Donații
Veridica.md
Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.
Securizarea spațiului aerian, o prioritate pentru Republica Moldova
VERIDICA: Domnule ministru, recent s-a consumat cel mai important eveniment la nivel internațional organizat de Republica Moldova – summitul Comunității Politice Europene (CPE) de pe 1 iunie. Chiar dacă a fost o reuniune politică, a fost anunțat și un ajutor ce privește elemente ale unui sistem antirachetă din partea UE oferite înainte de acest summit, dar și un ajutor militar din partea Poloniei. În ce mai exact a constat ajutorul militar din partea Poloniei, pe lângă veste și căști? Ne puteți spune?
Anatolie Nosatîi: Summitul a fost într-adevăr unul despre politică, relații, discuții, despre posibilitatea de a discuta pe diferite platforme și formate de discuții. Au fost mai multe întrevederi bilaterale, trilaterale sau pe grupuri de interese comune.
Aspectele de securitate și apărare sunt unele importante și fac obiectul discuțiilor la astfel de reuniuni, dar nu se intră în detalii la nivel de specificări. Unele națiuni vin cu anumite lucuri materiale, ce au fost discutate anterior. De exemplu, înaintea summitului, șeful diplomației UE, domnul Josep Borell, a dorit să fie prezent la primele livrări ale echipamentelor în baza Inițiativei Europene pe Platforma de Pace. A fost o corelare cu UE și rezultatul muncii noastre de un an de zile. Acest proces [al livrărilor de elemente pentru un sistem de apărare] a fost demarat și va continua.
Republica Moldova este un beneficiar al acestor înțelegeri cu UE, iar scopul este de a-și fortifica capacitățile de apărare în interesul menținerii păcii și securității aici la noi acasă. Dar și să fim, in extenso, un contributor la securitatea internațională.
Orice asistență, donație sau contribuție este foarte importantă pentru noi, ceea ce ne va permite în situația în care suntem să devenim mai buni și mai pregătiți pentru a face față provocărilor actuale în domeniul securității și apărării.
Elementul apărării antiaeriene este o parte a vulnerabilităților noastre care persistă acum, în contextul războiului din Ucraina. Dacă în acest moment nu mai auzim [în Republica Moldova] exploziile [cum se auzeau la începutul războiului] deoarece linia frontului este mai departe, posibilitatea de penetrare a spațiului aerian încă mai există pentru Republica Moldova. Am văzut acest lucru în trecut prin violarea spațiului aerian al Republicii Moldova [de către rachetele rusești trase înspre Ucraina].
De aceea noi întreprindem azi toate acțiunile necesare pentru a dezvolta elementele ale sistemului de apărare, deoarece este un sistem complex și multifuncțional care presupune mai multe astfel de elemente. De la cele de supraveghere, la cele de interdicție. În prezent, putem să ne axăm pe capacitatea de avertizare timpurie, mai precis radare. Acest lucru ne va permite să monitorizăm mai bine spațiul aerian pentru a putea fi în stare să alertăm cetățenii în cazul unor posibile pericole.
Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să lucrăm și asupra dezvoltării capacității de interdicție. Mai exact, să avem sisteme necesare pentru a și apăra spațiul aerian, nu doar a-l monitoriza. Lucrăm la acest aspect, dar este o misiune complicată, în contextul în care Ucraina este o prioritate. Noi vedem chiar și asistența multi-dimensională din partea partenerilor. Chiar și aceasă ultimă declarație privind cele cinci sisteme Patriot care vor merge în Ucraina.
Vreau să menționez că aceasta este o investiție a partenerilor occidentali, inclusiv în apărarea Republicii Moldova. Cu cât Ucraina devine mai rezilientă și mai pregătită, cu atât și noi suntem mai protejați. Dar asta nu înseamnă că noi, în paralel, nu ar trebui să dezvoltăm sistemul nostru de apărare, chiar dacă avem acest statut de neutralitate permanentă. Sau chiar dacă nu avem garanții de securitate în acest domeniu.
În 2023, comisiile UE au aprobat achiziționarea unui sistem de radar care se va integra în sistemul nostru existent și cel pe care noi ne propunem să-l dezvoltăm în continuare. Suntem la nivelul identificării tehnice și la nivel de proceduri de achiziție. Ulterior se va ajunge și la implementarea acestui radar, ceea ce de obicei durează până la 36 de luni.
În bugetul Ministerului Apărării a fost alocate resurse suplimentare pentru a fortifica capacitatea de apărare. Printre priorități s-a aflat și apărarea antiaeriană, astfel că am inițiat și vom avea și noi contribuția noastră pentru îmbunătățirea situației.
La summitul CPE spațiul aerian al Republicii Moldova a fost protejat în special de Ucraina pe o parte și România pe de cealaltă parte.
