Republica Moldova în anul 2024 a fost în atenția propagandei ruse în special în contextul referendumului privind integrarea europeană a țării și al alegerilor prezidențiale. Rușii au promovat narațiuni menite să divizeze și mai mult societatea și, la fel ca în 2023, teme legate de implicarea țării în războiul din Ucraina, pretinse atacuri asupra Transnistriei și aderarea la NATO, precum și „propaganda” LGBT. În goana după narațiuni cât mai „convingătoare” și panicarde, propaganda a ajuns uneori la derizoriu, lansând falsuri care stârnesc râsul.
Top narațiuni
Anul 2024 a fost unul electoral și în Republica Moldova, unde la 20 octombrie au avut loc alegeri prezidențiale, dar și un referendum constituțional, privind integrarea europeană a țării. Deși nu are efecte juridice în procesul de negocieri, lansat anul trecut, acest exercițiu a fost ținta atacurilor Kremlinului, care a încercat să deturneze parcursul european al Republicii Moldova.
Prin referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova se urmărește, de fapt, implicarea acesteia în război de partea NATO, potrivit unei narațiuni promovate de instituțiile media subordonate Kremlinului care a evoluat în narațiunea că referendumul permite renunțarea la neutralitate și unirea cu România. Printre alte falsuri la acest subiect demontate de Veridica au fost că referendumul ar fi avut ca scop eliminarea opoziției sau că plebiscitul a fost fraudat. Unul „de top” a fost lansat de ministrul rus de Externe, care a afirmat că prin organizarea referendumului, Republica Moldova renunță la Transnistria.
În paralel cu narațiunile îndreptate direct împotriva referendumului, mediul online și presa tradițională au abundat în falsuri despre Uniunea Europeană, menite să crească nivelul euroscepticismului printre alegătorii din Republica Moldova, pentru a-i determina să voteze împotriva cursului occidental. Pe de o parte s-a încercat să creeze o imagine a Uniunii Europene în care țările mici sau noii membri nu beneficiază de aceleași drepturi. În UE, doar țările fondatoare se bucură de drepturi, potrivit uneia dintre aceste narațiuni demantelate de Veridica, deoarece toate statele membre se bucură de aceleași drepturi, inclusiv de dreptul la veto pe anumite chestiuni, de care, în ultimul timp, s-a folosit în mod repetat Ungaria, spre exemplu. Tot aici poate fi remarcat falsul că România e un stat de mâna a doua în UE și că aderarea nu a ajutat-o din punct de vedere economic, iar și Moldova riscă aceeași soartă. Pe de altă parte, au fost promovate intens falsurile despre pierderea statalității Republicii Moldova odată cu aderarea la UE, că Occidentul nu ajută Republica Moldova și că deja a pus stăpânire pe bunurile acesteia, așa cum ar fi sistemul bancar.
O altă temă majoră a narațiunilor false promovate în 2025 a fost cea a existenței unei așa-numite agende LGBT sau că deja a devenit obligatorie în Republica Moldova, iar Occidentul îi impune Republicii Moldova ideologia anti-familie.
O altă linie de atac a avut ca scop să aprofundeze clivajele din societatea moldovenească. Pe de o parte propaganda a acuzat guvernarea propeuropeană de la Chișinău că divizează societatea, dar pe de alta a lansat o serie de falsuri care urmărea anume acest scop. Printre acestea ar fi că în Republica Moldova s-ar duce o luptă între politicienii pro-români și pro-moldoveni, că Maia Sandu este doar președintele cetățenilor moldoveni din diasporă, sau că la Chișinău ar fi promovată o politică rusofobă.
Și în al treilea an de război al Rusiei în Ucraina, propaganda Kremlinului a pedalat pe narațiunea implicării iminente a Republicii Moldova în război, mânată de NATO, precum și așa-zisa intenție de lansare a unor atacuri asupra regiunii separatiste transnistrene. Scopul a fost să introducă frică în societate și neîncredere în rândul populației din stânga Nistrului. Astfel, 2024 a abundat de „știri” despre intenția Occidentului de a transforma Republica Moldova într-un cap de pod antirusesc, că își va trimite militarii pe front sub drapel francez, sau că UE pregătește România și Republica Moldova de război împotriva Rusiei.
În paralel a fost lansate falsurile alarmiste despre pregătirea atacurilor asupra Transnistriei ba de către Ucraina, ba de către România, iar Chișinăul a fost acuzat că impune taxe care vor duce la anexarea Transnistriei de către România și că a provocat criza energetică în Transnistria, asta chiar dacă Gazpromul a fost cel care a sistat livrările de gaz în regiunea secesionistă.
