Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Vladimir Plahotniuc gesticulează în timp ce ține un discurs la un miting la Chișinău, Moldova, 09 iunie 2019.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Vladimir Plahotniuc gesticulează în timp ce ține un discurs la un miting la Chișinău, Moldova, 09 iunie 2019.

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Oligarhii moldoveni, în centrul „bătăliei pentru Moldova” dintre Occident și Rusia

La finele anului trecut, guvernarea pro-europeană de la Chișinău a primit o mână de ajutor din partea SUA și Marii Britanii prin includerea oligarhilor fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc pe o listă de sancțiuni.

Mișcarea este una foarte importantă și le dă un semnal țărilor care îi adăpostesc pe cei doi oligarhi – Israel și Turcia – că ar trebui să-și ia mâna de pe cei doi și să nu le mai ofere „safe heaven-uri”.

Cei doi sunt căutați, în primul rând, de autoritățile de la Chișinău, iar acestea consideră un succes sancționarea lor de către cele două puteri occidentale pentru fapte comise în Republica Moldova. De atlfel, purtătorul de cuvânt al diplomației de la Chișinău, Daniel Vodă, a declarat pentru Veridica că Republica Moldova va continua „diplomația anticorupție”:

„SUA și Marea Britanie au sancționat persoane corupte și entități afiliate acestora care, de-a lungul anilor, au lipsit Moldova de resurse și au împiedicat dezvoltarea țării. Continuăm discuțiile privind sancționarea criminalilor fugari și de către țările membre ale UE”, a spus oficialul.

Sancțiunile americano-britanice reprezintă, in extenso, și un semnal pentru sistemul de justiție din Republica Moldova: organele de anchetă și cele judecătorești ar trebui să finalizeze mai repede numeroasele dosare deschise pe numele celor doi, potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Oligarhii moldoveni fugari au ajuns piesele unui puzzle cu implicații mai mari. Pentru Occident miza este menținerea la putere a actualei garnituri guvernamentale pro-europene și ajutarea Chișinăului să prindă niște „pești mari” pentru a arăta că reforma justiției începe să aibă impact. Pentru Moscova, pe de altă parte, oligarhii fugari sunt niște pioni prin care acționează pentru destabilizarea situației politice [prin proteste și manipulare mediatică] în vederea aducerii la putere la Chișinău a unor forțe proruse care ar provoca o destabilizare în spatele frontului ucrainean. Astfel, soarta oligarhilor este legată și de o „bătălie pentru Moldova”.

Efectul de domino al sancționării oligarhilor prin legea Magnițki

După ce SUA i-au sancționat pe Șor și Plahotniuc „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”, Marea Britanie le-a urmat exemplul și a făcut același lucru pe 9 decembrie, Ziua Internaționlă Anticorupție.

Acest lucru determinat o reacție și din partea președintei Maia Sandu care a afirmat că „lațul se strânge pentru fugarii corupți din Moldova” și că toate „activele aflate în proprietatea acestor indivizi, aflate pe teritoriul Regatului Unit și teritoriile care-i aparțin, vor fi blocate, iar lor le va fi interzis accesul în această țară”.

Efectul a fost unul în cascada. Eforturile diplomatice ale Chișinăului, dar mai ales intervenția SUA, au avut ecou și la Tel-Aviv, acolo unde se ascunde Ilan Șor. Pe 22 decembrie, ministrul Justiției de la Chișinău, Sergiu Litvinenco declara: „Conturile din Israel ale fugarului Ilan Șor au fost înghețate de autoritățile de la Tel Aviv ”.

„Decizia autorităților statului Israel a fost luată urmare sancțiunilor impuse de către SUA și pe baza intervenției autorităților Republicii Moldova pe lângă autoritățile statului Israel”, a mai spus Litvinenco.

Ion Guzun, director al Secretariatului Comitetului Consultativ Independent Anticorupție din Republica Moldova, organism ce funționează pe lângă Președinție, a comentat pentru Veridica importanța sancțiunilor:

„Orice sancțiune înseamnă, de fapt, o limitare și o restrângere a activităților lor sau a influențelor care sunt indicate în sancțiunile SUA și a Marii Britanii [...] Dacă sunt sancțiuni aplicate de SUA în privința lui Șor și Plahotniuc, activitățile acestora sunt restrânse, dar pe plan extern. Acestea sunt argumente în plus pentru diplomația moldovenească atunci când discută cu state terțe dacă vorbim despre aducerea lor în Republica Moldova sau de restrângere a activităților în alte țări”, a declarat pentru Veridica, Ion Guzun.

