Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Ziua Victoriei și Imperiul Sovietic: ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în statele ex-comuniste

Armament greu rusesc pe strada Tverskaia în timpul repetiției pentru parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Rusia, 28 aprilie 2022.
©EPA-EFE/YURI KOCHETKOV  |   Armament greu rusesc pe strada Tverskaia în timpul repetiției pentru parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Rusia, 28 aprilie 2022.
Cursuri gratuite

Timp de zeci de ani, din Moscova până în Berlinul de Est, 9 mai a fost sărbătorită ca Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial. Pentru sovietici și cei aflați în orbita lor, 9  mai a marcat triumful în ceea ce au numit Marele Război pentru Apărarea Patriei. Era ziua care celebra, mai mult decât oricare alta, forța Armatei Roșii și era o zi a lumii comuniste: în Occident, sfârșitul războiului în Europa este sărbătorit pe 8 mai, zi în care Germania a capitulat; diferența este dată de faptul că, atunci când s-a semnat, la Berlin, Instrumentul de predare, la Moscova era deja 9 mai.

Sub Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit, poate, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei. Este un prilej pentru a revendica moștenirea și gloria URSS și pentru a proiecta forța noii Rusii prin parade militare care amintesc de cele ale Războiului Rece. În fostele republici sovietice și în statele ex-comuniste, 9 mai a devenit o sărbătoare a nostalgicilor fostului Imperiu, a celor care încă se uitau către Moscova.

Agresivitatea tot mai mare a Rusiei, țară care cel puțin din 2008 reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene, dar și opțiunea majorității statelor est-europene pentru integrarea euro-atlantică, au dus și la o re-evaluare a zilei de 9 mai și chiar, în unele cazuri, la mutarea sărbătorii pe 8 mai.

Anul acesta 9 mai are o semnificație aparte. Rusia a dezlănțuit cel mai mare război din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Distrugerile la scară largă, atacarea obiectivelor civile, crimele de război comise de armata lui Putin i-au făcut pe mulți să amintească de ororile războiului mondial. Discursul Kremlinului trimite, și el, la acel conflict: rușilor li se spune că țara lor se luptă, ca și atunci, cu naziștii. Pe 9 mai, la Moscova va avea loc o paradă militară prin care Rusia va încerca să arate iar că este o mare putere militară, deși realitatea din teren, în Ucraina, a spulberat mitul armatei ruse. Mai așteptată decât parada este apariția lui Vladimir Putin. Toată lumea se întreabă ce va spune: va declara război Ucrainei? NATO? Va decreta mobilizarea generală pentru un nou „mare război de apărare a patriei”? Va proclama victoria în Ucraina? Nimeni, în afara Kremlinului, nu știe.

Și în afara Rusiei, 9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse. În așteptarea evenimentelor de la Moscova și de aiurea, Veridica și-a propus să afle ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în țările ex-comuniste și a apelat la corespondenții săi din țările respective.

Cehia: „din 1991 încoace, Ziua Victoriei este sărbătorită pe 8 mai, la fel ca în Europa Occidentală”

Ziua Victoriei este una dintre cele mai importante sărbători legale în Cehia, însă percepția asupra acestei zile s-a schimbat în timp. În Cehoslovacia, cei peste 40 de ani de totalitarism și comunism au înrădăcinat festivități sovietice, inclusiv parade militare, care ridică în slăvi Armata Roșie și șterg armata americană din memoria colectivă.

Situația din Cehia este una specială, deoarece linia de demarcație traversa această țară, iar armata SUA s-a întâlnit cu Armata Roșie în vestul și sudul Boemiei. Inițial, linia de demarcație ar fi trebuit să fie trasată de-a lungul graniței Cehoslovaciei cu Germania – Uniunea Sovietică dorea să limiteze prezența soldaților americani pe teritoriul cehosolovac – însă din cauza luptelor cu naziștii, linia de demarcație a fost în cele din urmă trasată în interiorul Cehoslovaciei. Astfel, zona americană a inclus în special zona de graniță sud-vestică, dar și orașul Pilsen.

