Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Pachetul legislativ al Bruxellesului privind Inteligența Artificială (Omnibus) e menit să descurajeze folosirea „malefică” a IA – dezinformare, pornografie deepfake (inclusiv cu copii) etc. UE pare să neglijeze însă inițiativa europeană în domeniul IA, văzut ca unul cheie pentru viitorul tehnologic și economic.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Bătălia pentru controlul Congresului american a început cu mult înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie. E o bătălie marcată de eforturi de „redesenare” a circumscripțiilor electorale, dispute din instanțe, inițiative legislative la nivel național și promovarea propriilor narațiuni.
Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
Românii plătesc cu până la 45% mai mult pentru energie. Facturile lor sunt umflate de problemele din sistem – proasta administrare, lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă, distorsiuni de piață cauzate de stat – dar și de „rentele” care ajung în buzunarele așa-numiților „băieți deștepți”.
Compania NIS reprezintă în prezent cel mai important instrument de presiune economică al Rusiei în Serbia. Pentru a evita sancțiunile americane, Belgradul este obligat să forțeze vânzarea acesteia. Aceasta ar urma să fie cea mai de amploare tranzacție din sectorul energetic din Balcani din ultimele două decenii. Cu toate acestea, povestea este încă marcată de numeroase incertitudini.
Călcând pe urmele Uniunii Sovietice și ale Imperiului Țarist, Rusia lui Putin încearcă să dicteze direcția literaturii prin interzicerea operelor pe care le consideră nepotrivite. Este o strategie care ar putea avea efectul unui bumerang, împingând publicul tocmai spre titlurile interzise.
Rusia pare să abandoneze, treptat, discursul triumfalist despre o victorie totală în războiul împotriva Ucrainei. Atât Kremlinul cât și propagandiștii săi par preocupați să „vândă” pacea în așa fel încât să nu pară un eșec al „operațiunii militare speciale”.
Viktor Orbán e un fan împătimit al fotbalului, care are un loc chiar și în filozofia sa politică. A construit stadionul care va găzdui finala Ligii Campionilor, dar în seara finalei locul de onoare îi va reveni succesorului său, Peter Magyar. Povestea poate fi privită și ca o parabolă pentru ce se întâmplă zilele acestea cu Ungaria și cu sistemul construit de Orbán.
Lupta împotriva internetului arată că regimul Putin încearcă să reorganizeze viața cotidiană în jurul logicii securității, a controlului și a dependenței de o infrastructură controlată de stat. Paradoxul este că acest atac vizează tocmai unul dintre puținele domenii în care Rusia avea un real potențial de modernizare: economia digitală.
Decizia Kremlinului de a avea o paradă mai mică de Ziua Victoriei a fost percepută inclusiv ca un semn al fricii lui Putin de propria armată. Parada ar putea fi însă și o capcană întinsă Ucrainei, care e provocată să atace, ceea ce ar putea justifica represalii masive, chiar și cu arme neconvenționale. Într-un astfel de scenariu, cel care a ordonat represaliile – Putin – ar putea să își asume meritele câștigării războiului.
Pe fondul sancțiunilor impuse oligarhului Bidzina Ivanișvili și al unui parteneriat strategic înghețat cu Statele Unite, proiectul pare să fie nu atât o inițiativă imobiliară, cât mai degrabă o încercare de a crea un pretext convenabil pentru dialogul cu Washingtonul.
În 2021, KGB-ul belarus a forțat un avion european să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevici. În 2026, Protasevici este unul din propagandiștii regimului Lukașenko.
Trei economiști analizează pentru Veridica argumentul din moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR potrivit căruia privatizarea și listarea la Bursă a unor companii de stat înseamnă „vânzare frauduloasă a averii statului”.
Salutată cu entuziasm și la Budapesta, și la Bruxelles, victoria categorică a lui Péter Magyar și a formațiunii sale TISZA la alegerile din Ungaria e cu siguranță o veste bună pentru lumea Europa și pentru lumea democratică în sine. Cât de bună e ea rămâne însă de văzut.
