Trei aspecte de reținut înaintea dublului scrutin din 9 iunie în Bulgaria

Ultimul episod din impasul politic din Bulgaria continuă cu scrutinul dublu de alegeri din 9 iunie. Ciclul de alegeri aparent nesfârșit, care a început în urmă cu trei ani, a propulsat în prima linie a clasei politice locale multe nume noi, un semnal că alegătorii sunt cu ochii pe următorul erou al zilei. Cu toate acestea, obosiți după atâtea scrutine electorale, bulgarii sunt pe punctul de a restabili status quo-ul politic împotriva căruia mulți s-au răzvrătit.

Bulgarii vor merge la urne atât pentru a-și alege reprezentanții în viitorul Parlament European, cât și pentru a vota la alegerile locale generale – al șaselea scrutin din 2021 încoace, cel de față fiind declanșat de prăbușirea coaliției de scurtă durată dintre GERB, Forțele Democrate Unite și partidele de opoziție Continuăm schimbarea / Bulgaria Democrată.

Unite în iunie anul trecut de promisiunea unor perspective pro-UE comune și păstrând între ele o distanță de siguranță printr-un sistem de rotație a premierilor, partidele politice au avut o relație timp de doar 10 luni. Din parteneri de conjunctură, liderii de partid au redevenit acum adversari înverșunați.

Spirala electorală s-ar putea încheia, dar nu definitiv

GERB, împreună cu liderul partidului, Boiko Borissov (care a mai ocupat funcția de premier între 2009-2013, 2014-2017 și 2017-2021) sunt scontați să câștige ambele curse electorale, de data aceasta cu un avans mult mai mare. Majoritatea sondajelor sugerează un avans de 8 până la 10% și o luptă strânsă pentru locul doi între foștii aliați ai GERB din anii în care Borissov a fost premier – Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF) – partidele pro-europene de opoziție Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată și partidul pro-rus Renașterea.

Izolarea GERB în Parlament, călcâiul lui Ahile al partidului în legislativul bulgar, este de așteptat să fie atenuată de un scor mai bun obținut de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, cât și de sprijinul unui partid mai puțin influent care caută acum să ajunge la putere (ca de exemplu Există un astfel de popor, partid anterior în opoziție cu GERB, dar care acum critică vehement Continuăm schimbarea, partidul împreună cu care au câștigat alegerile și au guvernat între 2021-2022).

Un eventual tandem GERB-MRF va consolida parteneriatul de lungă durată dintre cele două forțe politice, în special între liderii Borissov și oligarhul MRF, Delian Peevski. La fel ca GERB, MRF – partid care controlează votul comunității turce din Bulgaria – a fost implicat în mai multe investigații de corupție, iar.

În mod paradoxal, Peevski a devenit mai vizibil și cunoscut după ce influența sa din presă și mediul de afaceri a devenit subiectul mai multor valuri de proteste în 2013, dar și după ce a fost sancționat în temeiul Legii Magnițki Global din 2021, iar ulterior de guvernul Marii Britanii în 2023. Ca deputat MRF în Parlamentul Bulgariei, Peevski și-a declarat în mod deschis sprijinul față de UE, perspectivele pro-occidentale ale Bulgariei și eforturile de contracarare a imixtiunilor Rusiei. Un alt aspect impresionat legat de activitatea MRF este că partidul nu a mai făcut anterior coaliție cu GERB – partidul a fost mereu partenerul din umbră al GERB în Parlamentul bulgar, luând poziție pentru menținerea status quo-ului.

Opoziția a ajuns la răscruce: Continuăm schimbarea scade în sondaje

Viitoarele alegeri vor reprezenta totodată cel mai dificil test de până acum pentru relevanța Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată, tandemul reformist care luat avânt în 2021 în urma protestului antiguvernamental și care a condus două coaliții de guvernare de scurtă durată.

Conform unui sondaj Alpha Research publicat pe 8 mai, GERB ar urma să câștige atât alegerile generale, cât și cele pentru Parlamentul European, cu un avans substanțial față de Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată (25,4% pentru GERB față de 17,5% pentru coaliția partidelor pro-europene la alegerile generale, respectiv 25,1% față de 18,5% la alegerile europarlamentare), în timp ce Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și Renașterea s-ar clasa în urma lor.

Un alt sondaj, de data aceasta publicat de agenția Trend pe 22 mai, prezice o luptă acerbă pentru locul doi: Continuăm schimbarea / Bulgaria Democrată urmează să obțină 15,4%, din voturi, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți 14,9%, iar Renașterea 14,8%, mai exact va fi o confruntare și între valorile politice și ideologice.

În schimb, un sondaj al agenției Mediana publicat pe 20 mai, poziționează Renașterea pe locul doi cu 15,7%.

Potrivit sondajelor, peste 600.000 de alegători sunt încă indeciși, partidele mai mici sperând să obțină o parte din votul lor.