Acum Ilan Șor este pe cale de a fi condamnat în celebrul dosar al „furtului miliardului de dolari” din trei bănci private din Republica Moldova între 2012-2014. Șor este considerat creierul operațiunii de delapidare. O decizie finală a Cruții de Apel Chișinău era asteptată încă din decembrie 2022, dar a întârziat să vină; sunt șanse însă ca sentința să fie dată în ianuarie sau februarie. Anterior, pe 21 iunie 2017, Șor a fost candamnat în primă instanță pentru delapidarea celor trei bănci la șapte ani și jumătate de închisoare.

După acel moment însă, dosarul lui Șor, care conține nouă capete de acuzare, a fost tărăgănat, probabil și pentru că Șor s-a aflat sub protecția politică a oligarhului Vlad Plahotniuc, cel care a condus cu mână de fier Republica Moldova și a controlat justiția între 2016 și 2019.

Mai nou, pe 16 decembrie 2022, Ilan Șor a mai primit o lovitură, după ce televiziunilor sale TV 6 și Orhei TV le-a fost suspendată licența de emisie. Principalele sale canale de propagandă au fost reduse la tăcere pe cablu „pentru lipsa unei informării corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”.

Decizia a venit și după dezvăluirile din Washington Post care l-a prezentat pe Ilan Șor ca pe noul instrument folosit de Kremlin pentru a produce dezordine în Republica Moldova și a răsturna guvernul pro-european de la Chișinău.

„Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestelor [de la Chișinău], Ilan Șor, drept „un partener demn pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Shor o afacere ieftină cu gaz rusesc, potrivit serviciului de presă al lui Shor. Denumit „cel tânăr” de către Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, Șor, în vârstă de 35 de ani, este o figură principală în eforturile Kremlinului de a submina această fostă republică sovietică, arată documentele serviciilor speciale [obținute de WP] și interviurile cu oficiali moldoveni, ucraineni și occidentali. ”, a scris publicația americană.

Sistemul cleptocratic și relațiile de care au beneficiat oligarhii fugari continuă să le ofere protecție

Deși nu mai au licență, televiziunile lui Șor au rămas active în mediul online, pe YouTube și rețelele de socializare, acolo unde își promovează zilnic conținutul. Deocamdată, Republica Moldova nu reglementează și spațiul virtual, iar o lege în acest sens se află de mai multe luni în dezbatere pentru a fi găsită o formulă care să nu fie interpretată ca cenzură de stat.

Și în ceea ce privește reforma sistemului de justiție, lucrurile sunt departe de a fi fost tranșate și, în ciuda eforturilor autorităților, reforma este departe de a se fi încheiat. Procese tărăgănate, decizii bizare și oameni din „vechea gardă” continuă să obstrucționeze procesele și să le ofere avantaje acestor proscriși.

Ion Guzun spune că este destul de rezervat în privința dosarelor celor doi oligarhi. „Totuși, speranța mea este că, având aceste interdicții la nivel internațional, lucrurile ar trebui să se miște mai repede”, a adăugat expertul.

Guzun atrage atenția că o altă problemă rezidă din faptul că nu se avansează deloc în investigarea dosarelor ce țin de acea uzurparea puterii de stat, atunci când Partidul Democrat al lui Plahtoniuc refuza în iunie 2019 să renunțe la putere, deși se formase o nouă majoritate parlamentară.

„Vedem că nimeni nu este tras la răspundere pentru o serie de hotărâri controversate ale Curții Constiționale de atunci de dinainte de iunie 2019 în frunte cu fostul judecător Mihai Poalelungi. Vedem că ne întâmplă nimic cu șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, responsabil de „poliție politică” pe vremea lui Plahtoniuc, dar [nici cu] alte persoane”, a precizat juristul.

Oligarhii continuă să rămână influenți și pentru că desfășoară în continuare activități economice importante în Republica Moldova.

„Dar aici deja grupul se lărgește, deoarece acești oligarhi păstrează influența economică și politică prin interpuși în Republica Moldova. De aceea sunt destul de rezervat”, a comentat Ion Guzun.

Pe lângă extrădarea lui Șor, Chișinăul va trebui să găsească modalități de a-l aduce în Republica Moldova și pe Vladimir Plahotniuc. După ce a fugit din țară, în 2019, acesta a încercat să se stabilească în Statele Unite cu o viză de investitor, dar Washingtonul l-a declarat indezirabil. Autoritățile bănuiesc că Plahotniuc s-ar ascunde acum în Turcia sau în regiunea separatistă a Ciprului de Nord.

