Donații
Veridica.md
Au trecut aproape trei ani de când economia Rusiei este supusă unui număr mare de sancțiuni, ca urmare a invadării Ucrainei. Opiniile privind eficacitatea acestor sancțiuni au devenit din ce în ce mai împărțite. Unii susțin că sunt complet ineficiente, în timp ce alții cred că au condamnat deja viitorul Rusiei. Această divergență de opinie se extinde chiar asupra cercurilor de experți, ambele părți prezentând argumente solide. Interesant este că opinii diametral opuse privind impactul sancțiunilor sunt exprimate atât în Rusia, cât și din țările care au impus aceste măsuri. Cum trăiește Rusia sub sancțiuni, cum le ocolește și ce învățăminte poate trage o economie de piață din această experiență?
Reformatarea economiei
Sancțiunile au forțat Rusia să-și reformateze economia. Restricțiile asupra exporturilor și importurilor de bunuri și servicii au redus semnificativ schimburile comerciale, în special cu țările occidentale. Acest lucru are un impact direct asupra veniturilor bugetului și companiilor rusești, atât de stat, cât și private. Cu toate acestea, principala lecție pentru restul lumii este că sancțiunile sunt mai puțin eficiente dacă nu sunt susținute de toți jucătorii cheie de pe piața globală. Atâta timp cât țări precum China și India continuă să coopereze cu Rusia, mărfurile necesare acesteia, chiar supuse sancțiunilor, își vor găsi drumul spre piața rusească.
Fără îndoială, Rusia suferă din punct de vedere economic, datorită pivotării economiei sale spre Est, vânzând petrol și gaze Chinei și Indiei la prețuri mai mici decât pentru Europa. Cu toate acestea, aceste volume, în ciuda creșterii costurilor logistice și de altă natură, sunt suficiente pentru a menține salariile birocratice și pentru a finanța întreprinderile militare. Astfel, deși sancțiunile reprezintă o povară economică severă, ele nu au paralizat în întregime economia Rusiei.
Impactul asupra rublei rusești
Sancțiunile duc adesea la o depreciere a rublei rusești față de alte valute, afectând inflația și puterea de cumpărare a populației. Cu toate acestea, se vede pe piață că impactul asupra monedei poate fi imprevizibil. Inițial, sancțiunile au determinat o scădere bruscă a rublei. Cu toate acestea, managementul financiar profesionist al Ministerului de Finanțe și al Băncii Centrale a Rusiei a reușit să stabilizeze și chiar să întărească temporar rubla.
Cu toate acestea, acest succes financiar a fost de scurtă durată. O rublă prea puternică față de principalele valute străine a reprezentat o amenințare la adresa stabilității financiare. Ratele de schimb ridicate ajută la echilibrarea cheltuielilor bugetare semnificative, dar reduc competitivitatea exportatorilor. Pe tot parcursul anului 2023 și în anul curent, autoritățile financiare ruse au reușit să stabilizeze cursul de schimb la un nivel acceptabil atât pentru marii exportatori, cât și pentru bugetul național. Cu toate acestea, neconvertibilitatea rublei și creșterea tranzacțiilor în valute mai puțin convertibile, cum ar fi yuanul chinezesc sau rupia indiană, au condus la ineficiență în activitățile economice externe. Afacerile rusești cu produse de bază cu marjă mare își pot permite acest lucru pentru o perioadă relativ lungă de timp, dar rămâne o strategie nesustenabilă pe termen lung.
Sancțiuni pe piața financiară
Sancțiunile asupra pieței financiare a Rusiei s-au dovedit deosebit de eficiente. Companiile și băncile rusești pierd accesul la capitalul străin, ceea ce îngreunează investițiile și refinanțarea datoriilor. Sancțiunile directe complică plățile internaționale, în timp ce sancțiunile secundare extind lanțurile de aprovizionare, făcând mai scumpe bunurile și serviciile care intră și ies din Rusia. Fiecare rublă cheltuită pentru exporturi sau importuri mai costisitoare este o rublă necheltuită pentru efortul de război, ceea ce reprezintă un impact semnificativ al acestor restricții financiare.
