Donații
Veridica.md
Pe măsură ce continuă războiul Rusiei în Ucraina, fără a se contura un sfârșit clar, tacticile hibride ale Moscovei s-au extins dincolo de câmpul de luptă, vizând acum flancul estic al NATO în cadrul unei campanii de sabotaj din ce în ce mai intensă. Nu este nicăieri mai evident acest lucru decât în Polonia, o țară a cărei servicii de informații au scos la iveală eforturi concertate de a perturba infrastructura, de a sădi dezbinare și de a submina stabilitatea regională.
Prin operațiuni de tipul „Lucky Strike”, încercări de sabotare a aeronavelor de transport de marfă și infiltrarea sectoarelor critice, operațiunile secrete ale Rusiei au adus Polonia în centrul atenției, transformând-o într-una din principalele ținte ale strategiei Moscovei de a destabiliza Europa.
Operațiunea Lucky Strike: planul de execuție a unei acțiuni de sabotaj
Una cele mai îndrăznețe operațiuni recente ale Rusiei în Polonia a fost „Lucky Strike”, o operațiune a serviciilor secrete ruse de informații care a vizat diferite locații din Europa, inclusiv Polonia. Scopul ei? Să creeze haos prin acțiuni de sabotaj și incendiere.
Agenția de Securitate Internă a Poloniei (ABW) a dejucat recent o tentativă de a provoca un incendiu catastrofal la Wrocław, cu scopul de a distruge un depozit de combustibil din apropiere, care înmagazina 56 de milioane de litri de combustibil. Suspectul, un cetățean ucrainean identificat drept Serhii S., a fost reținut în timp ce încerca să fugă din țară. Dovezile descoperite pe telefonul personal, printre care și un manual de pirotehnică în limba rusă și instrucțiuni detaliate privind alte activități pro-ruse, au deschis o pistă care i-a dus pe anchetatori direct la serviciile de informații rusești.
Potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, Serhii a recunoscut că misiunea (care viza magazine de construcții și o fabrică de vopsele) i-a fost încredințată online, de către o persoană care s-a prezentat sub numele de Alexei. Comunicând pe Telegram sub pseudonimul „Lucky Strike”, Alexei l-a recrutat pe Serhii, promițându-i 4.000 de dolari, jumătate în avans, iar cealaltă jumătate după comiterea atacurilor. Deși Alexei nu a fost încă identificat, anchetatorii spun că acesta ar fi avea legătură cu rețelele de informații din Rusia sau Belarus.
Anchetatorii ABW au descoperit o rețea de grupuri de chat pe Telegram folosite pentru a recruta sabotori și a coordona operațiunile. Un astfel de grup, intitulat „Centrul de operațiuni de gherilă”, căutase anterior persoane cu intenția de a le recruta pentru organizarea de acțiuni de protest sau de incendiere în Europa și Statele Unite. O altă grupare, numită „Centrul pentru mișcarea de gherilă”, a solicitat în mod explicit informații despre ținte coordonate la nivelul NATO, instalațiile militare și centre logistice din Ucraina și Europa. Postările semnate de „Lucky Strike” făceau apel la susținători să contribuie la efortul de război al Rusiei, prezentându-și activitățile lor drept o luptă îndreptățită împotriva „naziștilor” din Ucraina și NATO.
Astfel de grupuri și canale de Telegram lansează apeluri de recrutare prin care oamenii sunt ademeniți cu sume mari de bani să comită diferite acte de sabotaj. O astfel de postare a vizat în mod explicit o fabrică de vopsea controlată de SUA în Wrocław, recompensa ajungând până la 5.000 de dolari. ABW a monitorizat o altă activitate similară în Lublin, unde 16 persoane au fost reținute pentru implicarea în acțiuni de propagandă, spionaj și sabotaj, toate coordonate pe canale Telegram.
Autoritățile poloneze au făcut legătura între aceste acțiuni și o campanie mai amplă orchestrată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei. Răspunsul ABW vizavi de aceste operațiuni a provocat repercusiuni diplomatice rapide: consulatul Rusiei din Poznań a fost imediat închis, iar toți membrii misiunii diplomatice au fost expulzați. Ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a lansat un avertisment dur împotriva războiului hibrid al Rusiei, subliniind că Polonia este dispusă să ia măsuri și mai aspre dacă va fi cazul.
Mize tot mai mari: dispozitive incendiare descoperite în aeronavele de curierat aerian
Tentativele de sabotaj ale Rusiei au vizat și logistica aeriană internațională, o componentă vitală pentru orice economie modernă. Autoritățile poloneze au descoperit un complot prin care s-a încercat plasarea de dispozitive incendiare în transportatoare aeriene de marfă operate de companii multinaționale de curierat precum DHL.
Potrivit unei investigații detaliate The New York Times, dispozitivele erau programate să explodeze în timpul zborului, cu potențialul de a provoca daune catastrofale avioanelor și încărcăturii acestora. Planul viza aeronavele care transportau provizii medicale și echipamente militare în Ucraina – un atac direct asupra lanțurilor de aprovizionare care sprijină efortul de război al Kievului.
„Acțiunile ostile desfășurate în numele Federației Ruse iau din ce în ce mai des forma unor atacuri teroriste”, a declarat Serviciul intern de Informații din Polonia într-un comunicat de presă publicat luna trecută.