La Pilsen, amintirea eliberării orașului de către armata americană a fost omagiată în toți cei 40 de ani de comunism, deși comemorările publice sau afișarea steagurilor americane au fost interzise de către regimul comunist, cu excepția anului 1968.

Din 1991 încoace, Ziua Victoriei este comemorată pe 8 mai, la fel ca în Europa occidentală. Până atunci a fost sărbătorită pe 9 mai, după modelul sovietic.

Ceremoniile de comemorare au fost întotdeauna organizate cu participarea oficialităților la diferite evenimente găzduite de partea rusă, fie că a fost vorba de vreo recepție la Ambasada Rusiei sau de participarea directă la parada militară de la Moscova. Președintele Miloš Zeman a luat parte la acest eveniment în 2015, chiar dacă Rusia ocupase deja Peninsula Crimeea din Ucraina și o partea din regiunea Donbass. A vrut să participe și în 2020, însă pandemia de coronavirus l-a împiedicat. Atunci când Zeman nu se afla la Moscova, participa de obicei la festivitățile de comemorare de la ambasada Rusiei. O vizită de neuitat a fost cea din 2013, la scurt timp după alegerea lui în funcție. A băut alcool împreună cu ambasadorul Rusiei în timpul recepției și și-a făcut apariția beat la ceremonia de dezvelire a bijuteriilor coroanei, care ar fi trebuit să fie unul din cele mai solemne momente ale mandatului său.

(Michael Švec, Praga)

Letonia: mulți oameni sunt de părere că monumentele dedicate Armatei Roșii sunt simboluri ale ocupației sovietice din trecut și ale imperialismului și agresiunii ruse din prezent

În mod tradițional, festivitățile care marchează 9 mai reprezintă un prilej de sărbătoare pentru populația vorbitoare de rusă. Anul acesta, probabil, oamenii se vor aduna în fața Monumentului Victoriei din Riga – închinat soldaților sovietici care, potrivit propagandei ruse, au eliberat Riga de ocuapția nazistă în al Doilea Război Mondial – pentru a depune flori. Cu toate acestea, anul acesta este unul special. Unii vorbitori de rusă probabil nu vor participa la acest eveniment, deoarece nu susțin invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, letonii și guvernul leton au adoptat o poziție mult mai strictă vizavi de acest monument și de festivitățile legate de el în general. Mulți sprijină ideea că astfel de monumente ar trebui demolate. Aceste persoane sunt de părere că monumentul a fost mereu un simbol al ocupației sovietice în trecut și al imperialismului și agresiunii ruse în prezent. Desigur, unii ruși și-au exprimat deja furia și nemulțumirea cu privire la această inițiativă. De altfel, anul acesta lângă monument a fost organizată o expoziție cu imagini ale războiului din Ucraina, inaugurată chiar înainte de 9 mai. Astfel, 9 mai rămâne un eveniment umbrit de invadarea Ucrainei de către Rusia și de discuțiile despre viitorului Monumentului Victoriei.

(Kaspars Germanis, Riga)

Republica Moldova: tensiuni legate de Ziua Victoriei, după ce autoritățile au interzis simbolurile armatei ruse

În Republica Moldova, 9 mai este marcată oficial ca „Zi a Victoriei şi a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei” și, totodată, ca zi a Europei. Fiecare marchează ce îi este mai aproape: fie sărbătoarea de sorginte sovietică, fie pacea și unitatea europeană. Anul acesta, pe fundalul războiului din Ucraina, 9 mai are valențe deosebite, în special după ce a fost interzisă așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe, promovată intens în Rusia în ultimele două decenii ca simbol al victoriei URSS în cel de Al Doilea Război Mondial, deși a fost folosită mai degrabă de trupele sovietice care s-au aliat cu naziștii (armata generalului Vlasov). Alături de această panglică, în Republica Moldova a fost interzisă și utilizarea însemnelor intervenției ruse în Ucraina – literele „Z” și „V”.

