Un scandal în rândul emigranților ruși aruncă o umbră asupra instituțiilor juridice din Letonia

Un scandal în rândul emigranților ruși aruncă o umbră asupra instituțiilor juridice din Letonia
© EPA-EFE/TOMS KALNINS   |   Priveghi după moartea lui Alexei Navalnîi în fața Ambasadei Rusiei la Riga, Letonia, 16 februarie 2024.

Un atac împotriva unui colaborator al lui Alexei Navalnîi a scos la iveală corupția din poliţia letonă, diviziuni în rândul opoziției ruse și rezervele societăţii letone în ceea ce o privește pe aceasta din urmă.

 

Un atac împotriva unei opozant rus

La 12 martie, Leonid Volkov, reprezentant al emigrației politice ruse, a fost atacat în Vilnius . Volkov este o figură binecunoscută celor interesați de politica rusă. Lucrează pentru Fundația Anticorupție fondată de politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi, care a murit in februarie anul acesta, posibil în urma unui asasinat. La fel ca mulți alți critici ai președintelui Vladimir Putin, Volkov părăsise Rusia, temându-se pentru libertatea, sănătatea și viața sa. Vilnius este un loc popular pentru emigranții ruși, iar Volkov nu este singurul activist, jurnalist sau reprezentant al unei profesii creative din Rusia care trăiește în Lituania.

Volkov a fost atacat în apropierea locuinţei sale. Mai întâi i-au aruncat spray lacrimogen în ochi, iar apoi l-au lovit la picioare cu un ciocan pentru carne. S-a speculat că atacatorul nu a vrut să-l omoare pe Volkov, deoarece a fost lovit doar la picioare, iar rănile au fost suficient de ușoare pentru a-i permite să se întoarcă acasă de la spital în aceeași zi. Toată lumea bănuia că serviciile secrete ruse, suspectate a fi în spatele unui șir de atacuri, uneori mortale, împotriva oponenților lui Putin, au avut legătură cu cel care l-a vizat pe Volkov. Nu s-a aflat mare lucru și cazul a ieșit treptat din lumina reflectoarelor.

„Lista de prețuri pentru Marea Baltică”. Acuzații de corupție împotriva poliției letone

Totuși, lucrurile s-au schimbat în septembrie. Fundația Anticorupție a publicat o investigație în care susținea că fostul oligarh rus Leonid Nevzlin a ordonat atacuri impotriva lui Volkov, a unui alt activist al fundației, Ivan Zhdanov, precum și împotriva economistului Maxim Mironov și soției sale.

Nevzlin este o figură cunoscută a opoziției ruse. A lucrat ani de zile cu un alt cunoscut membru al opoziției, Mihail Hodorkovski, care a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă, evaziune fiscală și crime economice în 2003, în calitate de șef al companiei petroliere Yukos. Acum și Hodorkovski trăiește în Occident, iar Nevzlin a fugit în Israel, unde a devenit cetățean, opunându-se în același timp regimului lui Putin.

Fundația Anticorupție a legat atacul asupra lui Volkov de campania împotriva lui Putin organizată de fundație după moartea lui Navalnîi și în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia de la jumătatea lunii martie.

Potrivit investigației fundației, planul inițial era ca Volkov să fie bătut până ce ar fi ajuns invalid și apoi predat Serviciului Federal de Securitate al Rusiei. Volkov ar fi fost luat de o navă din capitala Letoniei, Riga, și transportat în Rusia. S-a mai susținut că Anatoli Blinov, un cetățean rus care locuiește la Riga, a organizat atacul la ordinul lui Nevzlin. Acesta a umblat prin Europa cu un pașaport leton fals, eliberat pe unui numele unui apatrid, un recidivist cu mai multe condamnări la activ. Un apatrid este o persoană care locuiește în Letonia fără a fi dobândit cetățenia letonă, dar nici nu are cetățenia unei alte țări și are anumite drepturi și obligații civile în Letonia – de exemplu, are dreptul de a primi pensie, dar nu poate vota la alegeri.

Ancheta făcută de Fundația Anticorupție include și acuzații de corupție împotriva agențiilor de aplicare a legii din Letonia. Aceasta citează corespondența dintre Nevzlin și Blinov, care discutau despre mituirea poliției letone pentru a iniția un dosar penal împotriva fostului director al Fundației Anticorupție, Vladimir Așurkov. S-a vorbit chiar despre o așa-numită „listă de prețuri pentru Marea Baltică”, care prevedea un cost de 50 000 EUR pentru inițierea unui dosar penal împotriva uneia sau a două persoane, acuzându-le de infracțiuni financiare prin intermediul băncilor letone.

