Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Ofițerul de securitate al reprezentanței diplomatice care a deschis plicul a fost rănit ușor la mâna dreaptă.
Guvernul de la Berlin va emite în curând permisele de care au nevoie țările partenere pentru a putea transfera Ucrainei tancurile de producţie germană din dotarea propriilor forțe armate.
Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost supus, încă din vară, atacurilor repetate ale rușilor, fără ca acestea să fi reușit până acum să spargă apărarea ucraineană.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Acestea au o rază de acțiune de 900 kilometri și pot zbura cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului, ceea ce face dificilă contracararea lor.
Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, trece printr-un impas politic fără precedent de la sfârșitul regimului comunist, în 1989.
Cecenul Ruslan Kutaiev a fost bătut și i s-au administrat șocuri electrice, fiindcă nu s-a conformat ordinelor date de președintele autoritar pro-moscovit Ramzan Kadîrov.
Pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev.
Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Riga acuză continuarea de către Rusia a „agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei, lansată pe 24 februarie 2022”.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Andrei Medvedev, în vârstă de 26 de ani, a trecut granița ruso-norvegiană din Nordul Îndepărtat, în noaptea de 12 spre 13 ianuarie, și a cerut azil în regatul scandinav.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Oamenii săi au mai anunțat capturarea a două sate de lângă lângă orășelul minier.
În noiembrie, șeful armatei americane, Mark Milley, a declarat că armata rusă a suferit pierderi de peste 100.000 de morți sau răniți, cu un bilanț „probabil” similar pentru partea ucraineană.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
O sursă din cadrul diplomației de la Moscova, citată de agenţiile de presă, pretinde că jurnaliştii ruși sunt terorizaţi în Hexagon.
Potrivit primelor informații, trăgătorul, născut în 1974, a servit în forțele armate georgiene între 2006 și 2021 și a fost dislocat în Afganistan.
Suspecții „le-au oferit rușilor coordonatele infrastructurii critice” și „au colectat informații despre (...) mișcările unităților (ucrainene) din regiune”.
Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Kremlinul acuză Vestul că menține „iluzia” unei posibile victorii ucrainene „pe câmpul de luptă”.
Cazul a fost descris ca fiind cel mai mare scandal de spionaj din istoria recentă a Suediei şi ca o probă a infiltrării spionilor ruşi în serviciile secrete suedeze.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
În timpul luptelor pentru orăşelul minier Soledar, vecin cu Bahmutul, oligarhul Evgheni Prigojin remarcase, deja, ardoarea cu care se bate armata ucraineană şi infirmase zvonurile despre dezertări în masă din rândurile acesteia.
În timpul mandatului său, ea a trebuit să gestioneze epidemia de COVID-19, o erupție vulcanică devastatoare, precum și cel mai grav atac terorist din istoria țării.
Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.