El spune însă că-şi păstrează obiectivul de a cuceri complet cele patru regiuni din estul Ucrainei.
Kievul respinge o soluție de pace bazată pe acordurile de la Istanbul, înțelegerile de la Anchorage și „realitățile de pe teren”, potrivit propagandei pro-Kremlin. „Pacea” pe care o invocă propaganda echivalează, de fapt, cu o capitulare a Ucrainei, care nu a semnat vreodată un acord în acest sens.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Autoritățile sunt în alertă din cauza atacurilor ucrainene cu drone.
Premierul polonez afirmă că sunt indicii ale unui asasinat politic iar autoritățile îl caută pe cel care l-a comandat.
Un atac masiv cu drone a incendiat o rafinărie din capitala Rusiei
Artistul organizase recent la Berlin un protest cu o caricatură a lui Stalin și Putin
La întrevedere ar urma să fie prezent şi Donald Trump.
Apelul telefonic a fost primul dintre cei doi lideri în ultima lună și jumătate.
Volodimir Zelenski mimează inițiativele de pace pentru a înșela Occidentul și a continua războiul împotriva Rusiei, potrivit presei pro-Kremlin.
Oligarhul rus s-a aflat la Kiev "pentru a asculta și a-i raporta preşedintelui rus discuțiile".
Moscova răspunde ironic, „invitându-l” pe Volodimir Zelenski la Moscova.
În 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare în Armenia. Acestea ar putea confirma ceea ce părea neverosimil acum câțiva ani - desprinderea de Rusia și virajul către vest.
După ce Rusia a depășit criza economică din anii 1990, în țară a apărut așa-numita clasă de mijloc, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să împingă țara spre democrație. Era însă o clasă de mijloc dependentă de stat, iar această dependență a menținut-o ferm în tabăra lui Putin.
Vladimir Putin susține că e prea devreme pentru a afirma că drona prăbușită în blocul de la Galați, România este rusească și a suggerat că ar putea fi ucraineană.
Decizia a fost luată în urma incursiunii unei drone rusești în România soldată cu doi răniți la Galați.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Președintele rus mizează pe consolidarea parteneriatului strategic cu Xi Jinping
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Autorităţile de la Minsk susţin însă că exerciţiile nucleare nu sunt o ameninţare pentru nimeni.
Călcând pe urmele Uniunii Sovietice și ale Imperiului Țarist, Rusia lui Putin încearcă să dicteze direcția literaturii prin interzicerea operelor pe care le consideră nepotrivite. Este o strategie care ar putea avea efectul unui bumerang, împingând publicul tocmai spre titlurile interzise.
Ministrul rus de externe acuză revigorarea nazismului european sub conducrerea lui Zelenski.
Presa pro-Kremlin laudă puterea de distrugere a noii rachete Sarmat (sau Satan) a Rusiei, iar Duma de Stat dă o lege care permite intervenția armatei pentru a elibera cetățeni ruși arestați în străinătate. Continuă, totodată, promovarea narațiunii că sfârșitul războiului e iminent și europenii se roagă de Putin să-i primească, narațiune ce s-a amplificat pe măsură ce au crescut problemele Rusiei pe front.
Rusia pare să abandoneze, treptat, discursul triumfalist despre o victorie totală în războiul împotriva Ucrainei. Atât Kremlinul cât și propagandiștii săi par preocupați să „vândă” pacea în așa fel încât să nu pară un eșec al „operațiunii militare speciale”.
Ucraina se prăbușește politic și militar, iar elitele de la Kiev se pregătesc pentru o capitulare necondiționată în fața Federației Ruse, potrivit unei narațiuni false a propagandei pro-Kremlin.
UE respinge rolul de mediator propus de Putin pentru fostul cancelar german Schroeder
Lupta împotriva internetului arată că regimul Putin încearcă să reorganizeze viața cotidiană în jurul logicii securității, a controlului și a dependenței de o infrastructură controlată de stat. Paradoxul este că acest atac vizează tocmai unul dintre puținele domenii în care Rusia avea un real potențial de modernizare: economia digitală.
Vladimir Putin a declarat că războiul din Ucraina se apropie de sfârșit, remarci făcute la câteva ore după ce a promis că va învinge Ucraina la cea mai restrânsă paradă de Ziua Victoriei de la Moscova din ultimii ani.
În discursul ținut de Ziua Victoriei, liderul de la Kremlin a catalogat Ucraina drept „agresor”.
Decizia Kremlinului de a avea o paradă mai mică de Ziua Victoriei a fost percepută inclusiv ca un semn al fricii lui Putin de propria armată. Parada ar putea fi însă și o capcană întinsă Ucrainei, care e provocată să atace, ceea ce ar putea justifica represalii masive, chiar și cu arme neconvenționale. Într-un astfel de scenariu, cel care a ordonat represaliile – Putin – ar putea să își asume meritele câștigării războiului.
Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde simetric, cu referire la armistiţiul cerut de Rusia pentru 9 mai.