În Balcanii de Vest, Muntenegrul e țara cea mai avansată în negocierile de aderare la UE. Există însă actori politici puternici care preferă apropierea de Serbia și adoptarea unor legi de inspirație rusească, ceea ce ar putea duce la ratarea țintei de aderare în 2028.
Experți juridici apropiați de partidele iliberale din Polonia și Ungaria încearcă să se asigure că, după ce acestea pierd puterea, rețelele pe care le-au construit rămân intacte și conectate la stat până la următoarele alegeri.
Rusia, la fel ca alte țări cu zăcăminte importante de petrol, a economisit o parte din veniturile sale petroliere pentru generațiile viitoare și pentru stabilitate. După 2022, Moscova a început să-și utilizeze fondul suveran creat în acest scop pentru a finanța un război care generează instabilitate pe viitor.
La 40 de ani de la explozia de la accidentul de la Cernobîl, reactorul nuclear rămâne un pericol, în condițiile în care, din 2022, rușii au transformat zona centralei într-un teatru de război.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune că Rusia pregătește o nouă mobilizare, care ar putea fi urmată de un atac asupra Statelor Baltice. Afirmația a declanșat un puternic – și neobișnuit – răspuns negativ în Estonia.
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria și problemele tot mai mari cu care se confruntă regimul Erdoğan în Turcia sunt câteva din exemplele care arată că decuplarea de la Occident nu funcționează așa de bine cum spun populiștii suveraniști.
La patru ani de la începutul războiului, relațiile comerciale dintre UE și Rusia au fost radical remodelate, dar nu au dispărut.
Benjamin Netanyahu este cunoscut pentru abilitatea sa de a profita de crize – inclusiv războaie – pentru a se menține la putere. S-ar putea însă ca, de data aceasta, războiul cu Hezbollahul să nu îl mai ajute pe Bibi să câștige, din nou, alegerile.
Prin victoria sa categorică, Radev pune punct unei lungi perioade de blocaj politic în Bulgaria. Pericolul, acum, este ca el să devină un nou Orban, iar UE să se confrunte cu un alt lider pro-rus și o democrație „iliberală”.
Evenimentele – și chiar imaginile – de zilele acestea de la Budapesta amintesc de un film de Martin Scorsese. Exponent al unei noi generații, Péter Magyar îl detronează pe „lupul bătrân” Viktor Orbán și promite să dărâme sistemul corupt clădit de acesta, fără a se dezice însă de ideologia de dreapta a fostului său șef.
Alegerile din 19 aprilie se anunță a fi cele mai importante din ultimii ani și au loc într-un climat politic cu totul diferit, caracterizat de dinamici și actori noi.
Partidul președintelui Alexander Vučić continuă să câștige confruntările electorale din Serbia deși se confruntă cu cele mai mari proteste din istoria țării. Guvernarea profită că studenții din fruntea protestelor nu au o strategie clară și privesc cu suspiciune opoziția pro-europeană, care deține experiența politică necesară.
Viktor Orbán și partidul său Fidesz au recurs în campania electorală la narațiuni false, o armată de boți (unii folosiți anterior în alegerile din România), programe de inteligență artificială și pagini de internet clonate. Totul cu ajutorul „prietenilor” din Rusia.
Un raport OSCE denunță multiple încălcări ale drepturilor omului în Georgia, comise atât în timpul reprimării protestelor anti-guvernamentale, cât și prin adoptarea unor controversate legi de către parlamentul dominat de Visul Georgian. Este o nouă lovitură pentru partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, intens criticat în ultimii ani pentru regresul democratic al Georgiei și deteriorarea relațiilor cu UE și SUA.
Viktor Orbán a direcționat fonduri importante spre maghiarii din România, iar aceștia au votat masiv Fidesz, în timp ce UDMR s-a aliniat politicilor Budapestei. O victorie a lui Péter Magyar în alegeri ar putea duce la fisuri în angrenajul clădit de Orban în Transilvania.
Rusia și Serbia sunt angrenate în operațiuni online similare, iar mesajele lor se amplifică deseori reciproc. Există însă o diferență semnificativă: campania online a Rusiei e o dimensiune a politicii sale imperiale, în timp ce regimul de la Belgrad vizează publicul intern din Serbia.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
