Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Dezmembrarea republicii Nagorno Karabakh a fost cea mai importantă schimbare din Caucazul de Sud de când Turcia a (re)devenit o putere în zonă. S-ar putea să urmeze și altele.
Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Ucraina ar avea nevoie de două divizii mecanizate complet echipate pentru a împinge forțele ruse în afara celor patru regiuni anexate în toamnă, consideră general-locotenent în rezervă Cătălin Tomiță Tomescu, ofițer de tancuri și fost comandant al Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), comandament regional al NATO. Generalul Tomescu avertizează însă că Rusia e avantajată de resursele sale umane și materiale și de faptul că liderii acesteia sunt indiferenți cu privire la pierderile uriașe pe care le înregistrează pe front.
Tătarii din Crimeea au fost primele victime ale agresiunii rusești din Ucraina și continuă să fie persecutați de Moscova, potrivit ministrului adjunct de externe de la Kiev, Emine Japarova. Într-un interviu acordat Veridica, Japarova, care coordonează strategia pentru Platforma Crimeea și este responsabilă, printre altele, cu diplomația publică și relația cu organizații internaționale, a explicat cum încalcă Rusia convențiile de Geneva și de ce crimele sale din Ucraina pot fi considerate genocid.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
Soluția ca Europa să scape de pericolul rusesc este ca, atunci când Putin nu va mai fi la putere, Rusia să alunece către o perioadă de instabilitate, crede Vladimir Socor. Într-un interviu acordat Veridica, acesta a mai spus și cum semnele expansionismului rusesc post-sovietic au fost vizibile încă de la începutul anilor '90 și a vorbit despre șansele Ucrainei în actualul război.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Istoricul Mark Galeotti, specializat în istoria și politica Rusiei și unul dintre experții occidentali care l-au urmărit pe Vladimir Putin încă dinainte ca acesta să ajungă președinte, crede că liderul de la Kremlin e principalul responsabil pentru erorile strategice comise de armata rusă în Ucraina. Profesorul Galeotti a mai vorbit și despre natura puterii în Rusia și legăturile dintre stat, oligarhi, servicii secrete și crima organizată.
Andrei Kurkov este unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni contemporani. Scrie în rusă, dar a fost catalogat drept „dușman al culturii ruse”. Într-un interviu acordat Veridica, Andrei Kurkov a vorbit despre întoarcerea Rusiei la monarhie sub „țarul” Vladimir Putin, decuplarea – cel puțin temporară – de la cultura rusă, dar și despre războiul Moscovei împotriva țării sale.
În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.
Prin tacticile sale din Ucraina, armata rusă amintește mai degrabă de armata sovietică din Afghanistan decât de o forță modernizată. Veridica a stat de vorbă cu istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov, pentru a vedea care sunt asemănările și diferențele dintre cele două războaie purtate de URSS și succesorul său legal, Rusia.
Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Rusia încearcă să își recâștige influența în fostul său imperiu est-european prin răspândirea de fake news, trafic de influență și mijloace de influențare a adversarului, crede jurnalistul Financial Times John Lloyd. Fostul corespondent la Moscova a stat de vorbă cu Veridica despre modul în care Moscova încearcă să își atingă obiectivele de politică externă prin intermediul propagandei.
Dumitru Alaiba este unul dintre cei mai vocali și mai vizibili deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a preluat puterea la Chișinău. În pragul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Veridica a stat de vorbă cu Dumitru Alaiba despre influența în scădere a Rusiei la Chișinău, interesele care leagă unii politicieni moldoveni de Transnistria, dar și despre corupție și politica ultimilor 30 de ani.
Legendarul șahist a vorbit cu Veridica despre lupta sa pentru democrație și drepturile omului, noul tip de totalitarism din Rusia și ce ar trebui să facă Occidentul pentru a-l opri pe Putin. Garry Kasparov ne-a spus că nu este îngrijorat că regimul încearcă să îl elimine din manuale pentru că, pe termen lung, nu dictatorii scriu istoria, dar și că nu are niciun rost să îi fie teamă că va fi asasinat întrucât „Dacă cineva ca Putin decide că tu ești următorul pe listă, nu contează dacă ești protejat sau nu. Dispari.”
Chris a fost directorul meu de studii în programul doctoral la Nottingham Trent University, între 2006 și 2011. Legătura noastră a însemnat multe întâlniri la Nottingham, Izmir, Edinburgh sau București. Chris nu este doar „un mare profesor”, ci și un mare prieten. Asta până ajunge să discute despre politica internațională și, mai ales, despre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Cunoaște atât de multe detalii, vădind o atât de vastă experiență (vezi caseta biografică de la final) încât copleșește orice auditoriu. Interviul cu Chris, publicat de Veridica în două episoade, arată pe deplin acest lucru fiind, după părerea mea, cel mai bogat și dens text de presă despre Brexit din media românească și, poate, nu numai. Prima parte a abordat consecințele Brexit pentru economia britanică iar cea de-a doua explorează subiectul mai delicat privind Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor în context. (Dragoş C. Mateescu)
Chiar dacă, oficial, Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, Brexitul este un proces care încă nu s-a încheiat, consideră expertul britanic Chris Farrands. El a explicat, pentru Veridica, care sunt impactul și provocările acestui proces în desfășurare.
Donează