VERIDICA: Există cumva discuții sau aveți în vedere ca această apărare antiaeriană asigurară de Ucraina și România să rămână activă și pe viitor, să spunem ca o cupolă permamentă de securitate asupra Republicii Moldova?
Antolie Nosatîi: Da, a fost un efort comun a forțelor și mijloacelor naționale, dar și al partenerilor pentru asigurarea desfășurării activității în securitate. A fost un bun exercițiu de integrare a sistemelor, inclusiv a capacității de planificare și coordonare. În acest efort au fost implicate nu doar Ucraina și România, dar și alte țări precum Marea Britanie, sau au fost folosite capacitățile NATO. Nu putea fi lăsat un astfel de eveniment important fără măsuri de securitate conform standardelor stabilite.
Ce ține de întrebarea inițială, există anumite discuții, scenarii sau posibilități pentru a asigura un element de securitate până când o țară își dezvoltă propriile capabilități sau devine membru a unei anumite alianțe. Sunt niște întrebări complexe care necesită mai multe decizii. Nu se bazează doar pe dorința noastră, dar este nevoie și de aprobarea statelor care se așază la masa discuțiilor. Deoarece unele state, ca membre NATO, doresc mai multe detalii pe aceste aspecte.
Suntem într-un proces anume, discutăm și analizăm, iar când va fi cazul vom anunța lucrurile concrete. În prezent, muncim pentru a identifica posibilitățile de fortificare a capacităților noastre de apărare pe toate segmentele, nu doar la apărare antiaeriană.
VERIDICA: Domnule ministru, la Chișinău și-a început oficial activitatea misiunea civilă a UE. Aș vrea să ne spuneți cu ce vă ajută, la Ministerul Apărării, această misiune pentru ca Republica Moldova să devină mai rezilientă și ca să poată lupta cu aceste elemente ale războiului hibrid pe care Rusia îl duce inclusiv în Republica Moldova?
Anatolie Nosatîi: Misiunea civilă a UE vine cu un complex de soluții și recomandări. Experții vin cu o serie de lecții învățate și expertiză. Apoi cu instruiri și cele mai bune recomandări pentru ca noi să putem deveni mai rezilienți și mai pregătiți pentru a face față la elementele războiului hibrid.
Ne referim aici îndeosebi la dezinformare, propapagandă și fake news-uri, dar și atacuri cibernetice. Pe scurt, la tot acest amalgam de elemente care aduc destabilizare, sau crează tensiuni și frica cetățenilor pentru prezent și viitor.
Războiul hibrid al Moscovei obligă Chișinăul să fie atent la ce se întâmplă în Transnistria
VERIDICA: În lumina faptului că Republica Moldova a primit din partea Germaniei aceste transportoare blindate Piranha, dar se pregătește să aibă și mai multe elemente din acest complet de apărare antiaeriană despre care am vorbit, credeți că raportul de forțe s-a mai echilibrat între dotarea armatei naționale și dotarea trupelor separatiste transnistrene și cele rusești cantonate ilegal pe teritoriul Moldovei?
Anatolie Nosatîi: În primul rând, vrea să spun că soluționarea conflictul transnistrean nu se poate realiza decât pe căi pașnice în baza dialogului cu implicarea instituțiilor internaționale. Republica Moldova nu a planificat acest dosar în baza unui scenariu militar.
Republica Moldova a menținut și menține forțele și mijloace militare pregătite pentru a apăra integritatea și suveranitatea țării. În ceea ce privește paritatea de forțe, într-adevăr abordarea anterioară a fost ca Republica Moldova să nu se înarmeze și să [nu-și] modernizeze [armata] pentru a nu provoca. Acestea au fost narațiunile, unele false de altfel, și anume că malul drept al Nistrului trebuie să fie slab, nepregătit și mai mult ceremonial decât luptător. Ceea ce nu este corect.
Chiar și acel statut impus de neutralitate ne obligă să fim pregătiți, deoarece suntem aici de unii singuri, pentru a ne putea apăra. Am luat măsuri și vom continua să lucrăm pentru dezvoltarea capabilităților reale de apărare pe toate domeniile.
VERIDICA: Din evaluările Dvs., există vreun risc iminent de atac din partea forțelor paralimilitare transnistrene și a trupelor ruse cantonate ilegal în Transnistria?
Anatolie Nosatîi: Un pericol iminent de scenariu militar nu există. Însă elemente de destabilizare au existat și încă există, precum și diferite personaje. Dar și acele elemente ale războiului hibrid, menționate de Dvs anterior, dirijate organizat și orchestrate de la Moscova, ne fac să fim atenți la ce s-a întâmplat anterior în Transnistria cu așa-numitele acte teroriste care le-au dat motive să seteze aceste stări de alertă [folosite pentru a justifica instalarea unor] posturi de control ce nu sunt în conformitate cu Tratatul de pace semnat în 1992.
