În după-amiaza zilei de 1 decembrie 2024, atmosfera festivă de la târgul de Crăciun de la Szczecin, oraș-port din vestul Poloniei, a fost perturbată brusc: un grup de oameni s-a apropiat de unul dintre standuri afișând pancarte cu mesajul „Cumpărând aici susțineți agresiunea rusă împotriva Ucrainei” și „Cumpărând aici susțineți torturile din închisorile din Belarus”. S-a dovedit a fi un protest al belarușilor din disasporă, menit să atragă atenția autorităților și a organizatorilor târgului cu privire la standul Mănăstirii Sf. Elisabeta din Minsk. Câteva zile mai târziu, presa a relatat despre închiderea standului și încetarea oricăror forme de cooperare între autoritățile din Szczecin și mănăstirea în cauză.
„În orașul polonez Szczecin, călugărițele ortodoxe care vindeau icoane, cruci și alte obiecte religioase au fost alungate de la târgul de Crăciun. Cruzimea ucraineană a ajuns în Polonia vecină”, a descris situația propaganda rusă. Dar cum s-a ajuns la asta?
Sfânta evaziune fiscală
Ținta principală a protestelor este Mănăstirea Sf. Elisabeta, care aparține de Biserica Ortodoxă Rusă. De foarte mult timp, mănăstirea din Belarus și-a creat atât imaginea unei fortărețe a „lumii rusești”, cât și a unei întreprinderi care câștigă sume mari de bani, nu plătește taxe și sponsorizează războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mânăstirea și oamenii din jurul ei au ajuns în vizorul mass-media și al investigațiilor jurnalistice.
Mănăstirea poate fi descrisă ca o societate pe acțiuni cu o structură avansată, ierarhie bine organizată, management intransigent și ideologie agresivă, implementată la toate nivelurile. Înființată în 1999 în cartierul Navinki din Minsk, mănăstirea s-a dezvoltat progresiv, ajungând să includă 7 entități juridice în Belarus și Rusia, cu aproximativ 1.600 de angajați. Are 12 biserici, 70 de strane în Minsk, curți interioare separate pentru femei și bărbați, peste 10 ateliere și deține peste 300 de hectare de teren. Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația „Birou”, mănăstirea ține o evidență contabilă dublă pentru a nu plăti impozite și contribuții la bugetul de stat. Salariul oficial în mănăstire reprezintă doar 15% din cel real. Restul este plătit sub formă de „donații caritabile pentru supunerea față de biserică”. Într-adevăr, donațiile nu se supun impozitului pe venit sau obligației de a plăti contribuții la fondul de pensii.
Îndoctrinarea „lumii ruse”
Aceasta este doar latura economică a poveștii. La capitolul activități culturale, mănăstirea are o școală privată numită „Ikhvis”, o școală catehetică, un serviciu de patronat, un centru de pelerinaj, centrul „spiritual și educațional” „Ark”, organizația de tineret „Vulturii” și „Surorile de caritate ale Sfintei Elisabeta”. Școala „Ikhvis” folosește elevii pentru a promova și finanța războiul din Ucraina. Pe 4 iulie 2023, mănăstirea a găzduit o nouă ediție a concertului intitulat „Nu-i abandonăm pe-ai noștri”, în care atât copii, cât și adulți interpretează cântece militare rusești pe fundalul pozelor care înfățișează soldați ruși și membri ai miliției Republicii Populare Donețk. În septembrie 2023, elevii „Ikhvis” au susținut un concert la Festivalul „Joy” din Minsk cu scopul de a strânge fonduri „pentru a sprijini Donbas”.
În februarie 2024, mănăstirea le-a cerut copiilor să înregistreze compoziții muzicale „militar-patriotice” pentru războinicii „Z” – Z fiind simbolul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Pe 23 februarie 2024 (ziua armatei ruse) centrul „Ark” a găzduit un eveniment cu participarea elevilor „Ikhvis” unde au fost afișate steaguri rusești cu litera Z. Același tip de îndoctrinare este folosit și de mișcarea de tineret „Vulturii”. De exemplu, în aprilie 2023, mănăstirea a organizat un concurs de desene pentru copii pe subiecte pro-ruse și pro-război. Desenele urmau să fie trimise în prima linie a războiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru a „sprijini soldații ruși”.