„Îmi vine greu să cred că sancțiunile SUA și ale Marii Britanii îl afectează pe Vladimir Plahotniuc, deoarece se află într-un stat [Turcia] cu care Republica Moldova întreținea relații foarte apropiate, pe când Plahotniuc deținea controlul la Chișinău”, a mai declarat Ion Guzun.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, afirmă că autoritățile nu au informații clare în privința lui Plahotniuc.

„Problema în cazul lui Plahotniuc este că acesta nu este nici măcar identificat. Avem unele informații că s-ar afla în Turcia, dar aceasta nu este confirmată în mod oficial. Din ce cunosc, au fost o serie de discuții la nivel Ministerului de Externe, dar nu cunosc detalii”, a declarat Litvinenco pentru Veridica.

Plahotniuc și-a clădit în ultimii ani o relație foarte bună cu Turcia prin tot felul de afaceri cu iz de corupție. De la cele de infrastructură – Chișinău Arena sau reparația de drumuri, la achiziționarea de ambulanțe, repararea clădirii Administrației Prezidențiale de la Chișinău, sau privatizarea unor firme de stat de control la vamă.

Cu toate acestea, cel mai important moment care a cimentat relația Erdogan-Plaotniuc a fost singura operațiune reușită din Europa a serviciilor speciale turce de a aduce în Turcia profesori din rețeaua Hizmet a clericului turc din exil, Fethullah Gulen, oponentul actualului lider autoritar de la Ankara. Astfel, șase profesori au fost extrădați către Turcia într-o operațiune-fulger, pe 6 septembrie 2018, a serviciului moldovenesc de informații, SIS, aflat la vremea respectivă sub controlul lui Plahotniuc.

Dată fiind această relație pe care Plahotniuc și-a construit-o cu Ankara, e greu de crezut că Republica Moldova va avea forța să negocieze singură cu Turcia extrădarea sa. O intervenție energică a SUA pe lângă autoritățile turce ar spori șansele unei extrădări, dar fără să o garanteze.

Fugarii din „grupul Londra” vor să scape de acuzațiile penale spunând că sunt victime politice

Sancționarea fugarilor din Republica Moldova de către SUA și Marea Britanie va avea impact și asupra „grupului Londra” de oameni de afaceri controversați care au fugit în Marea Britanie, acolo unde se prezintă ca victime politice.

Este vorba despre Veaceaslav Platon, un specialist al delapidărilor și spălărilor de bani în spațiul ex-sovietic. Platon a fost de-a lungul anilor implicat în mai multe scandaluri din domeniul bancar, dar cel cel mai important episod rămâne „Landromatul rusesc”, o schemă la nivel mondial în care bani negri din Rusia era spălați prin diverse metode în zeci de țări.

Anchetatorii internaționali au stabilit că peste 80 de miliarde de dolari au fost spălate în întreaga lume, din care peste 22 de miliarde numai în Republica Moldova în complicitate cu judecători corupți care emiteau decizii suspecte privind creanțe fictive între diverși indivizi, firme și companii offshore.

De astfel, pe 12 ianuarie, Judecătoria Chișinău a decis ca statul să rămână în posesia a 268 de milioane de lei moldovenești [peste 13 milioane de euro], bani rezultați din vânzarea de către Platon a 64% din acțiunile de la Moldinconbank, o bancă deținută de acesta și care participa sub conducerea sa la operațiuni de spălare de bani. Măsura a fost aplicată pentru recuperarea prejudiciului cauzat Băncii de Economii din Moldova (BEM), una dintre cele trei bănci implicate în schema “furtului miliardului”.

Alături de Platon, la Londra se mai află și Gheorghe Cavcaliuc, care recent s-a apucat să facă politică într-o încercare de a se feri de închisoare pentru acte de corupție grave și poliție politică comise în timpul guvernărilor Plahotniuc și Dodon.

Imediat după încheierea campaniei electorale pentru alegerile anticipate din iulie 2021, Cavcaliuc a fugit la Londra, unde încearcă să-și creeze o imagine de de victimă politică. În paralel, Cavcaliuc este implicat în încercarea de răsturnare a actualei puteri prin proteste.