Reprezentanții poliției letone și ai Parchetului General, împreună cu ofițeri de poliție britanici, chiar s-au întâlnit cu Așurkov la Londra, unde locuiește acesta.

Oficialii letoni pun la îndoială acuzațiile de corupție

Deși Letonia încă verifică acuzațiile făcute de Fundația Anticorupție, oficialii par să fie sceptici în privința acestora.

Ministrul leton al afacerilor interne, Rihards Kozlovskis, a declarat în septembrie că faptele menționate în film nu au legătură cu atacul asupra lui Volkov, ci cu Așurkov, iar acesta este un caz penal diferit. Astfel, potrivit ministrului, cei care au realizat filmul au făcut un „cocktail”, încercând să creeze un scenariu care implică Letonia, care nu pare justificat. Poliția letonă și Procuratura Generală nu au comentat acuzațiile conform cărora reprezentanții lor s-au întâlnit cu Așurkov la Londra. Mai mult, poliția letonă respinge acuzația că ofițerii au fost corupți de Nevzlin și Blinov. Cu toate acestea, ambele instituții verifică informațiile care arată că angajații lor ar fi putut să ia mită.

Televiziunea letonă a raportat, de asemenea, că Nevzlin și aliații săi pregătesc atacuri informaționale asupra oponenților lui Nevzlin prin intermediul mijloacelor de informare „Kasjauns” și „kompromat.lv”. Ambele au negat acuzația.

Letonii nu prea au încredere în opoziția rusă

Nu este prima dată când emigranți ruși binecunoscuţi în Letonia se află în centrul atenției. La sfârșitul anului 2022,  postul rus „TV Rain” s-a confruntat cu un val uriaș de critici , deoarece un jurnalist al acestui post a cerut ajutor pentru „băieții noștri” din Ucraina, care luptă iarna în îmbrăcăminte și condiții de trai inadecvate. În Letonia, unde majoritatea societății sprijină Ucraina, apelul a stârnit un scandal, iar „TV Rain” s-a mutat treptat în Olanda în prima jumătate a anului 2023.

Corupția din poliție nu este o noutate în Letonia, unde problemele poliției – lipsa finanțării, numărul insuficient de angajați – au fost discutate pe larg de societate și mass-media. Din când în când, în presă apar și știri despre infracțiuni comise de polițiști sau acuzații la adresa acestora. De exemplu, în 2022, fostul șef al poliției judiciare din regiunea Riga a fost acuzat de strângere de documente secrete și spălare de bani. De asemenea, din când în când apar noutăți despre polițiștii rutieri care au luat mită de câteva sute de euro. Cu toate acestea, în general, știrile despre corupția poliției nu sunt la ordinea zilei în Letonia.

Un alt motiv pentru reticența societății letone față de acest scandal este imaginea pe care o are opoziţia rusă. Cazurile deja menționate de „TV Rain” și Avens au întărit sentimentul din societatea letonă că oponenții lui Putin ar trebui ținuți la distanță. Mai ales după scandalul cu „TV Rain”, în societate au apărut voci care au susţinut că până și oponenții lui Putin sunt insensibili la istoria Letoniei și a altor națiuni și țări. Cu alte cuvinte, letonii şi opoziţia rusă nu au interese comune.

Mai mult, opozanții înșiși sunt cufundați în disputele lor fără nicio posibilitate de a influența ceea ce se întâmplă în Rusia. Atitudinea instituțiilor letone față de opoziția rusă este, de asemenea, reţinută. Cel puțin oficial, veștile despre colaborarea celor două sunt rare. Prin urmare, după ancheta Fundației Anticorupție, s-a acordat atenție posibilei corupții din poliţia letonă, dar nu și oponenților președintelui rus Vladimir Putin și conflictelor interne ale acestora.

Alte opinii
De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

Bruxellesul este consternat de măsurile și pozițiile radicale adoptate de Trump. În noul context geopolitic, UE se profilează drept ultimul bastion al democrațiilor liberale.

Supraviețuirea Ucrainei nu depinde de pacea lui Trump, ci de armele occidentale

Supraviețuirea Ucrainei nu depinde de pacea lui Trump, ci de armele occidentale

Poziția inflexibilă a Rusiei, care practic cere capitularea Ucrainei, nu va permite încheierea rapidă a păcii. Soarta Ucrainei depinde în continuare de sprijinul occidental, dar în acest moment cel american e pus sub semnul îndoielii.

Op-ed: La un pas de libertate

Op-ed: La un pas de libertate

De săptămâni întregi, Serbia e zguduită de proteste studențești, declanșate de tragedia de la Novi Sad. Pornite ca reacție la corupția endemică, protestele s-au transformat într-o mișcare națională care militează pentru reforme sistemice profunde.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?