Scăderea investițiilor străine
Investitorii străini evită piața rusească din cauza sancțiunilor, reducând investițiile generale în economie. Integrarea Rusiei în sistemul financiar și economic global era mai profundă decât se credea. În consecință, scăderea investițiilor străine a afectat grav sectoare precum IT, inginerie și aviație. Acțiunile rapide, cum ar fi răscumpărarea de avioane pentru companiile aeriene rusești și umplerea pieței interne cu mașini chinezești, au împiedicat colapsul imediat al industriei. Cu toate acestea, pe termen lung, acest lucru creează probleme existențiale. De exemplu, industria aviației rusești nu poate în prezent să-și producă avioanele fără tehnologie străină, iar piața auto devine foarte dependentă de producătorii chinezi, care dețin o poziție puternică de negociere.
Constrângerile tehnologice și perspectivele pe termen lung
Sancțiunile includ adesea interzicerea exporturilor de tehnologie și echipamente către Rusia, împiedicând dezvoltarea și modernizarea în industrii cheie precum petrol și gaze, apărare și IT. Acest embargo tehnologic este o provocare majoră pe termen lung pentru economia rusă, care se bazează în mare măsură pe accesul la tehnologii avansate, echipamente și progrese științifice din străinătate.
În ciuda faptului că posedă un potențial tehnologic semnificativ, Rusia are nevoie de numeroase piese, componente, echipamente și software din străinătate pentru a-și menține și dezvolta industriile. Cooperarea tehnologică cu China și, într-o oarecare măsură, cu India, joacă un rol crucial în strategia actuală a Rusiei. Ambele țări își pot folosi accesul la tehnologiile rusești ca o condiție pentru continuarea cooperării. Cu toate acestea, fără acces la piețele științifice globale și evoluții de ultimă oră, știința și tehnologia Rusiei se confruntă cu o degradare inevitabilă.
Diversificarea și dependența de China
Sancțiunile au forțat Rusia să caute noi parteneri comerciali în afara sferei occidentale, ceea ce a dus la creșterea interacțiunilor cu țări din Asia, Africa și America Latină. Cu toate acestea, cea mai importantă relație este cea cu China. Sancțiunile conduc Rusia către o cooperare economică mai profundă cu China, modificând potențial echilibrul economic global. China devine un partener cheie pentru produsele petroliere rusești, importurile critice și aprovizionarea cu echipamente, integrând în continuare sistemele financiare prin tranzacții în yuani și servicii de plată chineze.
Această relație aduce avantaje semnificative Chinei, oferind acces la materii prime esențiale la prețuri avantajoase. Poziția dominantă a Chinei în multe sectoare ale pieței rusești îi permite acesteia să dicteze termenii, umplând piața rusă cu produse chinezești de nivel secundar, care în trecut erau vândute doar intern. Pentru economia globală, capacitatea Chinei de a sprijini Rusia fără să se teamă de sancțiuni secundare este semnificativă, dar China nu poate sprijini pe deplin economia rusă fără a-și pune în pericol piețele cruciale americane și europene.
Consecințele pe termen lung sunt semnificative și dăunătoare
Rezultatele neașteptate ale sancțiunilor împotriva Rusiei evidențiază importanța înțelegerii naturii economiei vizate. Se aștepta ca sancțiunile fie să paralizeze o economie pe deplin orientată spre piață prin întreruperea accesului la nivel global, fie să destabilizeze o economie planificată la nivel central, ca în epoca sovietică. Cu toate acestea, economia Rusiei prezintă un model hibrid, cu elemente atât de piață, cât și de sisteme planificate. Aspectul planificat a permis realocarea rapidă a resurselor către obiective militare, în timp ce aspectul de piață a permis atenuarea efectelor negative prin importuri paralele, flote din umbră, tranzacții tip barter și plăți cu criptomonede. Această dualitate a permis Rusiei să gestioneze sancțiunile mai eficient decât se anticipa.
Principala concluzie a sancțiunilor împotriva Rusiei este că efectele lor nu sunt imediate. Impactul inițial este adesea mai puțin sever decât se aștepta, dar consecințele pe termen lung sunt semnificative și dăunătoare. Sancțiunile inconsecvente și fragmentate le reduc și mai mult eficacitatea. Impactul variază în funcție de sector, industriile integrate la nivel internațional și cele de înaltă tehnologie fiind cele care suferă cel mai mult. Industriile de bază, esențiale pentru mașina de război rusă, rămân relativ nevătămate, permițând economiei să funcționeze fără șocuri imediate.
Rolul Chinei este crucial, creând o dependență care amintește de relația Rusiei cu Belarus. Această dependență economică în creștere întărește China, dar nu subordonează pe deplin Rusia, oglindind statutul Belarusului. Înțelegerea acestei relații nuanțate este esențială pentru evaluarea eficacității sancțiunilor și anticiparea evoluțiilor viitoare în peisajul economic global.
