Editoriale

Chișinăul se opune oficial regimului separatist din Transnistria, dar e cel mai mare avocat al Tiraspolului. Cazul uzinei de la Râbnița

Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliță în cadrul unui briefing după ședința de guvern în clădirea Guvernului din Chișinău, Moldova, 19 august 2021.
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliță în cadrul unui briefing după ședința de guvern în clădirea Guvernului din Chișinău, Moldova, 19 august 2021.

Susține jurnalismul independent

În cei aproape treizeci de ani care s-au scurs de încetarea luptelor din Transnistria, niciuna dintre guvernările de la Chișinău nu a reușit să reglementeze acest conflict înghețat. Politica oficială a Chișinăului este de nerecunoaștere a regimului separatist de la Tiraspol, iar obiectivele sunt readucerea Transnistriei sub controlul autorităților centrale – sau reintegrare – și retragerea forțelor ruse din regiune.  

Dincolo de declarații însă, guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist. Fie din anumite calcule politice, fie din frică, Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel, iar acest lucru este, până acum, valabil și pentru actuala guvernare, pro-europeană.

Chișinăul pledează la Bruxelles pentru o uzină care finanțează regimul separatist

Cel mai recent episod este legat de Uzina Metalurgică de la Râbnița (MMZ) din regiunea transnistreană: Republica Moldova a făcut lobby la UE ca aceasta să nu blocheze exporturile de fier vechi către uzină.

Totul a plecat de la decizia Comisiei Europene din 17 noiembrie 2021 de a adopta noi norme pentru a promova economia circulară și a combate exporturile de deșeuri ilegale către țări. În această categorie intră și deșeurile de metal pe care MMZ-ul transnistrean îl importa în cuantum de circa 70% din UE, cu precădere din România, care este cel mai mare exportator de metale la uzina din regiunea separatistă.

De menționat este faptul că uzina în cauză este, de departe, cel mai mare exportator din Transnistria, ceea ce îl face și un contributor-cheie la bugetul regiunii separatiste transnistrene.

În consecință, decizia UE afectează grav sustenabilitatea economică a regimului sparatist. Tiraspolul a început o adevărată campanie de propagandă, acuzând Chișinăul că ar fi de vină pentru această stare de fapt. Liderul regimului separatist, Vadim Krasnoselski a reluat alegații mai vechi privind o așa-zisă „blocadă” la care care regiune ar fi supusă din partea Republicii Moldova.

Chișinăul s-a grăbit să facă lobby la Bruxelles pentru ca decizia CE să nu se aplice și Republicii Moldova și a promis că se va asigura că importul de fier vechi din UE se va face cu respectarea procedurilor de mediu. Evident că MMZ-ul ar fi – cel puțin pentru moment – principalul beneficiar al unei astfel de scutiri.

„Am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, a declarat miercurea trecută premierul Natalia Gavrilița. Potrivit premierului, lobbyul ar fi fost făcut, de fapt, pentru a putea atrage investitori care să se ocupe de prelucrarea metalelor în dreapta Nistrului și a sparge, în acest fel, monopolul uzinei de la Râbnița.

Natalia Gavriliță a mai spus și că MMZ-ul din Transnistria va putea să își continue activitatea doar cu autorizație de mediu de la autoritățile centrale de la Chișinău, care vor verifica la fața locului dacă sunt respectate normele și reglementările legale. Cum anume se vor face aceste verificări este însă de văzut, dat fiind că în ultimii 30 de ani transnistrenii au făcut cam ce au vrut în teritoriul pe care îl controlează.

Până să se ajungă acolo însă, premierul a fost criticat pentru că, în fapt, acțiunile de lobby favorizează deocamdată exact uzina de la Râbnița.

 „Pentru mine este o mare surpriză formula pe care a găsi-o primul ministru Gavriliță, menționând că această companie ar fi de interes național. Dacă privim obiectiv și pe fapt toate elementele ecuației, ar trebui să constatăm că această companie metalurgică asigură în primul rând venit holding-ului Sheriff.

