Analize

(R)evoluția dronelor în războiul din Ucraina

Soldați ucraineni lansează o dronă în prima linie în regiunea Herson, Ucraina, 7 noiembrie 2022.
© EPA-EFE/HANNIBAL HANSCHKE   |   Soldați ucraineni lansează o dronă în prima linie în regiunea Herson, Ucraina, 7 noiembrie 2022.

Susține jurnalismul independent

Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.

Războiul din Nagorno-Karabakh, „laboratorul” în care s-a testat folosirea dronelor la scară largă

La sfârșitul lunii septembrie 2020, rețelele sociale și posturile de televiziune din întreaga lume difuzau imagini care, la o primă vedere, păreau preluate dintr-un joc video. Filmate din aer, de drone, imaginile arătau tancuri în flăcări, ale căror turele erau aruncate de suflul exploziei la câțiva zeci de metri altitudine, transportoare blindate, piese de artilerie și stații radar distruse, soldați ascunși în tranșee. Scenele veneau din Caucaz, unde începuse un nou război pentru Nagorno Karabakh. Distrugerile arătate de imaginile filmate de drone fuseseră provocate tot de UAV-uri (unmanned aerial vehicle).

Războiul din Nagorno Karabakh nu a fost primul în care dronele au fost utilizate în scop militar. Statele Unite le-au folosit pentru recunoaștere încă din timpul conflictelor din fosta Iugoslavie și pentru lovituri aeriene de la începutul anilor 2000; în Afghanistan a avut, de altfel, loc o întreagă campanie care a vizat elemente ale Al Qaida, principalele UAV-uri fiind celebrele Predator și Reaper. Până în septembrie 2020 însă, dronele nu fuseseră folosite la scară largă pe front, într-o confruntare între două forțe convenționale, și nici nu avuseseră un impact așa de puternic ca în Nagrono Karabakh, unde au contribuit decisiv la victoria Azerbaidjanului.

@Lt. Col. Leslie Pratt - MQ-9 Reaper UAV.jpg, Public Domain, https://commons.wikimedia.org

Modul și scara la care au fost utilizate dronele au făcut ca războiul din Nagorno Karabakh să fie, dincolo de semnificația sa regională și impactul asupra părților implicate, un adevărat laborator strategic și tactic. Lecțiile învățate acolo aveau să fie folosite după mai puțin de un și jumătate, când Rusia a invadat la scară largă Ucraina. În acest război, drona a devenit o parte indispensabilă a arsenalului celor două tabere, care s-au angajat într-o adevărată cursă a inovației în domeniu.

Războiul din Ucraina. Epoca Bayraktar. Ucrainenii opresc, cu ajutorul dronelor, asaltul asupra Kievului

În contextul unei invazii pe scară largă și cu direcții multiple de înaintare a inamicului, forțele ucrainene aveau nevoie disperată de informații în timp real asupra poziționării efectivelor rusești pe care urmau să le atace. La nivel strategic problema era, în linii mari, asigurată prin utilizarea rețelei de sateliți militari aparținând statelor occidentale. La nivel tactic recunoașterea începuse să fie realizată, încă din zorii zilei de 24 februarie, de către drone Bayraktar TB-2, achiziționate înainte de invazie, și drone civile de mici dimensiuni. Acestea din urmă, deși erau proiectate pentru a fi utilizate în scopuri de agrement, fiind practic gândite ca niște simple jucării, utilizau dezavantajul mărimii și reduse pentru a se apropia (cât mai) nedetectate de inamic.

Bayraktar TB-2

În ceea ce privește Rusia, principala dronă disponibilă, Kronshtadt „Orion”, similară cu Bayraktar TB-2, dar superioară tehnic, a fost utilizată pentru misiuni de recunoaștere și lovituri cu diferite tipuri de muniție ghidată, fiind secondată de aparate ușoare de tipul „Orlan-10” și „30”.

Diferența în această primă etapă a conflictului o face utilizarea sistemelor digitale de ducere a luptei, respectiv de identificare și marcare a țintei. În acest sector tehnologic se pare că forțele ucrainene au deținut, încă din prima zi a invaziei, superioritatea absolută. Utilizarea sistemelor „Kropiva” și „Delta”, cel din urmă cu foarte mare succes în lovirea celebrului convoi militar rusesc în lungime de 64 km, care se îndrepta spre Kiev, la sfârșitul lunii februarie, au permis o coordonare a dronelor de toate mărimile și clasele fără precendent pe scena conflictelor internaționale.