Alături de Platon și Cavcaliuc, un alt fugar se află la Londra - Constantin Botnari. Acesta a fost unul dintre locotenenții cei mai apropiați ai lui Plahotniuc, iar porecla sa este “borsetă”, un eufemism pentru sarcinile sale de mituire primite de la Plahotniuc. După fuga din Moldova odată cu Plahtoniuc, Botnari a ajuns și el la Londra de unde are apariții media ocazionale în care se prezintă ca victimă politică a actualei guvernări de la Chișinău.

Condamnarea acestor personaje va cântări mult atât în ceea ce privește semnalul dat de Republica Moldova către UE de reformare a justiției, cât și pe plan intern. Actualul partid de guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – a venit la putere pe o platformă reformistă în care statul de drept și justiția echitabilă au jucat un rol cheie.

PAS este obligat să livreze aceste rezultate atât pe intern, cât și pe extern pentru spera la o relansare în sondaje și de a impulsiona totodată UE că nu oferă beneficii fără reforme reale la Chișinău. Rămâne de văzut în ce măsură actuala guvernare va putea lupta cu sistemul cleptocratic clădit timp de trei decenii de politicieni și magistrați corupți în Republica Moldova.

Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Cum a folosit Rusia exercițiul militar „Zapad-2021” pentru a atinge obiective politice

Cum a folosit Rusia exercițiul militar „Zapad-2021” pentru a atinge obiective politice

Exercițiul ruso-belarus „Zapad-2021” a devenit obiectul unei atenții sporite din partea vecinilor celor două țări. Dar acest eveniment de pe harta politico-militară a Europei a fost folosit de Kremlin pentru a distrage atenția.

Nu există țară pentru oameni rezonabili

Nu există țară pentru oameni rezonabili

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

De la Srebrenica la Bucea și Mariupol: ce se poate face pentru anchetarea și pedepsirea crimelor de război

De la Srebrenica la Bucea și Mariupol: ce se poate face pentru anchetarea și pedepsirea crimelor de război

De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.

Mădălin Necșuțu

19 Jan 2023

Actualizat la: 22 Jan 2023 14:49:05
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 11 min
Turcia, mereu corigentă la lecția cutremurelor
Turcia, mereu corigentă la lecția cutremurelor

Mii de clădiri s-au prăbușit în Turcia în timpul cutremurului din 6 februarie. Nu este prima tragedie de acest fel din istoria țării. În vreme ce alte țări aflate în zone cu o activitate seismică ridicată au învățat să reducă din impactul cutremurelor prin reglementarea strictă a normelor în construcții, Turcia pare să fie luată mereu prin surprindere.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
08 Feb 2023
Scandalul din jurul TV Rain arată că deși jurnaliștii ruși sunt bineveniți în Statele Baltice, nu pot difuza chiar orice
Scandalul din jurul TV Rain arată că deși jurnaliștii ruși sunt bineveniți în Statele Baltice, nu pot difuza chiar orice

Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
31 Jan 2023
În plin război cu Ucraina, Rusia se teme de un atac parapsihologic și vrea să se apere cu preoți și ofițeri cu puteri paranormale
În plin război cu Ucraina, Rusia se teme de un atac parapsihologic și vrea să se apere cu preoți și ofițeri cu puteri paranormale

Un document al Serviciului Federal de Protecție rusesc arată că acesta este pregătit să îl apere pe Vladimir Putin inclusiv cu ajutorul hipnotizatorilor și preoților. Existența unui plan de apărare parapsihologică poate părea bizară, dar înclinația către misticism și paranormal nu e neobișnuită în Rusia. De-a lungul timpului, elitele și chiar statul au apelat la ajutoare neconvenționale, ca Rasputin, parapsihologii KGB sau generalul FSB care spunea că citește gânduri.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
30 Jan 2023
În anul în care Turcia își aniversează centenarul, islamistul Recep Tayyip Erdoğan ar putea da o lovitură decisivă republicii lui Atatürk
În anul în care Turcia își aniversează centenarul, islamistul Recep Tayyip Erdoğan ar putea da o lovitură decisivă republicii lui Atatürk

Recep Tayyip Erdoğan încearcă să își consolideze regimul forțând o a treia candidatură la funcția președinte. Alegerile generale din această primăvară vor avea loc pe fondul unei crize economice profunde, așa că, pentru a-și spori șansele de câștig, islamiștii apelează la pomeni electorale și sabotarea opoziției. Alegerile au loc într-un an special: se împlinește un secol de când Mustafa Kemal Atatürk a proclamat republica, o republică aflată azi în criză și tot mai îndepărtată de viziunea fondatorului său.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
27 Jan 2023