Editoriale

Viktor Orban pierde războiul cu Occidentul, iar Putin nu-l poate ajuta

Bannere care îi arată pe premierul ungar Viktor Orban, președintele rus, Vladimir Putin, și sloganul „Războiul combustibililor fosili” în timpul unui protest Greenpeace care cere boicotarea petrolului rus în fața Ambasadei Ungariei din Varșovia, Polonia, 25 mai 2022.
© EPA-EFE/ZOFIA BICHNIEWICZ   |   Bannere care îi arată pe premierul ungar Viktor Orban, președintele rus, Vladimir Putin, și sloganul „Războiul combustibililor fosili” în timpul unui protest Greenpeace care cere boicotarea petrolului rus în fața Ambasadei Ungariei din Varșovia, Polonia, 25 mai 2022.

Holzstock Festival

Decizii recente arată că partenerii Ungariei din UE și NATO s-au săturat de boicotarea politicilor comune, derapajele anti-democratice și jocul favorabil Rusiei făcut de Budapesta. Deși susține că Rusia e o alternativă viabilă la Occident, Vladimir Putin nu prea are cum să-l ajute pe prietenul său, Viktor Orban.

Presiuni politice și economice ca Orban să nu mai blocheze sprijinul financiar al UE pentru Ucraina

Nouă minute. Atât a durat deblocarea ajutorului UE de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. 26 de state din clubul comunitar au făcut front comun în fața premierului ungar, Viktor Orban, convingându-l cu argumente grele că nu mai e cazul să se opună. Jurnaliștii acreditați la Bruxelles spun că, la Consiliu, ceilalți lideri ar fi recurs chiar și la amenințarea cu activarea articolului 7 din Tratatul UE, ceea ce ar fi dus la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul European. Procedura este începută deja la cererea Parlamentului European încă din 2018, când europarlamentarii erau preocupați în principal de independența judiciară, libertatea de exprimare, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și a refugiaților din Ungaria; cu toate acestea, până acum Ungaria a scăpat de sancțiune.

Activarea articolului 7 nu a fost singura amenințare la adresa Budapestei; pierderea unor drepturi politice, cum este cel de vot, poate avea un impact mai mic decât pierderea banilor. În cei 18 ani de când e membră a Uniunii Europene, Ungaria și-a triplat PIB-ul datorită apartenenței la acest club. Financial Times scria înainte de summitul de pe 1 februarie despre un plan al Uniunii, o strategie, care să vizeze în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, să-i pună în pericol moneda și să provoace o prăbușire a încrederii dacă Budapesta refuză să-și ridice vetoul împotriva ajutorului acordat Kievului.

Înainte de acest summit de urgență al UE, Orban susținea sus și tare că va bloca pachetul de ajutor financiar pentru Ucraina dacă nu se vor respecta o serie de condiții: pachetul de finanțare să fie de dimensiuni modeste, în afara bugetului comun UE și cu o durată de un an, în loc de patru.

Aceste „amenințări” ale europenilor, însă, l-au făcut pe Orban să cedeze. Într-un interviu la radioul de stat, Victor Orban, le-a spus conaționalilor săi că a evitat riscul de a pierde fondurile UE alocate pentru Budapesta din cuferele comune ale blocului comunitar. Ce altceva putea să le spună, după ce, la sfârștul anului trecut umpluse Budapest cu afișe pe care scria: „Să nu dansăm pe muzica lor!” Pe afiș era șefa Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a deblocat aproximativ 10 miliarde de euro, reprezentând o treime din fondurile de coeziune alocate Ungariei; fondurile fuseseră înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Asta înseamnă că guvernul de la Budapesta va putea depune cereri de rambursare in cuantumul acestei sume pentru a finanța proiecte de dezvoltare în întreaga țară. Restul de 20 de miliarde din fondul de coeziune alocat Ungariei rămâne înghețat.

Una peste alta, Orban a pierdut. La fel ca și prietenul său Putin, a crezut că va reuși să dezbine blocul comunitar, obținând dacă nu blocarea, măcar amânarea pachetului financiar pentru Ucraina. A obținut, în schimb, un scut impenetrabil al celorlalte 26 de țări europene. Și, ceea ce cred că este cel mai important, a deschis calea spre un alt tip de decizie la nivelul UE. 

După ce a fost forțat să accepte finanțarea Ucrainei, Orban încearcă să obțină concesii de la Occident tergiversând aderarea Suediei la NATO

„Machiaverlâcurile” lui Orban nu s-au terminat la summitul UE. Nici nu s-a încheiat  bine reuniunea la vârf de la Bruxelles, că Budapesta a „servit” alt cartof fierbinte. După lungi discuții, interminabile discuții cu suedezii, Ungaria a promis că va da undă verde aderării Suediei la NATO. Numai că pe 5 februarie, când parlamentul unicameral de la Budapesta s-a reunit, la cererea opoziției, într-o sesiune extraordinară, pentru a ratifica aderarea regatului la NATO, formațiunea de guvernământ, FIDESZ-ul lui Orban, a boicotat ședința. Nu a venit! Erau acolo trimisul SUA, ambasadori ai altor aliați NATO, inclusiv Polonia, Danemarca și Slovacia. Toți au asistat la acest spectacol al puterii de la Budapesta. Nefiind cvorum, votul s-a amânat. Este ultimul as pe care Ungaria îl mai are în mânecă, fiind singura țară NATO care nu a ratificat aderarea Suediei. Ulterior, parlamentarii FIDESZ au spus că vor ca premierul suedez, Ulf Kristersson, să facă o vizită în capitala ungară, înainte de a ratifica aderarea Suediei. Au mai menționat și că aderarea ar putea fi votată la următoarea ședință normală a parlamentului, adică la sfârșitul lunii februarie, când legislativul își reia activitatea după vacanță. Parlamentarii FIDESZ au reluat, practic, ideile șefului lor: Orban spusese anterior că îl așteaptă pe Kristersson la „negocieri” la Budapesta. Suedezul i-a tăiat-o scurt, spunând clar că este dispus să aibă discuții cu Orban, dar că e exclus să negocieze în vreun fel aderarea la NATO.  