Declanșarea, încă din primele zile ale invaziei, și creșterea continuă în intensitate și scară, a campaniei rusești de bombardament cu rachete balistice și de croazieră asupra unor obiective militare, dar mai ales civile, de pe cuprinsul Ucrainei, au obligat conducerea politică și militară a celei din urmă la o serie de măsuri menite să echilibreze, oarecum, balanța. Astfel, alături de operațiuni de sabotaj și atacuri cu rachete balistice de tipul „Tocica-U”, teritoriul Federației Ruse începe să fie vizat de o campanie susținută de atacuri cu drone. Prima operațiune de lovire a unei ținte de pe teritoriul inamic, prin intermediul unei drone ar fi avut loc pe 25 aprilie când, potrivit presei rusești, două aparate Bayraktar TB-2 au fost doborâte deasupra Breanskului. Următorul atac, dacă este să ne încredem în media rusească, a avut loc la 22 iunie, în Oblastul Rostov, în apropierea graniței, ocazie cu care a fost lovită o importantă rafinărie petrochimică.

Etapa a doua: drone sinucigașe Switchblade și Lancet

Primăvara și începutul verii 2022 au marcat debutul, pe frontul din Ucraina, a două sisteme extrem de letale: dronele de atac (așa-zis „kamikaze” sau „sinucigașe”) de tip Switchblade-300, de fabricație americană, livrate Ucrainei la începutul lunii mai, și deja celebrele UAV-uri rusești ZALA Lancet (alături de ZALA Kub-BLA), intrate în serviciul de luptă, conform producătorului, pe 8 iunie.

@U.S. Marine Corps/Lance Cpl. Tyler Forti, Public domain, via Wikimedia Commons

Odată cu apariția și generalizarea operațională a dronelor de atac „sinucigașe”, și-a făcut apariția și un nou mod, extrem de eficace, de a face propagandă vizuală. Astfel, alături de drona care atacă, este prezentă și o alta, situată la o altitudine de câțiva zeci de metri față de țintă, care filmează întreaga operațiune. După lovitură, se realizează un montaj în care vedem imagini realizate de drona care atacă, până în punctul în care se pierde semnalul ca urmare a exploziei, urmate de cadre de ansamblu cu pagubele provocate asupra țintei. Simplu de realizat și eficace din perspectiva rezultatului propagandistic, astfel de filmări au ajuns practic „să inunde” rețelele de socializare, unele dintre ele ajungând să aibă milioane de vizualizări.

„Switchblade” și „Lancet” sunt printre cele mai performante drone „sinucigașe”, dar din punct de vedere numeric sunt depășite net de cele comerciale, realizate în China (modelele companiei „Dji” sunt printre cele mai prezente pe frontul din Ucraina), de unde sunt achiziționate de ambele tabere prin intermediul platformelor de comerț electronic. Sunt militarizate în cel mai simplu și eficace mod cu putință: dronelor reutilizabile le sunt atașate dispozitive de eliberare a grenadelor de mână, iar celor „sinucigașe” le este atașată o grenadă antitanc de tipul PG-7. Acest tip de muniție a fost dezvoltat ca armă anti-tanc pentru infanterie, dar a fost depășit și în prezent este incapabil să penetreze blindajul frontal al tancurilor moderne și modernizate. Pe de altă parte, dacă este transportat și dirijat de către o dronă spre zonele vulnerabile ale unui astfel de vehicul (partea superioară a turelei, planșa compartimentului motor, inelul turelei etc.) poate produce o penetrare sigură și prin urmare efecte dintre cele mai catastrofale.

