Donații
Veridica.md
În Belarus, proiectul de buget pentru 2025, aflat acum în dezbatere parlamentară, a scos la lumină o preocupare presantă: dependența economică din ce în ce mai crescută de Rusia. Această problemă, bănuită de mult timp, dar rareori abordată public, a fost recunoscută în mod deschis de ministrul de finanțe din Belarus, care a admis că deficitul bugetar semnificativ care se va înregistra anul viitor va fi acoperit prin sprijin financiar direct din partea Rusiei. Această dependență a fost o trăsătură constantă a peisajului economic al Belarusului, dar ceea ce este nou este modul deschis în care este discutată acum, fiind privită nu ca o vulnerabilitate, ci mai degrabă ca o demonstrație a punctelor forte ale strategiei politice și economice actuale a Minskului. Dincolo de această narațiune, însă, iluzia suveranității economice a Belarusului pare să se erodeze rapid.
Amploarea dependenței economice
Dependența economică a Belarusului de Rusia nu este nici pe departe un fenomen nou. Experți și analiști, atât din instituții afiliate statului, cât și din cercuri independente, au studiat constant această relație, cuantificând sprijinul Rusiei pentru Belarus la câteva miliarde de dolari anual. Această asistență este oferită printr-o varietate de canale: împrumuturi directe, subvenții, oferte energetice favorabile și acces mai ușor la piața rusă, toate acestea reducând costurile de tranzacționare pentru întreprinderile din Belarus.
Ceea ce devine din ce în ce mai clar, însă, este că această dependență a atins un punct de cotitură. Nu mai este doar o dependență economică, ci una care se extinde și în sfera politică. Din 2020, când guvernul belarus abia dacă a supraviețuit protestelor în masă în urma unor alegeri disputate, sprijinul politic, economic și militar al Rusiei a asigurat supraviețuirea regimului. Drept urmare, capacitatea Belarusului de a lua decizii independente, atât pe plan intern, cât și în politica sa externă, a fost sever constrânsă.
Dimensiunea politică
Evenimentele din 2020 au marcat un moment decisiv pentru relațiile dintre Belarus și Rusia. Susținerea politică, economică și militară a Rusiei față de regimul de la Minsk, prins în diverse conflicte, a marcat punctul în care dependența Belarusului de Rusia a încetat să mai fie o simplă chestiune economică. Intervenția guvernului rus a garantat supraviețuirea conducerii din Belarus, dar cu un preț: autonomia politică.
Deși Belarus își păstrează un anumit spațiu de manevră în ceea ce privește afacerile economice și politice, o face numai în limitele considerate acceptabile de Moscova. Kremlinul s-a poziționat strategic pentru a-și menține influența fără a micro-administra fiecare aspect al guvernării Belarusului. Cu toate acestea, principalele trasee ale direcției politice și economice a Belarusului sunt acum aliniate cu interesele Rusiei.
Acest nivel crescut de dependență a Belarusului față de Rusia nu a fost niciodată mai evident, manifestându-se în mod clar într-o serie de dimensiuni socio-economice: de la politicile fiscale și bugetare la structurile financiare și economice, extinzându-se chiar și în domeniul vieții socio-politice.
Dependența bugetară: Bugetul 2025 ca studiu de caz
Bugetul de stat pentru 2025 a scos la iveală dimensiunea dependenței economice a Belarusului de Rusia. Confruntat cu un deficit de peste un miliard de dolari, Ministerul de Finanțe din Belarus a declarat deschis că intenționează să compenseze acest decalaj prin sprijin financiar rusesc. Ceea ce este izbitor este lipsa discuțiilor despre strategii alternative – nu se menționează reforme, diversificarea economică sau creșterea eficienței interne.
Acest lucru indică o problemă fundamentală: modelul economic actual și-a urmat cursul natural. De ani de zile Belarusul se bazează pe o combinație de control al statului asupra economiei și subvenții rusești pentru a susține dezvoltarea, dar această abordare face acum mai mult rău decât bine. Pentru schimbări structurale reale ar fi probabil nevoie de o reformă politică, dar regimul actual nu este interesat de acest lucru, obiectivul său principal fiind asigurarea resurselor pentru menținerea situației actuale.
În timp ce sprijinul asigurat de Rusia este clasificat oficial, în documentele bugetare, drept „ajutor nerambursabil”, este clar că acest sprijin vine cu anumite condiții. Loialitatea politică este doar una dintre aceste condiții. Rusia a cerut din ce în ce mai multe concesii din partea Belarusului în schimbul sprijinului său financiar, ceea ce face ca influența Rusiei asupra diferitelor aspecte ale guvernării Belarusului să fie din ce în ce mai mare. Această influență este cel mai ușor de observat în domenii precum securitatea, unde contractorii militari privați ruși operează nestingheriți în Belarus, precum și în politica fiscală, unde Belarus își armonizează treptat sistemele cu practicile rusești.