Opoziția de la Chișinău nu vrea să respecte legea care interzice simbolurile armatei ruse

Reprezentanți ai opoziției proruse de la Chișinău, întâi de toate lideri ai Partidul Socialiștilor, au declarat că nu se vor conforma restricțiilor și vor purta pe 9 mai panglica neagră-portocalie la manifestațiile pe care le vor organiza. În spațiul public se vehiculează ideea unor posibile provocări în această zi, îndreptate, împotriva autorităților proeuropene de la Chișinău. Ministerul de Interne spune că poliția și carabinierii, cum sunt numiți jandarmii în Rrpublica Moldova, sunt gata să intervină, dacă va fi cazul. MAI a menționat că, pe 9 mai, nu-i va opri pe cei care vor purta panglica neagră-portocalie, dar va aplica amenzi conform legislației în vigoare. În cazul partidelor, amenzile pot ajunge până la 30 000 lei moldovenești (1 500 euro).

Ziua Victoriei, abandonată după căderea URSS, a fost readusă în atenție de comuniștii lui Voronin

În primii ani după prăbușirea URSS, ziua de 9 mai încetase să mai fie marcată oficial și era sărbătorită, în mod particular mai ales, de vorbitorii de limbă rusă, prin depuneri de flori la Memorialul ostașilor sovietici din Chișinău. Ea a început să ia amploare odată cu venirea la putere în 2001 a Partidului Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin care, la fel ca și Vladimir Putin în Rusia, a încercat să-i imprime o grandoare aparte. Tot ce a reușit însă a fost să scindeze și mai mult societatea, afectată de oscilațiile între Est și Vest ale partidelor care pe parcursul anilor au deținut puterea la Chișinău.

(Corneliu Rusnac, Chișinău)

Polonia: 9 mai a fost o sărbătoare oficială până în 2015, când victoria în cel de-al Doilea Război Mondial a început să fie celebrată pe 8 mai, împreună cu restul Europei

Începând cu 1945, Consiliul Miniștrilor împreună cu președintele Consiliului Național al Poloniei au decretat 9 mai Ziua Națională a Victoriei și Libertății în Polonia. „Pentru a comemora pentru totdeauna victoria națiunii poloneze și a marilor săi aliați împotriva invadatorilor germani, a democrației împotriva nazismului și fascismului, a libertății și justiției împotriva înrobirii și a fărădelegii, 9 mai, ziua în care toate ostilitățile au luat sfârșit, va deveni Ziua Națională a Poloniei”, se menționează în decret.

Între 1946 și 1950, 9 mai a devenit zi liberă, serbată cu mult fast în Plac Defilad (Piața Paradei) din centrul Varșoviei, acolo unde în 1952 a luat ființă „cadoul națiunii sovietice pentru națiunea poloneză”. Este vorba despre primul zgârie-nori – Palatul Culturii și Științei. În perioada comunistă, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a început să fie asociat în Polonia cu victoria URSS în Marele Război Sovietic pentru Apărarea Patriei, început în 1941.

(Michal Kukawski, Varșovia)

România: „românii privesc când spre est, când spre vest, când spre ceasurile pentru care soldații ruși făcuseră o pasiune în urmă cu 80 de ani”

Pentru români, 9 mai are o triplă semnificație: este Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Europei și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. În mesajele oficialilor și jurnalele de știri ordinea acestora diferă. Cei care privesc spre o Europă tot mai unită și integrată amintesc mai întâi Ziua Europei, cei pentru care Europa înseamnă în primul rând identitate națională, amintesc de Ziua Independenței de Stat, iar cei pentru care trecutul contează mai mult decât viitorul consideră mai importantă Ziua Victoriei sărbătorită după tipicul sovietic (căci sovieticii, odinioară, iar acum rușii, cred că victoria li se datorează integral).

În anii 1990 confuzia era și mai mare. Foștii comuniști mai aveau reflexul de a aniversa în 8 mai înființarea Partidului Comunist Român, iar foștii regaliști reînviau tradiția sărbătoririi zilei de 10 mai ca zi națională.