Dronele iraniene Shahed din arsenalul Rusiei, folosite la fel ca și rachetele naziste V-1. Kremlinul, țintă a dronelor ucrainene

La 13 septembrie 2022 este confirmată doborârea de către forțele ucrainene a unui aparat de zbor fără pilot care purta inscripția „M214 Geran-2”. Este momentul confirmării prezenței primei drone de concepție și fabricație iraniană HESA Shahed 136. De atunci și până astăzi, acest model de dronă, asimilat între timp în fabricație de către industria de profil rusească, îndeplinește rolul de armă de teroare, similar în funcțiune și scop cu racheta germană V-1 din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Costul redus de fabricație, comparativ cu rachetele balistice care îndeplinesc același rol, și capacitatea realativ mare de producție a statului iranian, au ușurat achiziționarea acestui sistem de către Federația Rusă în cantități apreciabile. Viteza scăzută de zbor, de maxim 185 km/h, coroborată cu o altitudine de operare cuprinsă între 60 și 4000 de metri, fac aproape inutile sistemele anti-aeriene concepute pentru ținte mai rapide, cum sunt rachetele și avioanele. Acolo unde însă tehnologia avansată de detecție și nimicire a țintei a dat greș, mitralierele grele montate pe afet în poziție de tragere antiaeriană oferă un spectacol similar cu o tragere în poligon, dronele fiind victime sigure.

@Fars Media Corporation, CC BY 4.0, https://commons.wikimedia.org

Începând cu octombrie 2022, dronele Shahed au fost folosite la scară largă împotriva Ucrainei, în special împotriva infrastructurii, mai ales energetice. De cele mai multe ori, dronele sunt lansate în adevărate valuri simultan cu o varietate de rachete din arsenalul rusesc, de la cele de croazieră la cele hipersonice de tipul Kinjal.

Ucraina a răspuns intensificându-și propriile atacuri cu drone și lovind ținte tot mai îndepărtate de linia frontului. Una dintre cele mai îndrăznețe astfel de operațiuni, până în acel punct al războiului, a fost realizată la 5 decembrie 2022 cand forțele ucrainiene au folosit drone Tupolev Tu-141 „Strizh”. Aceste vehicule fără pilot fabricate în perioada sovietică pentru cercetări în adâncimea teritoriului inamic, modificate pentru a putea transporta o încărcătură explozivă, au declanșat un atac asupra bazelor aeriene „Engels-2”, situată în apropiere de Saratov (peste 1000 de km adâncime în teritoriu față de granița ucraineană) și „Diagilevo”, de lângă Reazan (la 800 de km de graniță).

Apogeul „războiului dronelor”, din punct de vedere simbolic, a fost atins în noaptea de 3 mai 2023, atunci când deasupra cupolei Palatului Senatului, din Kremlinul Moscovei, au explodat două dispozitive despre care sursele rusești afirmă că ar fi fost de proveniență ucraineană (alegație susținută și de unii reprezentanți ai servicilor de informații occidentale). Tot oficialitățile rusești afirmau și faptul că aceste două drone au fost distruse prin intermediul unor echipamente de război electronic.

Dronele navale, arma care i-a permis Ucrainei să conteste supremația rusă la Marea Neagră

În toamna lui 2022, ucrainenii reușesc o premieră la nivel mondial în istoria tehnicii militare, când la 29 octombrie atacă cu ajutorul unei drone marine baza navală rusească de la Sevastopol, acțiune repetată la mijlocul lunii următoare împotriva celei din Novorossiisk. Acest tip de nave telecomandate, relativ simple din punct de vedere al concepției și construcției, și incomparabil mai ieftine față de o navă de luptă de mici dimensiuni, își vor dovedi utilitatea, ajungând să compenseze cvasi (in)existența Forțelor Navale Ucrainene.

Atacurile realizate de către ucraineni cu drone navale asupra unor ambarcațiuni sau obiective aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse, au continuat, cu mai mult sau mai puțin succes, și în 2023 și 2024. În acest interval temporal au fost avariate sau scufundate următoarele nave: corveta „Pavel Derzhavin” (avariată pe 12 octombrie); două nave de desant din clasele „Akula” și „Serna” (scufundate la 10 noiembrie, în golful Vuzka, din peninsula Crimea) și o corvetă din clasa „Tarantul” (scufundată pe 29 decembrie, în apropiere de Sevastopol). În 2024 dronele navale au lovit, până acum, corveta „Ivanovets” (1 februarie), nava de desant „Tsezar Kunikov” (14 februarie) și nava de patrulare „Serghei Kotov” (5 martie).