Top 5 FAKE NEWS
FAKE NEWS: NATO vrea să construiască un terminal logistic militar în Republica Moldova prin care să livreze armament în Ucraina, potrivit politicianului fugar pro-rus Ilan Șor, dar și a unui număr mare de canale de Telegram și pagini de Facebook. De fapt este vorba de un terminal logistic, pe care autoritățile de la Chișinău vor să-l construiască pentru a-și dezvolta capacitățile de infrastructură. Scopul știrii false a fost să se asocieze un proiect de infrastructură cu NATO și războiul din Ucraina, inducând în paralel frica în societate în privința unor presupuse intenții ale autorităților pro-europene de la Chișinău și ale Occidentului de a implica Republica Moldova în război.
FAKE NEWS: Moldova vrea să-i dea Ucrainei un depozit rusesc de arme din Transnistria. Prin acest tip de narațiuni se încearcă să inducă frica în societate că Republica Moldova poate deveni teatru de război. Depozitul militar de la Cobasna, construit în perioada sovietică este amplasat în stânga Nistrului, în regiunea separatistă transnistreană, și este păzit de militari ruși; Chișinăul nu controlează regiunea în cauză.
FAKE NEWS: Militarii ruși din Transnistria apără interesele României și Ucrainei, potrivit unui așa-zis expert de la Tiraspol, care a încercat astfel să glorifice rolul Rusiei în menținerea păcii pe Nistru, dar și a stabilității la nivel regional. Narațiunea nu are nicio logică: în contextul războiului din Ucraina, Kievul ar fi interesat să nu existe niciun fel de prezență militară rusă în spatele frontului său. La fel, România nu are nimic de câștigat din prezența militară rusă la ceva mai mult de 100 de km de hotarele sale.
FAKE NEWS: România e de vină pentru foametea din Moldova Sovietică din 1946-47, deoarece a scos din regiune tehnica și inventarul agricol, a afirkat vicepreședintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev. Declarațiile urmăresc să disocieze fosta URSS și, respectiv, Rusia, ca succesor legal al acesteia, de evenimente negative, în acest caz, foametea organizată. În același timp, scopul este să prezinte România, ca parte a Occidentului, ca principalul factor care a provocat foametea, decesele și suferința a sute de mii de persoane. Veridica a demonstrat, studiind cercetări și monografii, dar și consultând istorici, că afirmația este un fals.
FAKE NEWS: Maia Sandu este vinovată pentru creșterea ratei infracționalității în R. Moldova, potrivit concluziilor unui canal de telegram pro-Kremlin, după ce un criminal turc a fost omorât la o terasă din Chișinău. În realitate, rata infracționalității a scăzut iar combaterea criminalității nu este atribuția președintelui statului.
Top 5 DEZINFORMĂRI
DEZINFORMARE: Armata Republicii Moldova va deveni parte a armatei române, potrivit unor politicieni pro-ruși care au prezentat eronat un document cu privire la operațiuni sub egida organizațiilor internaționale. Obiectivul a fost să alimenteze frica în societate despre o posibilă implicare a militarilor moldoveni în acțiuni militare și, indirect, să readucă în discuție narațiunea despre „anexarea” Republicii Moldova cu România. De fapt, era vorba de un Protocol semnat la București care prevede susținerea reciprocă în domeniul pregătirii și participării în comun la misiuni și operații sub egida organizațiilor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană.
DEZINFORMARE: Sancțiunile UE pentru moldoveni, similare deportărilor staliniste. A fost vorba despre impunerea unor sancțiuni de către Consiliul European față de politicieni și oameni de afaceri cu cetățenie moldovenească sau rusă implicați în activități destabilizatoare. Unele dintre aceste persoane au legături cu dosarul „Frauda bancară”, care a dus la pierderi uriașe pentru bugetul Republicii Moldova. Altele sunt asociate eforturilor orchestrate de Kremlin în vederea destabilizării Republicii Moldova. Veridica a arătat că persecuțiile staliniste în Republica Moldova au constat în deportări la scară largă (sute de mii de persoane), făcute pentru a elimina identitatea națională și socială din teritoriile românești invadate și anexate de URSS. În cazul sancțiunilor europene este vorba de câțiva indivizi a căror implicare în acțiuni infracționale sau de destabilizare a securității a fost deja probată. Sancțiunile sunt menite doar să îi împiedice pe respectivii indivizi să desfășoare activități economice menite să le susțină operațiunile pe teritoriul Uniunii Europene, sau să pătrundă pe teritoriul acesteia; nici nu se pune problema de detenție, deportări, confiscări ale averilor (activele sunt doar înghețate) sau orice alte acțiuni punitive arbitrare (pentru oricare din acestea este nevoie de decizii ale instanțelor în urma unor procese).