Poate că cea mai paradoxală interpretare a priorităților în presa din România a fost raportarea la parada militară din Piața Roșie. Privită ca un spectacol de televiziune absolut, cu o regie impecabilă, parada a fost mult timp difuzată live, integral. Românii își puteau potrivi din nou ceasurile după cel de la Kremlin. Ziua de 9 mai era sărbătorită astfel în stil Eurovision încă de dimineață, lăsând în umbră Ziua Independenței sau Ziua Europei. Chiar și după anexarea Crimeii și agresiunea militară din Donbass, unele televiziuni românești au transmis parada. Era un reflex puternic. Ceea ce până și Ceaușescu considera propagandă sovietică, interzicând difuzarea la TVR, devenise acum dezirabil și oportun.

În toată această confuzie a unui calendar politic aglomerat, românii privesc când spre est, când spre vest, când spre ceasurile pentru care soldații ruși făcuseră o pasiune în urmă cu 80 de ani.

(Marian Voicu, București)

Serbia: anul acesta vor fi mai multe steaguri europene decât ruse

Serbia a fost în tabăra victorioasă în al Doilea Război Mondial și a făcut sacrificii uriașe. Astfel, Serbia are tot dreptul să sărbătorească Ziua Victoriei pe 9 mai, dar până acum nu a existat un mesaj clar vizavi de tabăra în care Serbia se situează în prezent. Până acum, festivitățile care marcau Ziua Victoriei la Belgrad erau colorate în spiritul prieteniei sârbo-ruse, o demonstrație de soft power a Moscovei. Evenimentul reprezenta o ocazie de a demonstra înfrățirea celor două națiuni și de a promova sentimente filoruse. La nivel simbolic, mai demonstra și distanțarea Serbiei de valorile care stau la baza UE. De la începutul războiului în Ucraina, politica externă a Serbiei a transmis semnale din ce în ce mai puternice de distanțare față de Rusia, astfel încât anul acesta ne putem aștepta să vedem mai multe steaguri europene decât ruse. Va fi și un mesaj simbolic vizavi de schimbarea de poziție a Serbiei.

(Vuk Velebit, Belgrad)

Ucraina: în urma agresiunii ruse, Ziua Victoriei a fost aruncată la gunoiul istoriei

În Ucraina, în contextul politicii de decomunizare lansată în 2015, Ziua Victoriei nu mai este sărbătorită ca în perioada sovietică. Până la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie, Kievul a ales o cale de compromis: nu a interzis această sărbătoare, dar a stabilit una și pentru cei care resping moștenirea URSS. În perioada președintelui Petro Poroșenko, Kievul a renunțat să glorifice regimul comunist, considerându-l unul la fel de rău ca cel nazist. Politicienii post-Euromaidan au introdus în calendarul datelor importante pentru statul ucrainean două evenimente separate: la 8 mai ucrainenii marchează Ziua Memoriei și Concilierii, în care sunt amintiți ucrainenii care au luptat împotriva URSS – fie alături de forțele germane, fie opunându-se, în paralel, și acestora – în cel de-Al Doilea Război Mondial. La 9 mai se marca Ziua Victoriei asupra nazismului în cel de al Doilea Război Mondial.

În contextul politicii de decomunizare a Ucrainei a fost declarată invalidă concepția de Marele Război pentru Apărarea Patriei. Ucraina a recunoscut că războiul nu a început în 1941, odată cu invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, ci în 1939, când cele două imperii au împărțit între ele Polonia suverană.

Potrivit istoriografiei sovietice, Armata Roșie a eliberat vestul Belarusului și vestul Ucrainei de sub ocupația burgheză a Poloniei. Majoritatea teritoriilor „eliberate” au fost alipite la URSS. În realitate, Pactul Molotov-Ribbentrop le-a oferit sovieticilor un spațiu în plus de apărare / ofensivă în vest, prezentând o oportunitate să recâștige teritoriile cedate prin Pacea de la Riga și să unească popoarele belarus și ucrainean din est și vest sub guvernul sovietic, fapt recunoscut în premieră de Ucraina în 2015.