Dronă navală ucraineană

Eficiența dovedită a unui sistem de armament atrage după sine copierea și adaptarea acestuia la nevoile celui care a fost vizat inițial de acțiunea sa. Astfel, la 10 februarie 2023, folosind o dronă navală (pentru prima dată în acest conflict și în istoria forțelor sale navale) Federația Rusă lovește podul de la Zatoka, obiectiv strategic care face legătura între regiunea Bugeacului și Odesa. Acțiunea nu a fost încununată de succesul sperat, însă a marcat debutul unei noi faze a războiului naval din Marea Neagră, Rusia renunțând, parțial, la paradigma militară (post)sovietică, care avea la centru utilizarea diferitelor tipuri de nave de luptă convenționale, pentru o abordare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și riscurilor aferente.

Utilizarea dronelor devenise, în acest punct al războiului, un fapt intrat în cotidian. Pe lângă cele comerciale, militarizate, care au forțat ambele tabere să recurgă la mijloace de protecție dintre cele mai improvizate, de la copertine metalice, la plase de sârmă montate pe toate categoriile de vehicule, a continuat, la o scară și mai mare, folosirea dronelor specializate. Astfel, la 24 aprilie, forțele rusești se laudă că au reușit să distrugă 3 drone navale care au atacat portul Sevastopol, pentru ca, după numai cinci zile, pe 29 aprilie, cerul aceluiași oraș să fie acoperit de un fum dens rezultat din arderea unui depozit de combustibil aparținând flotei rusești de la Marea Neagră.

Contra-ofensiva ucraineană din 2023: tancurile occidentale, neputincioase în fața dronelor rusești

În vara lui 2023, armata ucraineană a lansat o contra-ofensivă îndelung așteptată, al cărei obiectiv era ruperea frontului rusesc și blocarea legăturii terestre dintre Rusia și Crimeea ocupată. Kievul miza, pentru succesul operațiunii sale, pe echipamentele primite de la Occident.

Tehnica de luptă modernă furnizată de partenerii din cadrul NATO, dintre care se remarcă tancurile Leopard 2A6, de producție germană, își dovedește însă limitările în fața defensivei meticuloase pregătite de ruși: câmpuri de mine antitanc și antipersonal; concentrări importante de artilerie clasică și reactivă; elicoptere de luptă care trag cu rachete ghidate de dincolo de raza de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene și, în cele din urmă, roiuri întregi de drone care atacă frenetic și eficient vehicule și trupă deopotrivă. Imaginile cu aceste vehicule arse sunt utilizate masiv de propaganda rusească pentru a demonstra prăbușirea „mitului” supremației tehnice a tancurilor de producție occidentală.

Această tematică va fi reluată în narativul propagandistic rusesc cu multe alte ocazii, dintre care două merită amintite din cauza impactului pe care l-au avut la nivelul opiniei publice internaționale. Este vorba despre o înregistrare video care a fost publicată pe principalele platforme de social media în data de 3 august 2023 și în care se observă cum un tanc Leopard 2A6 este distrus de o dronă „sinucigașă” de tip Lancet. La 5 septembrie vedem anihilarea primului tanc Challenger 2, de fabricație britanică. Vehicul este imobilizat de explozia unei mine antitanc și distrus prin intermediul unei drone Lancet. Considerat ca fiind unul dintre tancurile moderne cu cea mai bună protecție a blindajului, pierderea Challengerului s-a făcut resimțită în spațiul britanic. Evenimentul a zguduit presa și societatea civilă din Regatul Unit ridicand semne de intrebare cu privire la capacitatea combativă a platformelor armate de proveniență occidentală în contexul noului tip de război („al dronelor”) care se duce pe frontul din Ucraina.