După plecarea lui Alișer Usmanov, multi-miliardar rus, care avea avea pachetul majoritar al Uzinei Metalurgice de la Râbnița (MMZ) ca urmare a unei privatizări dubioase undeva în 2002-2003, această companie a fost transmisă în gestionarea efectivă a administrației separatiste de la Tiraspol, care apoi a transmis-o la Sheriff. De atunci, pachetul de acțiuni a fost gestionat de către Sheriff prin intermediul unor directori, inclusiv din Kazahstan”, a a declarat pentru Veridica fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA și directorul think tank-ului IDIS „Viitorul” de la Chișinău, Igor Munteanu.

Expert: ce a cerut Chișinăul în schimbul serviciului pe care l-a făcut Tiraspolului?

Potențialii investitori la care premierul face referire nu au fost dezvăluiți, dar există și investitori interni precum compania Omni Steel care va construi o mini-oțelărie în satul Pănășești, la câțiva zeci de kilometri de Chișinău, care să producă annual 100-150.000 de tone de fier beton pentru care ar fi necesare cam 30% din piața de fier uzat anuală din Republica Moldova, respectiv circa 100.000 de tone în valoare de circa 40 de milioane de dolari.

Analistul Igor Munteanu este de părere că această cerere către UE afectează economic Republica Moldova în prezent, deoarece Uzina Metalurgică de la Rîbnița nu plătește impozite către autoritățile constituționale și nici nu poate fi inspectată sau controlată de acestea.

„Circa jumătate din exporturile MMZ-ului sunt îndreptate spre România și atunci trebuie să ne punem niște întrebări: cui ajută această facilitare a business-ului transnistrean care nu plătește taxe într-o conjunctură în care Guvernul Republicii Moldova are nevoie de bani și de suplinirea bugetului pentru probleme sociale? Nu am vrea prin astfel de acțiuni să întărim rezistența regimului separatist”, a mai spus Munteanu.

Directorul IDIS a amintit că astfel de episoade au mai avut loc și în 2018, atunci când Guvernul Pavel Filip trimitea o scrisoare președintelui ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, care inclusese MMZ în lista companiilor cu care Ucraina nu va mai face afaceri.

„Dar întrebarea-cheie pe care trebuie să ne-o adresăm este care este reciprocitatea de a face un asemenea serviciu holding-ului Sheriff și unui contributor al regimului separatist de la Tiraspol? Ce a primit în schimb Chișinăul pentru acest serviciu din partea regimului corupt și elitelor corupte din Transnistria? Poate doamna Gavriliță a cerut plecarea militarilor ruși regiune, dar nu știu nimic despre o altfel de ipoteză? Sau poate a cerut demilitarizarea forțelor transnistrene în schimbul acestui lucru? Noi nu știm”, a mai spus expertul.

Darurile Chișinăului pentru Tiraspol: lobby la Kiev și gaze de la Moscova

Actualul guvern este la un al treilea astfel de episod de lobby pentru regimul de la Tiraspol în mai puțin de șase luni de la instalarea sa la începutul lui august 2021. Mai precis, o mișcare similară a fost făcută în legătura cu circulația mașinilor cu numere transnistrene în Ucraina.

Începând cu 1 septembrie, Ucraina a interzis circulația mașinilor cu numere transnistrene pe teritoriul său. Deși de mai bine de doi ani transnistrenii își pot înmatricula autovehiculele cu așa-numitele plăcuțe de înmatriculare neutre, care să le permită inclusiv deplarea în Europa, transnistrenii nu s-au grăbit să o facă, iar fostul șef al Biroului de Reintegrare și vicepremier, Vlad Kulminski, a cerut Ambasadei Republicii Moldova să se adreseze Kievului pentru a ridica această restricție. Ucraina a refuzat, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a rămas uimit de mișcările făcute de Kulminski în favoarea Tiraspolului, fără să înțeleagă prea mult manevra.