Decizia Kievului de a renunța la noțiunea de Marele Război pentru Apărarea Patriei a fost denunțată de conducerea Rusiei, devenind un prilej pentru conturarea narațiunilor false despre „nazismul ucrainean” și alinierea Ucrainei la retorica statelor europene „eliberate” de Uniunea Sovietică acum 77 de ani. Presa rusă consideră preluarea acestor abordări occidentale de către Ucraina ca fiind o trădare, o încercare de a reabilita și reînvia nazismul.

Teza Moscovei e că URSS a eliberat Europa de naziști și fasciști, s-a jertfit pentru viitorul omenirii însă, din păcate, Occidentul nu vrea să îi fie recunoscător Rusiei ca moștenitoare a Uniunii Sovietice pentru eroismul din trecut.

Războiul declanșat de Rusia la 24 februarie 2022 rupe Ucraina definitiv de sărbătorile sovietice

La 24 februarie, după sute de narațiuni false lansate de presa pro-Kremlin pe parcursul ultimilor 8 ani despre Ucraina ca un stat „nazist”, „fals” sau „artificial”, Rusia a luat decizia să declanșeze un război pe teritoriul statului ucrainean, după ce în 2014 anexase Crimeea și sprijinise mișcarea separatistă din Donbass.

Atitudinile anti-ruse și ura față de președintele Vladimir Putin au devenit atât de mari în Ucraina, încât toate sondajele indică faptul că majoritatea ucrainenilor consideră Rusia un inamic care trebuie înfrânt.

Potrivit unui sondaj de opinie, citat de presa ucraineană, după 2 luni de război, 36% dintre ucraineni consideră că Ziua Victoriei este un rudiment istoric, iar 23% – o zi fără nicio importanță.

Grupul sociologic Rating constată că 9 mai nu mai este pentru ucraineni o sărbătoare, ci o zi a comemorării. Așadar, doar 15% dintre cetățeni consideră că 9 mai este o zi de sărbătoare, iar 80% - o zi de comemorare a victimelor unui război între două imperii.

Sociologii ucraineni susțin că agresiunea Rusiei împotriva Ucraina este ultima etapă a divorțului ucrainenilor de memoria istorică sovietică. Cu alte cuvinte, suntem în miezul unui al doilea val al decomunizării informale, generate de agresiunea Kremlinului.

După 2 luni de război, doar 11% dintre ucraineni au declarat că sunt nostalgici după URSS. Restul, marea majoritate, susține că perioada sovietică a fost o catastrofă pentru Ucraina. Dacă nostalgici după URSS în Ucraina sunt tot mai puțini de la un an la alatul – fiind interzise Partidul Comunist și simbolurile sovietice – în Rusia, dimpotrivă, crește numărul celor care își doresc refacerea Uniunii Sovietice, proces accelerat și susținut de Kremlin.

În aprilie, în Parlamentul Ucrainei a fost înregistrat un proiect de lege care propune să fie comasate cele două evenimente legate de memoria celui de al Doilea Război Mondial, iar data de 9 mai să devină Ziua Europei. Din 2023, în Ucraina la 9 mai ar putea fi sărbătorită Ziua Europei, la fel ca în UE.

Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, moștenită de la URSS, a devenit în 2022 în ochii ucrainenilor o zi a înrobirii de către imperialismul sovietic.  Se dorește aruncarea la gunoiul istoriei a acestei sărbători o dată pentru totdeauna. 9 mai le aduce aminte ucrainenilor de „frații lor mai mari”, care au pornit un război sângeros și distrugător.