Lancet

Succesul dronelor împotriva unor echipamente mult mai scumpe și mai performante a arătat o dată în plus cât de necesară este găsirea unor soluții de protecție. Ambele părți au fost forțate să recurgă și la improvizații gen bariere din plase de sârmă sau diferite profile metalice sudate sub forma unei rețele. Acestea reprezintă însă doar soluții temporare care, deși au salvat un număr important de vieți și vehicule, nu prezintă perspectivă. Greutatea suplimentară adusă de către componentele improvizate pune o presiune aditionala asupra suspensiei și sistemului de rulaj al vehicului, scăzând drastic mobilitatea și uzând, în timp, transmisia și motorul. Ca soluții alternative de protecție împotriva dronelor, rușii au prezentat, în cadrul expoziției de tehnică militară „ARMY-2023” (14-20 august), desfășurată în suburbiile Moscovei, sistemele de război electronic (bruiaj) „Volnorez” și „Triton”. Acestea funcționează după următorul principiu: transmiterea unor semnale (unde) radio sincronizate pe frecvența de funcționare a dronei (sistemul emite pornind de la o frecvență de 900 MHz și urcă până la 3000 de MHz) care întrerup comunicarea acesteia cu operatorul care o ghidează și, prin urmare, îi cauzează prăbușirea. La sfârșitul lui 2023, și Ucraina anunța că a dezvoltat și testează un sistem de bruiaj electronic al dronelor rusești.

O nouă generație de drone ucrainene: Bober, Scythe, Ram

Pe 28 mai, 2023, Kievul a fost ținta unuia dintre cele mai masive atacuri ale războiului, fiind vizat de circa 60 de drone ale rușilor. Răspunsul a venit două zile mai târziu, când ucrainenii au lansat în direția Moscovei mai multe UAV-uri „Bober” („Castor”). Această aeronova fără pilot, prezentată public, pentru întâia dată, la 11 mai 2023 a fost concepută în Ucriana și este produsă integral de aceasta. Se pare că are o rază de acțiune cuprinsă între 600 și 1000 de km, și este înarmată cu o încărcătură cumulativă de tip KZ-6 (1,8 kg de exploziv). Efectele practice ale atacului se pare că au fost destul de limitate, dronele „Bober” fiind, conform surselor rusești, în mare parte doborâte sau bruiate electronic. Pe de altă parte, atacul ucrainean a reprezentat (încă) o lovitură de imagine dată capacităților militare rusești, dronele respective zburând nedetectate sute de kilometri deasupra teritoriului național al Federației Ruse înainte de a fi doborâte la periferiile capitalei, obiectiv protejat de cea mai densă rețea antiaeriană existentă pe teritoriul țării.

Pe 6 noiembrie 2023, Ukroboronprom, companie de stat ucraineană care reunește principalii producători de armament, muniție și tehnologie militară din țara vecină, anunța debutul producției de serie pentru un model de dronă „kamikaze” cu raza de acțiune de 1000 km.

Cea din urmă inovație a anului, în spectrul „războiului dronelor”, este realizată de compania privată „Terminal Autonomy” care, pe 16 decembrie, anunță livrarea către Forțele Armate Ucrainene a unui prim lot de drone cu rază lungă de acțiune AQ 400 „Scythe”, capabile să transporte un focos de 32 kg pe o distanță de 750 de kilometri.

AQ 400 Scythe @https://terminalautonomy.com/aq400-scythe/

2024 a debutat cu o nouă premieră pentru industria de apărare a Ucrainei. Rețelele sociale și mass-media au prezentat, pe 17 ianuarie, fotografii și o înregistrare video cu o dronă de tip „kamikaze”, extrem de manevrabilă și care, mai presus de toate, prezenta un sistem de propulsie inovativ pentru o astfel de aeronavă, fiind dotată cu un motor reactiv. Prețul ridicat de producție, dat de utilizarea motorului reactiv, va însemna utilizarea acesteia pe o scară mai redusă decât suratele echipate cu motoare clasice, însă putem bănui că noua dronă va fi folosită pentru lovirea unor ținte de importanță deosebită, viteza și manevrabilitatea superioară dronelor „cu elice” făcând posibilă penetrarea unor zone bine protejate de artileria antiaeriană rusă.

Tot în registrul inovației se înscrie și anunțul făcut de către autoritățile ucrainene pe 7 februarie conform cărora este pe cale să debuteze producția unei drone similare ca scop și fișă tehnică cu deja celebra dronă rusească Lancet. Acest vechicul aerian fără pilot a primit denumirea de „Ram II” și are o rază de acțiune de aproximativ 40 de kilometri. Apariția, în prima parte a lunii aprilie, a unor înregistrări video cu drone „Ram II” care lovesc diferite ținte de importanță deosebită pentru forțele rusești ne face să credem că rolul jucat de această dronă pe frontul din Ucraina va crește exponențial în următoarele luni. Există deja și o variantă îmbunătățită a Ram II, numită Ram X, care a fost deja utilizată pe 9 aprilie pentru a distruge un sistem de artilerie antiaeriană autopropulsată de tip „Tungușka”.