Mișcarea lui Orban i-a iritat și pe americanii care l-au avertizat că riscă să dea de pământ cu relația sa cu Washingtonul. Senatorii democrați au vorbit chiar în ziua summitului excepțional de la Bruxelles exprimându-și îngrijorarea profundă față de direcția pe care a ales-o actualul guvern ungar. Ben Cardin, membru al Comisiei pentru relații externe din Senatul American, a dat de înțeles că programul Visa Waiver ar putea deveni un vis pentru Ungaria.

”Administrația Biden ar trebui să examineze dacă Ungaria este cu adevărat un partener de încredere care merită să participe la Programul de scutire de viză – și, având în vedere nivelul de corupție, dacă este oportun să inițieze sancțiuni în temeiul Legii Magnitsky”, a spus Cardin.

Este clar că, în ce privește Ungaria, răbdarea a ajuns la capăt pe ambele maluri ale Atlanticului. Iar pariul că Ungaria va avea de câștigat economic și financiar din relația cu Rusia s-a dovedit a fi unul neinspirat.

Orban a crezut că o relație bună cu Rusia îi va aduce câștiguri economice, dar Putin nu prea are cum să-l ajute

În perioada în care era în opoziție, Viktor Orban îi critica pe socialiștii aflați la putere că sprijină proiectul rusesc South Stream. După ce a redevenit premierul Ungariei în 2010, atitudinea sa față de Moscova s-a schimbat brusc. În 2011, Orban anunța „Strategia de deschidere la est” pentru a găsi noi piețe pentru produsele țării sale și în acest context, deodată a devenit un susținător puternic al proiectului South Stream, atât de puternic încât, în 2014, a acuzat Bruxelles-ul că a sabotat planul de construcție a gazoductului abandonându-l. Acest lucru se întâmpla pe fundalul unei răciri accentuate a relațiilor dintre Rusia și statele occidentale după ce Moscova atacase Ucraina la începutul acelui an, anexând Crimeea și sprijinind separarea unei părți din Donbass.

Tot în 2014, Budapesta semna cu Rusia un acord privind extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, cea de la Paks. Proiectul de 12,5 miliarde de dolari este realizat de compania de stat Rosatom a Rusiei, și finanțat în proporție de 80% printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari acordat tot de Rusia, care l-a aprobat în 2023.

2014 este și anul când Orban și-a lansat teoria „democrațiilor iliberale” , Rusia fiind dată ca exemplu de reușită. De atunci, derapajele anti-democratice ale lui Viktor Orban s-au accentuat, regimul de la Budapesta fiind comparat tot mai des cu cel al lui Putin. Presa independentă și societatea civilă au fost luate la ochi. Discursul lui Orban a început să includă teme specifice narațiunilor false aruncate pe piață de Rusia – pericolul migranților, George Soros, birocrația de la Bruxelles etc.

În acest moment, Ungaria a rămas unul dintre principalii parteneri comericali energetici ai Rusiei în Europa, dar este un parteneriat care o dezavantajează după ce a încheiat cu rușii un acord pentru gaz, pe termen lung, așa cum a vrut Putin. În septembrie 2021, Orban bătea palma cu Gazpromul lui Putin pe 15 ani, urmând ca gigantul rus să livreze anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze.  Afacerea s-a dovedit cât se poate de păguboasă pentru Ungaria care a ajuns să plătească pentru gazul rusesc cu 30 la sută mai mult față de europeni pentru că prețul urmărește cotațiile de la bursa olandeză cu un decalaj de două luni. În condițiile în care Ungaria este dependentă peste 50 la sută de gazul rusesc, costurile sunt uriașe, iar efectele acestei afaceri proaste se răsfrâng asupra ungurilor de rând.

Chiar dacă inflația a scăzut, pe sfârșit de an, de la 7,9 la sută în noiembrie, la 5,5 la sută în decembrie, recesiunea din 2023 a lăsat urme. Așa cum rezultă din analiza Uniunii Europene, deficitul bugetar va rămâne ridicat.

Așa cum scriam în Veridica, fără bani europeni și cu un sprijin tot mai mic de la ruși, Viktor Orban se va confrunta și cu presiuni interne tot mai mari. Chiar dacă încă se bucură de o majoritate confortabilă în parlament, „ulciorul” lui Viktor Orban riscă să se spargă până ajunge la apă. Mai devreme sau mai târziu, viața din ce în ce mai scumpă din Ungaria îi va scoate pe oameni în stradă, mai ales că nu există la orizont vreo posibilitate de majorare a veniturilor.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Ioana Dumitrescu

Ioana Dumitrescu




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
De ce nu Kamala Harris?
De ce nu Kamala Harris?

Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
23 Jul 2024
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire
Letonia și China: relații restrânse, fără perspective de îmbunătățire

Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
19 Jul 2024
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024