Un astfel de atac dejucat a implicat un avion cargo DHL care urma să decoleze din Varșovia. În timpul unei inspecții de rutină, personalul de securitate a descoperit un dispozitiv ascuns într-un colet obișnuit. „Era un mecanism extrem de sofisticat, special creat pentru a trece nedetectat de sistemele convenționale de securitate”, a declarat sub rezerva anonimatului un înalt oficial ABW.
Această descoperire a determinat Polonia să implementeze măsuri de control mai stricte în aeroporturi, inclusiv folosirea mijloacelor de tehnologie avansată de scanare și înăsprirea protocoalelor de control în cazul personalului transportator. Într-o declarație comună, oficialii polonezi și NATO au subliniat nevoia imperioasă de a proteja lanțurile de aprovizionare critice ale Europei împotriva acestui tip de amenințări. „Nu mai vorbim de un incident izolat, ci de un atac care face parte dintr-o strategie mai amplă. care are ca scop perturbarea sprijinului logistic și militar al Occidentului pentru Ucraina”, a declarat Secretarul General al NATO.
Agențiile de informații occidentale investighează, la rândul lor, posibilitatea ca Moscova să fi avut un plan mai ambițios și mai periculos, cum ar fi distrugerea avioanelor pe pista de decolare în aeroporturile americane, atacuri cu bombă în depozite din SUA sau chiar explodarea aeronavelor. Oficialii spun că atât SUA, cât și aliații săi europeni sunt potențiale ținte ale acestui plan conspirativ.
Spionaj și influență: constatările comisiei speciale din Polonia
Totodată, Polonia s-a confruntat cu un aflux de activități de spionaj, agenții ruși și belaruși încercând să-i submineze stabilitatea politică și economică. În 2024, ABW a arestat cel puțin 12 persoane suspectate de spionaj, inclusiv un cetățean belarus reținut la Wrocław.
În posesia acestuia au fost găsite informații detaliate despre mișcările armatei poloneze și fotografii cu infrastructura critică din zonele frontaliere. Ancheta a scos la lumină legături cu serviciile ruse de informații, subliniind caracterul integrat al strategiilor de război hibride folosite de Moscova și Minsk.
Înființată în 2023, Comisia poloneză pentru influența rusă și belarusă, a publicat recent un raport cuprinzător prin care detaliază sfera acestor operațiuni. Iată câteva dintre constatările raportului:
- Manipularea presei: organisme media susținute de Rusia și campanii pe rețelele sociale care vizează răspândirea de informații false și polarizarea opiniei publice în Polonia.
- Infiltrarea economică: încercări de a acapara companiile poloneze din sectoare strategice ale economiei, precum energia și logistica.
- Atacurile cibernetice: eforturi repetate de a crea breșe în rețelele informatice guvernamentale și infrastructura critică, însoțite adesea de campanii de dezinformare.
- Destabilizarea granițelor: exploatarea crizei migranților la granița cu Belarus pentru a reduce resursele și a provoca diviziuni politice.
- Influență politică: dovezi că anumite persoane și organizații poloneze au întreprins, cu sau fără bună știință, acțiuni care s-au aliniat obiectivelor Rusiei.
Generalul Jarosław Strożyński, un membru de frunte al comisiei, a descris constatările drept „un pericol clar și actual” la adresa suveranității Poloniei. „Dovezile nu lasă nicio urmă de îndoială că Rusia poartă un război nedeclarat împotriva Poloniei, un război în care instituțiile și societatea noastră sunt vizate”, a declarat acesta.
Răspunsul progresiv al Poloniei
Ca răspuns la aceste amenințări, Polonia și-a intensificat măsurile de securitate și a solicitat Alianței Nord-Atlantice să își adapteze strategiile de apărare prin includerea scenariilor de război hibrid. Varșovia a cerut NATO să-și mărească sfera de interpretare a Articolului 5, prin care statele membre se angajează să se apere reciproc, prin adăugarea acțiunilor de sabotaj, atacurilor cibernetice și campaniilor de dezinformare.
Oficialii polonezi cer cu insistență organizarea de exerciții militare comune care să simuleze atacurile hibride, inclusiv acțiunile de sabotare a infrastructurii și atacurile cibernetice. „Trebuie să fim pregătiți pentru un câmp de luptă care nu implică doar tancuri și trupe, ci și dezinformare, perturbări economice și sabotaj cibernetic”, a declarat președintele Andrzej Duda.
În plan intern, Polonia a adoptat o nouă lege care acordă ABW puteri extinse cu scopul de a investiga amenințările de tip hibrid și de a cerceta penal persoanele care colaborează cu serviciile de informații străine. În plus, Polonia și-a sporit gradul de monitorizare a granițelor de la est, folosind drone cu tehnologii de ultimă generație pentru a monitoriza punctele de trecere și a detecta potențialele incursiuni.
Pe măsură ce Polonia se confruntă cu tot mai multe acțiuni de sabotaj și activități subversive, această țară a devenit un important teren de testare al capacității NATO de a răspunde amenințărilor hibride. Acțiunile Rusiei (spionaj, dezinformare și atacuri directe asupra elementelor de infrastructură) denotă o strategie calculată de a-și destabiliza adversarii, evitând în același timp o confruntare militară directă.
Pentru Polonia, miza este una existențială. Pe măsură ce autoritățile își consolidează sistemele de apărare și își mobilizează aliații, exemplul Poloniei aduce aminte de evoluția războiului modern. În această nouă eră a conflictelor, unde linia de demarcație dintre război și pace se estompează din ce în ce mai mult, reziliența unor națiuni precum Polonia ar putea modela viitorul securității europene.
---copie-image.webp)