Stalin a început denazificarea Ucrainei, iar Rusia trebuie să ducă până la capăt acest proces abandonat de Hrușciov, potrivit propagandei pro-Kremlin, care justifică invazia la scară largă.
Vladimir Putin ar fi cerut SUA extrădarea lui Bill Gates și Anthony Fauci, acuzați în Rusia de „bioterorism” și „crime împotriva umanității”, iar predarea celor doi ar reprezenta o condiție „nenegociabilă” pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit propagandei antivacciniste/pro-ruse din România.
---copie-image.webp)
Atacurile cu rachete rusești au lovit două importante uzine metalurgice ucrainene în noaptea trecută, ucigând două persoane și rănind șase
Preşedintele Putin ia parte la acest forum pe care l-a fondat împreună cu omologii din China şi India ca o contrapondere la influenţa occidentală şi a dominaţiei Statelor Unite
Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Statul rus integrează războiul în rutina cotidiană a creșterii copiilor, obișnuindu-i-i cu violența de la vârste din ce în ce mai fragede, făcând supunerea și limbajul oficial al războiului tot mai ușor de acceptat.
Putin îi liniștește pe ruși cu privire la mobilizare, atacurile ucrainenilor și criza de carburanți. Iar SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei) constată că, la 87 de ani de la înscenarea atacului de la Gleiwitz, care a dus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania pune în scenă o nouă provocare – de data aceasta, la adresa Rusiei.
Liderul de la Kremlin spune însă că reluarea negocierilor este periclitată de atacurile ucrainene şi de apelul Kievului ca avioanele civile să ocolească Rusia
Reuniunea ar putea avea loc în marja summitului APEC de la Shenzhen, China.
Spionii ruși din cadrul misiunilor de comerț din străinătate sunt schimbați cu fiii și prietenii unor funcționari de rang înalt. Întreprinderile ruse trebuie să se apere singure de drone. Iar averea lui Putin este pusa in pericol de atacurile ucrainene.
Anul 2026 a adus o intensificare a agresiunii hibride a Kremlinului împotriva Statelor Baltice. Provocările la adresa politicienilor și a activiștilor civici, valurile de migrație ilegală orchestrată, organizarea de mișcări politice pro-ruse – sunt doar câteva dintre pârghiile folosite de Moscova pentru a destabiliza regiunea baltică.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat într-o conferință de presă că șeful CIA, John Ratcliffe, nu s-a întâlnit cu Putin și că toate contactele au fost efectuate „prin canalele serviciilor de informații”.
Ucraina nu este un stat independent și a ajuns o țară distrusă, controlată de o conducere nazistă care își sacrifică populația pentru continuarea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Președintele rus Vladimir Putin le-a spus înalților oficiali că obiectivul Moscovei pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a UE din interior”, Republica Moldova apărând ca o țintă cheie în această strategie.
Guvernul japonez a reacționat virulent la prima vizită a lui Vladimir Putin în disputatele Insule Kurile, revendicate atât de Tokyo, cât și de Moscova.
De mai bine de zece ani, Rusia construiește un sistem de supraveghere digitală totală: de la SORM — infrastructura de interceptare a datelor — până la aplicația de mesagerie MAX, promovată de stat. Jurnalistul de investigație Andrei Zaharov, autorul cărții „Cyberpunk-ul rusesc. Cum construiesc Kremlinul și oligarhii Gulagul digital”, a explicat pentru Veridica modul în care datele se transformă în dosare penale, de ce sistemul se bazează în primul rând pe frică și de ce slăbiciunea sistemului este încorporată în însăși structura sa.
Noile măsuri adoptate de UE permit valorificarea mărfurilor de pe navele confiscate din flota fantomă a Rusiei
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Anunţul a fost făcut de consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.
Occidentul a provocat războiul din Ucraina și va fi principalul perdant al confruntării cu Rusia, iar societatea rusă trebuie să renunțe la divergențele interne și să se unească în jurul lui Vladimir Putin, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Sancțiunile occidentale sunt inutile, ilegale și mai dăunătoare europenilor decât Rusiei, potrivit propagandei pro-Kremlin. În realitate, acestea au redus veniturile Moscovei și au îngreunat aprovizionarea industriei militare cu tehnologii și componente occidentale.
Vladimir Putin a declarat miercuri că starea economiei ruse și a sectoarelor sale cheie este stabilă „înciuda încercărilor externe de a destabiliza situația” în sectorul energetic.
Un fost blogger loialist devenit critic aprig al președintelui rus Vladimir Putin a fost reținut și acuzat că a răspândit informații false despre forțele armate, a relatat vineri presa de stat.
Liderul de la Kremlin a declarat că trupele rusești avansează pe front, în timp ce economia țării se dezvoltă în ciuda sancțiunilor occidentale.
Liderul de la Kremlin a convocat o şedinţă de guvern pe tema penuriei de combustibil.
Volodimir Zelenski continuă războiul la ordinul Occidentului și refuză să țină cont de majoritatea ucrainenilor care vor negocieri de pace cu Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Cei doi lideri au vorbit la telefon și despre Ucraina și alte subiecte de politică internațională.
Legea care introduce modificări la Codul Fiscal permite amestecarea benzinei cu alte componente pentru a produce combustibil cu cifra octanică ridicată.
El spune însă că-şi păstrează obiectivul de a cuceri complet cele patru regiuni din estul Ucrainei.
Kievul respinge o soluție de pace bazată pe acordurile de la Istanbul, înțelegerile de la Anchorage și „realitățile de pe teren”, potrivit propagandei pro-Kremlin. „Pacea” pe care o invocă propaganda echivalează, de fapt, cu o capitulare a Ucrainei, care nu a semnat vreodată un acord în acest sens.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.