Dintre evenimentele cu relevanță pentru „războiul dronelor” din Ucraina, în primul trimestru al acestui an, se numără și doborârea de către forțele rusești a unei drone de tip Banshee Jet 80 de proveniență britanică. Primele imagini cu aparatul fără pilot au fost publicate în media rusească pe 19 februarie, ocazie cu care s-au putut observa o serie de modificări care au fost aduse vehiculului aerian, începând cu stabilizatorul vertical („coada”) și terminând cu încărcătura de luptă (care lipsea modelului de bază).

În sfârșit, o altă improvizație ucraineană o reprezintă transformarea unui aparat ultraușor de tip Aeroprakt A-22 într-un aparat de zbor fără pilot și utilizarea acestuia pentru a lovi ținte strategice în adâncimea teritoriului inamic. Un astfel de aparat a fost folosit pe 2 aprilie pentru a ataca o fabrică de drone aflată la aproximativ 1200 de kilometri față de granița vestică a Federației Ruse cu Ucraina, în Zona Economică Specială Alabuga, Republica Tatarstan.

Războiul dronelor, tot mai amplu

Unul dintre cele mai importante centre de analiză britanice din domeniul securității și apărării, The Royal United Services Institute, estima, în urmă cu un an, că, din cauza sistemelor de război electronic utilizate de forțele ruse, Ucraina pierde lunar aproximativ zece mii de drone. Este un număr foarte mare care ne arată, încă odată, scara la care se desfășoară „războiul dronelor”. De altfel, Kievul speră ca, până la sfârșitul lui 2024, producția sa anuală de drone să se dubleze, ajungând la două milioane. Chiar și cu pierderi de zece mii de drone pe lună și fără să ținem cont de importuri și achiziții din afară, la o astfel de producția, „armata” de drone a Ucrainei o va depăși de departe pe cea umană. În tabăra cealaltă, nici producția și achizițiile rușilor nu bat pasul pe loc.

Războiul dronelor continuă să ia amploare.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Victor Sămărtinean

Victor Sămărtinean




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 17 min
Presa rusă independentă, despre cum lucrează propaganda Moscovei și o nouă criză a migranților
Presa rusă independentă, despre cum lucrează propaganda Moscovei și o nouă criză a migranților

Ucrainenilor li se vinde povestea că pierd războiul, actori ruși pretind că-s ucraineni în filme de propagandă, iar copiii sunt îndoctrinați cu mituri sovietie. Între timp, se pregătește o nouă criză a migranților în Europa.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
17 May 2024
Presa pro-Kremlin, despre cum Rusia e o victimă, eliminarea lui Zelenski și planuri NATO cu Moldova
Presa pro-Kremlin, despre cum Rusia e o victimă, eliminarea lui Zelenski și planuri NATO cu Moldova

Putin e citat de presa pro-Kremlin cu vechile narațiuni false privind agresarea Rusiei și a rușilor. Veridica a selectat și dezinformări despre îndepărtarea lui Volodimir Zelenski și planuri NATO cu Republica Moldova.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
10 May 2024
Presa rusă independentă, despre propaganda și dezinformarea Kremlinului pe TikTok
Presa rusă independentă, despre propaganda și dezinformarea Kremlinului pe TikTok

Propaganda rusă s-a intensificat pe TikTok, rețea care nu este moderată, scrie presa independentă rusă. Aceasta observă și noua tendință de dezinformare – nici nu se mai încearcă mimarea adevărului.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
10 May 2024
Presa rusă independentă, despre militarizarea Rusiei
Presa rusă independentă, despre militarizarea Rusiei

Steaua roșie a armatei sovietice devine simbol al elevilor și studenților, iar cuvântul „pace” este eliminat din discursuri, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre sabotaje GRU și falsuri anti-ucrainene.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
02 May 2024