Ceva mai târziu, odată cu semnarea prelungii acordului de livrare de gaze în Republica Moldova cu Gazprom pe următorii cinci ani de zile, Chișinăul s-a angajat să contracteze volumele necesare și pentru Tiraspol. De menționat este că Transnistria consumă aproape două treimi din gazele importate de la Gazprom în Republica Moldova. Mai mult, de mai bine de 15 ani, Tiraspolul a încetat să mai plătească vreun ban pentru livrările de gaze din Rusia. Astfel, s-a acumulat o datorie de circa opt miliarde de dolari pe care unii parlamentari din Duma de Stat a Rusiei nu ezită o impute regulat Chișinăului.

În ciuda faptului că dosarul transnistrean era pus la coada programului politic cu care Partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS) a câștigat detașat alegerile parlamentare în iulie 2021, cele mai semnificative probleme, inclusiv de imagine, au venit tocmai dinspre Tiraspol. Lipsa unei strategii clare și a unei viziuni pe acest dosar se dovedește a fi un factor erodant din punct de vedere politic, iar Moscova are și pârghiile și oamenii care pot produce un mare deranj în rândul partidului, dar și la nivel de Guvern. De altfel, Moscova a sesizat dorința Chișinăului de a nu intra pe fond în dosarul transnistrean și scoaterea sa de pe agenda centrală de preocupări. Tocmai de aceea, Moscova joacă această carte foarte abil pentru a ține în șah Chișinăul prin intermediul acestui buton de presiune pe care îl apasă la nevoie.

Mădălin Necșuțu




Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
  • Politica oficială a Chișinăului este de nerecunoaștere a regimului separatist de la Tiraspol, iar obiectivele sunt readucerea Transnistriei sub controlul autorităților centrale – sau reintegrare – și retragerea forțelor ruse din regiune. Dincolo de declarații însă, guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist.
  • „Circa jumătate din exporturile MMZ-ului sunt îndreptate spre România și atunci trebuie să ne punem niște întrebări: cui ajută această facilitare a business-ului transnistrean care nu plătește taxe într-o conjunctură în care Guvernul Republicii Moldova are nevoie de bani și de suplinirea bugetului pentru probleme sociale? Nu am vrea prin astfel de acțiuni să întărim rezistența regimului separatist”
  • Actualul guvern este la un al treilea astfel de episod de lobby pentru regimul de la Tiraspol în mai puțin de șase luni de la instalarea sa la începutul lui august 2021.
Republica  Moldova: agitații separatiste pe fundalul deschiderii negocierilor de aderare la UE
Republica Moldova: agitații separatiste pe fundalul deschiderii negocierilor de aderare la UE

Atât Transnistria cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
19 Feb 2024
Moartea lui Alexei Navalnîi: reacţii ale conspiraţioniştilor români
Moartea lui Alexei Navalnîi: reacţii ale conspiraţioniştilor români

Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor narațiuni promovate în România.

Cezar Manu
Cezar Manu
17 Feb 2024
Pro-rușii din Georgia, țară candidată la UE, încearcă sa spele imaginea lui Stalin
Pro-rușii din Georgia, țară candidată la UE, încearcă sa spele imaginea lui Stalin

Un scandal cu o icoană care îl înfățișează pe Stalin, expusă în catedrala din Tbilisi, a adus în atenție eforturile rusofililor și propagandei rusești de a reînvia cultul fostului dictator. În urma protestelor împotriva icoanei, Visul Georgian aflat la guvernare, partid care se declară pro-euro-atlantic, a dezvăluit planuri de inspirație rusă pentru incriminarea insultelor de natură religioasă.

Diana Şanava
Diana Şanava
16 Feb 2024
Se teme Putin de femeile care cer întoarcerea militarilor ruși de pe front?
Se teme Putin de femeile care cer întoarcerea militarilor ruși de pe front?

Putin a evitat până acum o confruntare cu femeile care cer întoarcerea militarilor de pe frontul din Ucraina. Istoria arată că, în Rusia, femeile le pot da bătăi de cap regimurilor autoritare.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
14 Feb 2024