(Marin Gherman, Cernăuți)

Tags: Republica Moldova , Ucraina , Rusia , Polonia , România , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
De ce nu încap două săbii în aceeași teacă: principale motive ale dezbinării forțelor unioniste la Chișinău

De ce nu încap două săbii în aceeași teacă: principale motive ale dezbinării forțelor unioniste la Chișinău

Mișcarea unionistă din Republica Moldova a beneficiat dintotdeauna de aportul unor intelectuali și s-a bazat pe voturile a aproximativ 10% din electorat. Acest electorat s-a fragmentat tot mai mult în ultimii ani, pe fondul diferendelor apărute între exponenții unionismului, care s-au divizat în formațiuni aflate în competiție. Tendința centrifugă s-a acutizat în timp și este foarte probabil ca nici la alegerile anticipate din 11 iulie forțele unioniste să nu se poată coagula.

Sfârșit de drum al „Turciei europene”? Legătura dintre deriva spre autoritarism a regimului Erdoğan, naționalismul turc și blocarea aderării Finlandei și Suediei la NATO

Sfârșit de drum al „Turciei europene”? Legătura dintre deriva spre autoritarism a regimului Erdoğan, naționalismul turc și blocarea aderării Finlandei și Suediei la NATO

Amenințarea Turciei că va bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost interpretată drept o încercare de a obține concesii de la Occident în contextul crizei economice. Politicile anterioare ale regimului Erdoğan – și chiar cele ale Turciei post-otomane în general – sugerează că Ankara vrea, de fapt, mai mult: să-și impună propriile imperative și percepții asupra aliaților.

Turcia: în căutarea unei ieșiri din criză, regimul Erdoğan promite întoarcerea la democrație

Turcia: în căutarea unei ieșiri din criză, regimul Erdoğan promite întoarcerea la democrație

În noiembrie 2020, guvernul turc a început să promoveze o narațiune despre întoarcerea țării la democrație, domnia legii și drepturile cetățenilor. Dacă privim contextul actual, deloc încurajator pentru Ankara, devine destul de clar că schimbarea de direcție e doar aparentă, iar principalul motiv pentru adoptarea noului discurs este degradarea economiei turcești și, în efect, diminuarea popularității regimului.

Cătălin Gomboș

06 May 2022

Actualizat la: 06 May 2022 23:18:43
Cătălin Gomboș

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 15 min
Presa independentă rusă, despre pierderile uriașe pe care Kremlinul e gata să le accepte doar ca să continue războiul în Ucraina
Presa independentă rusă, despre pierderile uriașe pe care Kremlinul e gata să le accepte doar ca să continue războiul în Ucraina

Presa rusă independentă scrie că pierderile printre cei mobilizați recent vor ajunge la 100 de mii de persoane, dar asta nu-l va opri pe Putin, dimpotrivă, îi va trimite la război și pe tinerii înrolați acum în armată. Jurnaliști ruși scriu și și despre un cuplu, arestat recent în Suedia, care avea legături cu serviciul rus de informații militare și cu cei care i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
01 Dec 2022
Presa independentă rusă, despre pușcăriașii trimiși la război de Prigojin și planul de a-l apăra pe Putin cu hipnotizatori și parapsihologi
Presa independentă rusă, despre pușcăriașii trimiși la război de Prigojin și planul de a-l apăra pe Putin cu hipnotizatori și parapsihologi

Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
25 Nov 2022
Războiul dronelor, de la Afghanistan la Ucraina
Războiul dronelor, de la Afghanistan la Ucraina

Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
24 Nov 2022
Presa independentă rusă, despre cum promovează imigranții ruși Kremlinul și felul în care Moscova ascunde pierderile din război
Presa independentă rusă, despre cum promovează imigranții ruși Kremlinul și felul în care Moscova ascunde pierderile din război

Presa rusă independentă relevă cum sunt folosiți imigranții ruși din SUA pentru promovarea intereselor Kremlinului, în special după anexarea Crimeii și în contextul războiului din Ucraina. Totodată, jurnaliștii constată că pe paginile oficiale ale autorităților ruse nu a fost publicată harta cu teritoriile anexate în acest război, dar și că accesul la datele privind cheltuielile bugetului de stat a fost blocat, pentru ca jurnaliștii să nu mai poată estima pierderile de război.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
18 Nov 2022