DEZINFORMARE: NATO a fost creat de ofițeri naziști germani, potrivit narațiunii promovate de un șir de canale Telegram pro-Kremlin. Acestea au prezentat o listă de opt ofițeri germani din Primul și al Doilea Război Mondial. Ei însă au îndeplinit însă diferite funcții în NATO începând cu 1957, pe când Alianța a fost creată în 1949. Republica Federală Germană a aderat la NATO în 1955.
DEZINFORMARE: Intenția de a părăsi CSI aruncă Moldova în criză economică este parte a unei narațiuni mai mari că viitorul fericit al Republicii Moldova ar fi alături de Rusia de care depind în continuare exporturile moldovenești și creșterea economiei. Presa rusă și politicieni pro-ruși de la Chișinău exagerează importanța statelor CSI pentru exporturile și, respectiv, economia Republicii Moldova. De fapt, în anul 2023, ponderea CSI în exporturile moldovenești a fost doar de ceva mai mult de 7%, în condițiile în care până la sfârșitul anilor 90 70% din mărfurile moldovenești aveau ca destinație piața CSI. Republica Moldova s-a orientat și mai mult spre alte piețe, în special cea comunitară, când Rusia a impus interdicții unor categorii sensibile de produse moldovenești ca represalii la semnarea Acordului de liber schimb cu UE.
DEZINFORMARE: Conducerea Republicii Moldova încearcă să interzică creștinismul și să readucă țara la păgânism, potrivit unei narațiuni demontate de Veridica.md. Scopul acestei narațiuni a fost să asocieze autoritățile pro-europene cu oponenții valorilor tradiționale și ai religiei. De fapt, autoritățile moldovenești nu încearcă să le ia oamenilor creștinismul și, cu atât mai puțin, să-i aducă înapoi în păgânism
FAKE NEWS bizare
Experta în toate, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a identificat și principala problemă a crizei demografice cu care se confruntă Republica Moldova - exercițiile NATO. „Înțeleg de ce scade rata natalității în Republica Moldova. Dacă sunt 17 exerciții militare cu participarea militarilor americani și români, atunci bărbații moldoveni pur și simplu nu au timp să se ocupe de procreare”, a declarat Zaharova. Este adevărat că în Republica Moldova natalitatea este în scădere, dar este vorba de un proces care se atestă, cu mici întreruperi, de 30 de ani. Aprecierile Mariei Zaharova cu privire la potențialul militarilor moldoveni par să fi fost influențate de legendele privind virilitatea lui Ștefan cel Mare. Pare a fi totuși incorect să fie pusă în cârca militarilor moldoveni, mai ales a celor care participă la exerciții militare, întreaga responsabilitate pentru scăderea natalității în Republica Moldova. Armata are aproximativ 6.000 de militari, dintre care doar câteva zeci/sute participă la exerciții militare, care, de regulă, durează câteva zile pe an.
FAKE NEWS: Bucureștiul se teme că moldovenii vor denunța Unirea din 1859, potrivit unui politolog de la Tiraspol, care spune că moldovenii din România ar putea denunța Unirea Principatelor din 1859, din cauza politicii de românizare agresivă promovată de București în Republica Moldova. Afirmațiile despre o posibilă denunțare a Unirii Principatelor din 1859 este una nouă, dar face parte dintr-o- meta-narațiune promovată încă în perioada sovietică despre existența unui popor moldovenesc și a limbii moldovenești distincte de poporul și limba română, care s-a înrădăcinat destul de adânc în societate și care este susținută și în prezent de Kremlin, dar și de politicieni pro-Moscova de la Chișinău. În România modernă nu a existat vreun curent politic sau vreo voce chiar și marginal relevantă care să propună anularea unirii din 1859.
FAKE NEWS: Moldova vrea zid la granița cu Ucraina - un fals cras, bazat pe declarațiile imaginate de propaganda rusă ale ministrului de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi. Veridica a demonstrat că pe lângă faptul că ministrul nu a făcut asemenea declarații, un astfel de proiect ar fi imposibil din punct de vedere economic și logistic.
