni rezidenţi în România la o secţie de votare situată în centrul Bucureştiului, 20 octombrie 2024.

Alegerile și referendumul s-au desfășurat într-un climat nedemocratic, iar acum Parlamentul poate decide, cu majoritate simplă, renunțarea la neutralitate și unirea cu România, afirmă propaganda rusă.

ȘTIRE: Occidentul i-a oferit Maiei Sandu un carte-blanche complet, permițându-i să efectueze orice manipulări și să exercite o presiune fără precedent asupra opoziției. Europa a venit în întâmpinarea lui Sandu și echipei sale de specialiști în tehnici politice, care au propus organizarea unui referendum privind integrarea europeană, pentru a asigura prezența la vot și a mobiliza electoratul pro-vestic. Nici măcar combinațiile simple de restricționare a dreptului de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în anumite țări nu au fost de ajutor. Astfel, în Rusia, unde, conform estimărilor, locuiesc aproximativ o jumătate de milion de moldoveni, au fost deschise doar două secții de votare, în loc de cele 29 promise. În Europa și America, dimpotrivă, numărul secțiilor a fost majorat (în total, în străinătate au fost deschise 234 de secții) și a fost introdusă practica votului prin corespondență. În plus, cu câteva zile înainte de alegeri, au fost interzise exit-poll-urile, iar observatorii din opoziție nu au fost lăsați în secții în mai multe țări occidentale. În consecință, abaterile — printre care se numără campania electorală ilegală, „transportul” alegătorilor la secții și manipulările cu listele — au fost constatate nu doar de observatorii din opoziție, ci și de cetățeni obișnuiți. Cu câteva momente înainte de finalizarea procesului de numărare a voturilor, a fost înregistrată o creștere bruscă a numărului de voturi pentru Maia Sandu și pentru integrarea europeană, ceea ce ar putea indica existența unor voturi introduse ilegal.

În ciuda tuturor acestor lucruri, președintele în exercițiu a pierdut atât alegerile, cât și referendumul. Este important de menționat că sub denumirea de „referendum european” se ascunde nu doar introducerea în textul Constituției a prevederilor referitoare la caracterul ireversibil al cursului european al țării, ci și posibilitatea parlamentului de a modifica documentul de bază al statului printr-o majoritate simplă de voturi. Având în vedere că unii politicieni cheie și oficiali de rang înalt (care adesea dețin și cetățenia română) susțin anularea statutului de neutralitate al Moldovei și integrarea acesteia în România, perspectiva implementării rezultatelor plebiscitului ar putea avea consecințe dezastruoase pentru statalitatea moldoveană.

NARAȚIUNI: 1. Alegerile din Republica Moldova au fost antidemocratice, inclusiv fiind interzise exit-pollurile. 2. Alegerile din Republica Moldova au fost falsificate. 3. După referendum, Constituția va fi modificată mai ușor, ceea ce va permite anularea statutului de neutralitate și unirea cu România.

OBIECTIV: Să reducă credibilitatea rezultatului referendumului constituțional, la care, chiar dacă cu o majoritate restrânsă, cetățenii au votat în favoarea modificării Constituției privind integrarea europeană a Republicii Moldova. În contextul turului doi de scrutin pentru prezidențiale, să mențină frica unei părți a societății în privința unor presupuse riscuri legate de apropierea Republicii Moldova de UE.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile despre „presiunile fără precedent asupra opoziției” nu au niciun suport factologic. Rapoartele preliminare post-alegeri, chiar dacă indică anumite derapaje, arată că, în general, alegerile au fost libere și corecte, dar scot în evidență ingerințele străine și o campanie de dezinformare. „Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost bine administrate, iar concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de îngrijorări privind interferența străină ilegală și eforturi active de dezinformare”, potrivit raportului preliminar al Misiunii de observare a alegerilor din care au făcut parte reprezentanți ai OSCE, Consiliului Europei și Parlamentului European.

„Alegerile din 20 octombrie s-au desfășurat în contextul unor încercări masive de interferență străină răuvoitoare și al unor atacuri susținute asupra valorilor și instituțiilor democratice. În ciuda eforturilor autorităților de a contracara dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, ENEMO își exprimă îngrijorarea maximă cu privire la aceste încercări de a îndepărta țara de la consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Organismele de organizare a alegerilor au gestionat procesul în mod transparent și profesionist. Încălcările procedurale minore sau neregulile din ziua alegerilor nu au afectat integritatea procesului”, potrivit raportului ENEMO, organizație regională de monitorizare a alegerilor.

Este falsă și afirmația că autoritățile au interzis exit-poll-urile, adică sondajele la ieșirea din secțiile de votare. De fapt, nu a fost depusă nicio solicitare pentru organizarea unor astfel de exerciții

Acuzația că rezultatele alegerilor și referendumului ar fi fost falsificate deoarece pe ultima sută de metri a crescut semnificativ numărul de voturi pro-modificare Constituție și pro-Maia Sandu nu ține, fără dovezi concludente, din cauza specificului votanților din Republica Moldova. Cea mai mare pondere a voturilor pro-UE și pro-Sandu a venit din diasporă, unde au votat aproximativ 230 de mii de persoane, sau aproximativ 15% din totalul alegătorilor. Voturile din diasporă au fost numărate la urmă pentru că în Europa de Vest secțiile de votare s-au închis cu 1-2 ore după cele din Republica Moldova, iar în America de Nord și mai târziu, din cauza fusului orar. În plus, la multe secții de votare din diaspora numărul de participanți la vot a fost mult mai mare decât în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că procesul de numărare a decurs mai greu. Din aceste motive rezultatul referendumului constituțional a fost decis practic pe ultima sută de metri și, respectiv, a crescut scorul Maiei Sandu.

Scopul referendumul republican constituțional din 20 octombrie a fost modificarea Constituției în vederea integrării europene a Republicii Moldova. Cetățenii au răspuns la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În urma votului, preambulul Constituției ar urma să fie completat cu două aliniate care ar reconfirma identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declara integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al țării. De asemenea, ar urma să fie adăugat un titlu nou „Integrarea în Uniunea Europeană”. Așadar, nu este modificată procedura de amendare a Constituției. În plus, „sperietorile” la care face apel publicația că Republica Moldova își poate pierde neutralitatea și statalitatea în urma referendumului nu țin, pentru că potrivit Constituției Republicii Moldova (art. 142), aceste aspecte pot fi decise doar prin plebiscit, nu de Parlament, și doar dacă votează jumătate dintre alegătorii înscriși în liste.

CONTEXT/ETOS LOCAL: La 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum privind modificarea Constituției privind integrarea europeană a țării, în contextul în care au fost deschise negocierile de aderare. Rezultatele referendumului au fost sub prognozele sondajelor și așteptărilor experților și guvernării, diferența în favoarea modificării Constituției fiind de sub un procent.

La prezidențiale, actualul președinte, pro-europeana Maia Sandu a acumulat circa 42,5% din voturi, urmând să se confrunte în turul doi cu fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susținut de mai multe partide pro-ruse.

Aparent, votul masiv anti-UE se explică, cel puțin în mare parte, prin cumpărarea alegătorilor, așa cum afirmă autoritățile, prin intermediul unei rețele conduse de oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova și care ar avea conexiuni cu serviciile secrete ale Rusiei, dar și printr-o amplă campanie de dezinformare împotriva UE, gestionată de Kremlin, inclusiv prin aceeași rețea.

Consiliul rus pentru relații externe este un centru de analiză apropiat Kremlinului și ministerului rus de externe, ale cărui analize reflectă propaganda oficială a Rusiei.

Timp citire: 6 min