Dezinformarea atinge cote mari în timp de alegătorii sunt apatici: mai mulți candidați pro-ruși ar putea ajunge la Bruxelles

Alegerile pentru Parlamentul European vor reprezenta o oportunitate de a-și rezerva un mandat de europarlamentar pentru mai mulți politicieni pro-ruși. Printre aceștia se numără și debutantul Petar Volghin, de altfel un jurnalist cu vechime, cunoscut în special pentru emisiunea lui, „Politic incorect” de la postul public de radio, unde narațiunile pro-Kremlin au circulat liber. Volghin a fost adăugat recent pe listele Renașterii, iar în interviurile acordate a vorbit deschis despre „reevaluarea” apartenenței Bulgariei la NATO și la UE.

Politician eurosceptic de stânga, Vania Grigorova a ajuns în al doilea scrutin al alegerilor pentru primăria Sofiei în 2023, iar acum candidează atât pentru Parlamentul European, cât și pentru un mandat de deputat în Parlamentul bulgar, în alianța nou-înființată Bulgaria Solidară, cea mai recentă încercare de unificare a electoratului de stânga, pe fondul scăderii sprijinului acordat Partidului Socialist Bulgar, marcat de conflicte și diviziuni interne în ultimii ani. O altă jurnalistă care a ales o carieră în politică și care de-a lungul anilor a evitat să critice în mod deschis Rusia, Elena Ionceva candidează pentru Parlamentul European (unde a mai deținut anterior un mandat din partea Partidului Socialist Bulgar) de pe listele MRF, în ciuda transformării pro-europene a partidului.

Deși partidele pro-ruse ale Bulgariei au opinii și înclinații radicale cu nuanțe diferite, iar de cele mai multe ori sunt în conflict pe plan intern, actualul Ministru interimar al Apărării, Atanas Zaprianov, averitzează că se pregătește o acțiune mai amplă: în marja Adunării Parlamentare a NATO organizată de Sofia, oficialul bulgar a susținut că Rusia se amestecă direct în viitoarele alegeri din Bulgaria prin acțiuni hibride.

Cu toate că narațiunile pro-ruse sunt mai evidente în discursul partidelor parlamentare cu tradiție, precum Partidul Socialist Bulgar și Renașterea, ele au luat avânt în aproape toate partidele recent înființate, care deocamdată au puține șanse să depășească pragul electoral de 4%, dar ar beneficia de eforturile suplimentare de destabilizare a contextului intern.

Unele dintre ele au fost înființate de persoane cunoscute la nivel local, cum ar fi fostul magnat al jocurilor de noroc Vasil Bojkov (Partidul “Centru”), care pe 28 mai a fost eliberat din arestul la domiciliu și care anterior fugise în Dubai pentru a scăpa de acuzații; fostul procuror general Ivan Gheșev (Partida Cetățenilor / Justiție pentru Bulgaria) și fostul ministru al sportului, Radostin Vassilev (Partidul „Sabia”). În diferite măsuri, toți sunt aproape de retorica de extremă-dreapta și au jucat cartea naționalistă, de natură să atragă voturi de la Renașterea.

Alegerile din 9 iunie vor marca, de asemenea, debutul „Măreției” (Velichie), un alt partid (încă!) marginal pro-rus și naționalist.

„Măreția” a fost fondat de fostul expert în securitate națională, Nikolai Markov, și de antreprenorul Ivelin Mihailov (amândoi candidează pentru Parlamentul European), împreună cu un cerc de apropiați cunoscuți pentru dezvoltarea „Parcullui istoric”, un obiectiv turistic din din satul Neofit Rilski în apropiere de Varna.

În ultimii patru ani, o serie de investigații ale publicației Capital au susținut că acest obiectiv turistic (un complex cu tematică istorică bulgară construit în 2019) este în esență o schemă Ponzi, o strategie pe termen lung prin care se încearcă acapararea administrației locale și mușamalizarea unui exercițiu paramilitar. Pe 27 mai, Ministrul de Interne Kalin Stoianov a declarat că autoritățile au lansat o anchetă în cazul parcului istoric, vizând activități suspecte legate de achiziționarea de armament și monitorizare ilegală, precum și pentru infracțiuni financiare. Mihailov și partenerii săi au respins în mod repetat acuzațiile și s-au folosit de rețelele de socializare și de ziarul local distribuit gratuit pentru a-și ataca criticii. Într-un articol recent, Dnevnik.bg a descris „Măreția” drept un „cocteil Molotov ideologic”.

Investigațiile din anii precedenți, inclusiv cele realizate de Bellingcat în 2019 sau de Comitetul Helsinki din Bulgaria încă din 2016 au prezentat legături dintre un alt partid pro-rus, mai puțin cunoscut, BNO (Mișcarea Națională Bulgară), cu grupuri de pregătire paramilitară. Cu toate acestea, BNO rămâne activ pe scena politică, s-a alăturat lui Vassil Bojkov în 2021 la lansarea fostului său partid, Vara bulgară, și candidează acum la alegerile din 9 iunie.

Pe fondul haosului și al afluxului constant de noi jucători în peisajul politic (care pentru Borissov reprezintă un „rău mai mic” ca alternativă pentru alegătorii indeciși), nu ne așteptăm ca prezența la vot să fie deosebit de mare. Potrivit analizei Trend, 48% dintre bulgari vor vota la alegerile generale și 45% la alegerile pentru Parlamentul European.