Impactul economic al sprijinirii acțiunilor militare ale Rusiei
Dependența din ce în ce mai mare a Belarusului de Rusia a dus-o în ape tulburi, mai ales datorită sprijinul său tacit față de acțiunile militare ale Moscovei în Ucraina. Susținerea Rusiei în acest conflict a dus la consecințe economice grave pentru Belarus, în special în relațiile sale comerciale cu țările occidentale, care reprezentau cândva până la o treime din comerțul exterior al Belarusului.
Dintr-o singură lovitură, Belarusul a pierdut accesul la principalele piețe occidentale. Mai rău, partenerii săi comerciali din așa-numitele „țări terțe” sunt acum accesibili doar de pe teritoriul Rusiei. Acest lucru a adâncit și mai mult dependența Belarusului față de vecinul său estic, deoarece chiar și comerțul cu alte țări decât Rusia depinde de bunăvoința Moscovei. Majoritatea produselor pentru export ale Belarusului sunt acum fie vândute direct Rusiei, fie trec prin infrastructura rusă, ceea ce face ca această țară să fie vulnerabilă la orice schimbare în politicile interne sau relațiile externe ale Rusiei.
Un indicator cheie al acestei dependențe este corelația rublei belaruse cu prețul petrolului – un paradox, având în vedere că Belarus nu este producător de petrol. Cu toate acestea, deoarece Belarus rafinează petrolul rusesc și pentru că moneda sa este legată de rubla rusă, care este ea însăși legată de prețurile globale ale petrolului, fluctuațiile de pe piața mondială a petrolului au un impact direct asupra economiei Belarusului.
Repercusiuni socio-politice
Peisajul politic din Belarus este clar divizat în două epoci: cea de înainte de 2020 și cea de după. Înainte de alegerile din 2020 a existat o aparență de diversitate politică, cu un anumit grad de activitate a societății civile și o opoziție limitată. Toate acestea au dispărut după represiunea care a urmat protestelor în masă. Majoritatea ONG-urilor independente au fost închise și orice cooperare cu organizațiile internaționale, inclusiv cele concentrate pe domenii apolitice precum protecția mediului sau sprijinul pentru categoriile vulnerabile, a fost efectiv oprită.
Ceea ce rămâne este o societate civilă firavă, populată doar de organizații pro-guvernamentale, care există în primul rând pentru a simula un al treilea sector funcțional. Aceste ONG-uri aliniate statului sunt însărcinate cu implementarea politicilor dictate de sus, fără a răspunde nevoilor reale ale societății. Ineficacitatea acestor organizații devine din ce în ce mai evidentă, în special în domenii precum protecția mediului și bunăstarea socială, unde ONG-urile au jucat cândva un rol critic. Presat pentru a aborda aceste probleme, guvernul belarus a trebuit să permită reluarea cooperării internaționale la limită, în special în sectoarele cele mai urgente.
Concluzie: pasarea responsabilității către generațiile viitoare
Dependența economică în creștere a Belarusului față de Rusia este o bombă cu ceas. Actualul regim pare să joace un joc politic de-a scosul castanelor din foc, pasând problemele economice și politice ale țării generațiilor viitoare de lideri. Bazându-se pe sprijinul rus pentru a-și remedia deficitele bugetare, guvernul amână inevitabilul: luarea în considerare a naturii nesustenabile a modelului său economic.
Pe termen scurt, această strategie poate oferi un moment de respiro. Dar, pe termen lung, pregătește Belarusul pentru o criză care va fi greu de rezolvat fără tulburări politice și economice semnificative. Conducerea actuală nu face decât să împingă problemele mai în față, sperând că povara reformei va cădea pe umerii viitoarelor administrații.
Pentru regimul actual, această abordare are două avantaje majore. În primul rând, îi permite să evite acum să se confrunte cu adevăruri dure, adoptând atitudinea „O să mă gândesc la asta mâine” pe care o avea Scarlett O’Hara în „Pe aripile vântului”. În al doilea rând, când problemele vor ajunge în cele din urmă la un punct culminant, liderii de astăzi vor putea invoca stabilitatea relativă a mandatului lor și vor învinovăți viitoarele guverne pentru că nu reușesc să gestioneze criza - ignorând în mod convenabil faptul că rădăcinile acelei crize au fost plantate de către propriile lor politici.
Iluzia suveranității Belarusului devine din ce în ce mai subțire, pe măsură ce țara e din ce în ce mai prinsă în rețeaua economică și politică a Rusiei. Pentru alte națiuni, Belarusul servește drept exemplu clar al modului în care dependența economică excesivă poate duce în cele din urmă la pierderea controlului politic. În același timp, pentru forțele pro-democratice din Belarus aflate în exil, această capcană din ce în ce mai strânsă reprezintă o provocare formidabilă căreia inevitabil vor trebui să îi facă față.
---copie-image.webp)
