La începutul lunii decembrie, polițiștii de frontieră lituanieni au interceptat o dronă care transporta țigări de contrabandă din Belarus. Incidentul este departe de a fi unul izolat. De-a lungul granițelor Belarusului cu Lituania, Letonia și Polonia au loc cu regularitate tentative de contrabandă, în special cu țigări. Volumul mare și ingeniozitatea traficanților ridică semne de întrebare, însă metodele folosite pentru a introduce produsele de contrabandă în Uniunea Europeană (UE) aduc în atenție probleme mai profunde legate de securitatea frontierelor și viitorul stabilității UE.
Un peisaj economic în schimbare
Economia Belarusului a suferit o transformare semnificativă începând cu 2020, când a înregistrat o creștere uriașă după 2022 în urma înăspririi regimului de sancțiuni. Această schimbare poate fi comparată cu un reflux care dezvăluie aspecte ascunse ale relațiilor comerciale ale Belarusului cu vecinii săi. Înainte de sancțiuni, fluxurile comerciale robuste mascau multe dintre problemele care au apărut la vremea respectivă, cum ar fi creșterea contrabandei transfrontaliere și crizele migraționiste. Aceste evoluții au generat provocări nu doar pentru vecinii Belarusului, ci și pentru UE în ansamblu.
Migranți și contrabandă: o dublă criză
Căderea Zidului Berlinului la sfârșitul anilor 1980 a însemnat sfârșitul barierelor fizice și ideologice din Europa. Cu toate acestea, noi ziduri apar – nu vorbim doar de structuri fizice, ci și de măsuri de securitate sporite la frontieră, menite să stopeze migrația ilegală și contrabanda. Dintre toate granițele externe ale UE, cea cu Belarusul a cunoscut o consolidare accelerată, în special după criza migrației din 2021. În timp ce criza migrației dispare treptat, contrabanda cu mărfuri, în special cu țigări, se conturează ca fenomen de amploare.
De ce se întâmplă acest lucru, în special la granița cu Belarus, o țară care a primit fonduri substanțiale din partea UE pentru a-și consolida infrastructura? Acest paradox dovedește atât stimulentele economice care încurajează activitățile de contrabandă, cât și provocările strategice în privința gestionării securității frontaliere.
Context istoric: o națiune axată pe comerț
Amplasarea geografică a Belarusului (între Rusia și UE, cu acces la rutele comerciale din Marea Baltică și Marea Neagră) a transformat acum mult timp această țară într-un centru important de tranzit. Din punct de vedere istoric, controlul rutelor comerciale cheie a fost de-o importanță capitală pentru dezvoltarea regiunii, odată cu apariția primelor structuri de statalitate în ținuturile belaruse, încă de pe vremea principatelor Polotsk și Turov în primul mileniu d.Hr. După ce Belarus și-a redobândit independența în anii 1990, comerțul a continuat să joace un rol esențial în susținerea economiei și în ridicarea nivelului de trai.
Cu toate acestea, spre deosebire de vecinii săi, unde comerțul a stimulat expansiunea întreprinderilor private, regimul socio-politic unic al Belarusului a înăbușit dezvoltarea unui sector privat puternic. În schimb, Belarus a ajuns dependent de scheme comerciale „gri”, exploatând diferențele de preț și calitate între produsele din Rusia și cele din Europa. Aceste practici variază de la reexportarea mărfurilor cu amănuntul, până la producerea de produse petroliere din țiței rusesc ieftin având ca destinație piețele europene. După 2022, Belarus a devenit o poartă de acces în Rusia pentru mărfurile europene vizate de regimul de sancțiuni.
O economie de contrabandă modernă
Sancțiunile recente au făcut aceste practici comerciale gri ale Belarusului și mai vizibile. Anchetele jurnalistice, statisticile vamale și intervențiile în forță ale forțelor de ordine evidențiază frecvent amploarea fenomenului. În 2023, autoritățile lituaniene au interceptat 2,4 milioane de pachete de țigări de contrabandă – dublu față de 2024, când au fost confiscate 1,1 milioane de pachete. Lituania pune acest fapt pe seama închiderii a două puncte de control la frontiera cu Belarus, ceea ce a dus la volume de trafic mai mari și a înăsprit controalele.
Polonia rămâne destinația principală pentru țigările de contrabandă aduse din Belarus, înregistrând 0,74 miliarde de unități ilegale în 2023, o scădere de 17% față de 2022, reprezentând aproape jumătate din volumul înregistrat în 2020. Scăderea reflectă atât controale mai stricte la frontieră, cât și numărul redus de puncte de trecere. O tendință similară se poate observa și în Letonia, unde, de asemenea, contrabanda a scăzut datorită măsurilor de supraveghere sporite.
