
Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că legătura transatlantică este mai importantă ca oricând, într-o lume tot mai periculoasă. NATO a fost creată de 12 ţări din America de Nord şi Europa, ca răspuns la ameninţările Uniunii Sovietice după cel de-al doilea Război Mondial. Trei sferturi de secol mai târziu, Alianţa are 32 de membri şi şi-a recăpătat rolul central de securitate, după ce invazia Rusiei din Ucraina i-a determinat pe aliaţi să vadă din nou Moscova ca pe o ameninţare majoră. Rusia a acuzat însă NATO că a revenit la mentalitatea Războiului Rece, iar Ministerul de Externe a comentat prin purtătoarea sa de cuvânt că Alianţa nu-şi va găsi loc în "lumea multipolară”, pe care Moscova spune că vrea să o construiască pentru a pune capăt dominaţiei Statelor Unite.
Ucraina cere toate sistemele anti-rachetă disponibile în lume
În a doua zi a reuniunii, miniştrii NATO se întâlnesc cu omologul lor ucrainean, după ce au decis în ajun să-şi asume un rol şi mai important în coordonarea ajutorului pentru Ucraina. Secretarul General a propus un ajutor pe cinci ani de 100 de miliarade de euro, pentru a face sprijinul dat Ucrainei mai stabil şi mai previzibil, dar nu este clar dacă suma va fi acceptată de membrii Alianţei care iau hotărârile prin consens. Ministrul ucrainean Dmitro Kuleba declara înaintea întâlnirii că îi va presa pe aliaţi să furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană Patriot. El a spus că Ucraina este singura ţară nevoită să se apere aproape zilnic de rachetele de croazieră ale Rusiei, şi de aceea totate sistamele Patriot disponibile în lume ar trebui trimise ucrainenilor cât mai curând.