Călugărițele militare ale Kremlinului
Începând cu 2014, Mănăstirea Sf. Elisabeta adună așa-zis „ajutor umanitar pentru locuitorii din Donbas”, adică populația din Donbasul ocupat de ruși. Cu toate acestea, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, mănăstirea a încetat să se mai ascundă în spatele acestor fraze și strânge și trimite în mod deschis fonduri pentru soldații ruși – inițiativa se numește „Ajutor pentru frații noștri”. Pe 28 septembrie 2023, pe canalul de YouTube al mănăstirii a fost publicat un videoclip în care o călugăriță povestește despre călătoria ei la Moscova, unde i-a vizitat la spital pe mercenarii Wagner răniți.
Pe 8 septembrie 2024, la o „întâlnire a surorilor” mănăstirii, difuzată și pe YouTube, una dintre călugărițe a relatat despre „călătoria ei de afaceri”: „Am fost o săptămână la Donețk (...), și încă mai sunt aici cu oamenii ăștia, cu luptătorii noștri. Aici, să știți, este toată Rusia... Am asistat la o adevărată fraternitate în primă linie... Le-am spus că le suntem foarte, foarte recunoscători pentru protecția lor și, de asemenea, pentru faptul că avem ocazia să-i slujim”.
În interviuri, șeful mănăstirii, Andrei Lemeshonok, își declară în mod vădit sprijinul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Pe 26 martie 2023, Lemeshonok chiar s-a lăudat că muncitorii mănăstirii au plecat pe front: „Unul dintre frații noștri a plecat la război. A declarat asta într-un mod evlavios, era foarte nerăbdător să plece. A spus, ei bine, o să lupt timp de un an, apoi probabil că voi fi ucis, așa că să faceți pentru mine toate ceremoniile necesare, și asigurați-vă că vor fi și călugărițe prezente... A spus-o atât de frumos! Ei bine, cum poți să învingi astfel de oameni?” Potrivit surselor comunității independente de „viziune creștină” din Belarus, Lemeshonok relatează în mod regulat despre „frați” care merg la război împotriva Ucrainei, chiar din „curtea” mânăstirii pe care o conduce.
Când președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a vizitat mănăstirea pe 7 ianuarie 2023, l-a lăudat pe Lemeshonok pentru eforturile de sprijinire a soldaților ruși.
Bani europeni pentru soldații ruși
În clipa de față, Mănăstirea Sf. Elisabeta încă încearcă să-și vândă produsele (în principal icoane, suveniruri, lumânări, ierburi, cărți, obiectele de uz religios, etc.) în țările Uniunii Europene. Reprezentanții acestei organizații au fost observați în Franța, Marea Britanie, Polonia, Germania, Franța, Italia, Slovacia. Cu toate acestea, posibilitatea de a câștiga bani astfel a fost redusă semnificativ de activitățile diasporei belaruse, care a reușit să atragă atenția autorităților religioase locale asupra politicilor mănăstirii, ducând la interzicerea oricărei forme de cooperare cu această organizație din partea principalelor comunități creștine. De exemplu, activitățile mânăstirii au fost recent interzise în Polonia, Slovacia și Franța.
În același timp, Mănăstirea Sf. Elisabeta încearcă să-și continue turneele de afaceri prin UE cu ajutorul unor grupuri religioase afiliate mai mici. În perioada recentă a sărbătorilor, reprezentanții mănăstirii au vizitat cele trei târguri de Crăciun din Belgia, organizate de Biserica Ortodoxă a Galilor (o biserică creștină autonomă fondată în 2006). Potrivit lui Bernard Goublomme, preotul bisericii Sfinții Atanasie și Amand din Lillois, cooperarea cu Mănăstirea Sf. Elisabeta va continua, deoarece nu a găsit nicio dovadă că această organizație ar sprijini războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Trebuie spus că, în Occident, Mănăstirea Sf. Elisabeta nu vorbește niciodată despre activitățile, poziția politică și activitatea sa ideologică. De obicei, reprezentanții mânăstirii spun oamenilor că banii strânși din vânzări la târguri sunt direcționați pentru „sprijinirea oamenilor din Ucraina”. Cu toate acestea, nu precizează la cine anume ajung banii. Pare că acești oameni au uitat de cuvintele „Să nu furați, să nu mințiți, nici să nu vă înșelați unii pe alții” (Cartea Leviticului, 19:11).