Rădăcinile economice ale contrabandei
În esență, contrabanda cu țigări este condusă de forțele de pe piață. În Europa, țigările costă de două până la trei ori mai mult decât în Belarus, creând astfel o marjă de profit lucrativă pentru traficanți. În ciuda riscurilor, câștigurile potențiale (deseori în valoare de milioane de euro per transport) continuă să atragă persoane din ambele părți ale graniței.
Factorii economici care facilitează producția de țigări ieftine în Belarus sunt ușor de observat: costuri semnificativ mai mici cu forța de muncă în comparație cu Uniunea Europeană, dar și energie mai ieftină produsă cu ajutorul importurile rusești. Aceste avantaje reduc costurile de producție, făcând produsele din Belarus extrem de competitive, chiar și pe piața neagră.
O dilemă de securitate
Dincolo de consecințele economice, contrabanda prezintă riscuri serioase de securitate. Evoluțiile geopolitice recente și conflictul în desfășurare din Ucraina au subliniat importanța strategică a dronelor și a aeronavelor fără pilot (UAV) în războiul modern. În mod alarmant, contrabandiştii folosesc din ce în ce mai mult aceste tehnologii pentru a evita controalele la frontieră.
În Lituania, dronele care transportă mărfuri de contrabandă au aterizat nu doar în orașele de graniță, ci și în zone de înaltă securitate, cum ar fi bazele militare și chiar aeroportul Vilnius. Utilizarea dronelor mai mari, capabile să transporte sarcini semnificative, indică un nivel de sofisticare și coordonare care testează serios mijloacele tradiționale de securitate frontalieră.
În mod special, legislația privind achiziția și deținerea de drone în Belarus a fost foarte strict reglementată începând cu 2023. Deținerea privată de drone este interzisă, iar organizațiile trebuie să își înregistreze dronele la agențiile de poliție. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la proveniența dronelor folosite pentru contrabandă și dacă autoritățile din Belarus tolerează aceste practici.
Standardele duble și influența politică
Amploarea contrabandei cu țigări și folosirea dronelor în acest scop sugerează că autoritățile din Belarus sunt cel puțin la curent cu această problemă. Cu toate acestea, nu pare să existe și motivația de a o rezolva. Veniturile generate din activitățile de pe piața gri aduce beneficii indirecte economiei, deoarece accizele la țigări și alcool reprezintă componente esențiale ale bugetului național.
În plus, tensiunile create de contrabandă servesc drept monedă de schimb pentru Belarus în relațiile politice cu UE. Tolerând toate aceste probleme la frontieră, Belarus poate pune presiune pe țările vecine și pe UE, obținând în același timp foloase economice din activitățile de contrabandă.
Consecințe pentru UE
Din punctul de vedere al Uniunii Europene, problema se extinde dincolo de țigările de contrabandă. Metodele inovatoare folosite de contrabandişti (în special utilizarea dronelor) testează rezistenţa securităţii frontierelor şi evidenţiază nevoia de a elabora noi strategii pentru combaterea ameninţărilor emergente. Consolidarea infrastructurii de frontieră și schimbul de informații vor fi esențiale, însă UE trebuie totodată să abordeze disparitățile economice de fond care încurajează contrabanda.
O joncțiune politică și economică
Problema contrabandei este mai mult decât o simplă provocare economică. Este un test pentru clasa politică și securitatea UE. Pe măsură ce activitățile de pe piața gri iau amploare, ele expun vulnerabilități la frontierele externe ale Europei și evidențiază nevoia unor răspunsuri coordonate la provocările geopolitice complexe.
Între timp, Belarus se găsește în centrul acestui sistem, profitând de locația strategică, avantajele economice și schemele de piață gri pentru a naviga poziția din ce în ce mai izolată în care se regăsește pe scena globală. Pentru UE, abordarea acestor provocări va necesita nu numai consolidarea granițelor, ci și angajarea în eforturi diplomatice pentru a reduce stimulentele economice care susțin contrabanda.
Criza contrabandei la granița Belarus-UE reprezintă o problemă multidimensională cu implicații de amploare. Deși își are rădăcinile în discrepanțele economice, criza s-a transformat într-o provocare politică și de securitate care necesită măsuri urgente. Pe măsură ce UE se confruntă cu aceste probleme, trebuie să își adapteze strategiile pentru a aborda atât amenințările imediate reprezentate de contrabandă, cât și forțele economice și politice mai ample din spatele fenomenului.