Acest fapt compromite activitatea așa-numitelor forțe de menținere a păcii de acolo, care sunt conduse tot de Rusia. [Acestea sunt prezentate ca] un garant al păcii și securității în regiune. Nu este deloc așa, deoarece forțele transnistrene pot instala 40 de posturi de control în Zona de Securitate. Care este eficiența acestor forțe?
Colaborarea Republicii Moldova cu NATO, aprofundată în ultima perioadă
VERIDICA: Ce fel de relație își dorește Republica Moldova cu NATO și la ce mai ajută astăzi neutralitatea Republicii Moldova din punct de vedere militar, când vedem Rusia pe post de agresor, în ciuda garanțiilor de securitatea pe care le-a oferit Ucrainei în anii '90?
Anatolie Nosatîi: Chiar și pe fundalul propagandei – care de altfel nu s-a redus în ultimii ani și a rămas ca moștenire încă de pe vremea Uniunii Sovietice – care spune că NATO este rău și așa mai departe, relațiile Republicii Moldova cu NATO cunosc o istorie de succes de aproape 30 de ani.
Totul a începutul cu inițiativa Parteneriatului pentru Pace, unde armata a jucat un rol foarte important. Pot să spun că relația cu NATO a adus doar beneficii pentru structura militară a Republicii Moldova. Începând de la posibilitatea studierii limbii engleze, cea a schimburilor de experiență, cursuri și activități de instruire pentru militarii armatei naționale.
În anii '90, militarii noștri au avut oportunitatea de a vedea lumea și de a înțelege ce înseamnă NATO, țările membre ale Alianței și armatele lor. Am putut vedea atunci că lucruri nu stau așa cum erau descrise pe timpul Uniunii Sovietice.
Eu am fost unul dintre cei care au beneficiat de aceste training-uri. Am putut să văd că NATO nu este acea „sperietoare” despre care vorbește propaganda rusă. În NATO sunt militari bine pregătiți care activează în interesul statelor pe care le reprezintă, dar care au o idee comună de apărare colectivă.
În ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova, împreună cu specialiștii NATO, conducerea Statului Major a identificat acele programe care sunt în interesul Republicii Moldova. Acest lucru ne-a permit să implementăm primele standarde de operabilitate, apoi să instruim geniștii noștri care au devenit buni și îndeplinesc misiuni externe. Am adus la standardele NATO subunitățile de elicoptere care apoi au participat ani de zile la misiuni de menținere a păcii pe glob. Am instruit piloții care au participat în misiuni internaționale umanitare și de acordare de ajutor.
De asemenea, aș vrea să vorbesc despre programul de eliminare a pesticidelor de pe vremea URSS din Republica Moldova. Acesta a fost un proiect de succes ce a permis evacuarea a sute de mii de tone de chimicale rămase de pe timpul sovietic care deja infectau solul și apa noastră. În multe localități aveam un număr ridicat de bolnavi. Toate acestea au fost făcute pe banii și experiența NATO.
Aș mai menționa aici și alinierea Academiei Militare la standardele europene de învățământ militar. Academia noastră are acum același program acreditat precum toate instituțiile de profil din Europa și face parte din consorțiul internațional de învățământ militar. La fel și programele de masterat și doctorat a fost asigurat după standardele NATO.
În ultima perioadă de timp, am aprofundat această colaborare cu NATO și am ajuns la posibilitatea implementarii conceptului de capabilități operaționale, Enhanced Defence Capability. Acest lucru ne-a permis să discutăm 18 programe ce vor contribui la dezvoltarea sistemului național de apărare. Aici vreau să menționez că acestea sunt direcționate nu doar pentru armata națională, dar acestea vor susține și instituțiile din cadrul MAI, dar și din Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Per ansamblu, acest lucru vor contribui la dezvoltarea ansamblului de securitate și apărare în Republica Moldova.
În ceea ce privește domeniul de apărare, suntem în proces de implementare a 12 inițiative care, în ultima perioadă, au atins un proces destul de avansat pe calea cooperării, unde eu văd deja și primele rezultate.
La nivel politic, noi am simțit această coopeare cu NATO, dar mai important este că la nivel de implementare țările NATO sunt interesate de situația din Republica Moldova și necesitatea de fortificare a capacităților de apărare.
Unele țări, pe platforma NATO, colaborează cu Chișinăul pe relația bilaterală, dar majoritatea contribuie cu diverse sume și resurse la așa-numitul Fond de încredere „Trust fund”, care permite implementarea acelor programe de îmbunătățire a situației.
Haideți să luăm, de pildă, apărarea cibernetică. Ca să faci față la toate provocările din domeniu, trebuie să fii mereu la curent cu toate scimbările, pericolele, diverse noi tipuri de atacuri etc. Dacă nu ești conectat cu cei care sunt mai bine pregătiți și au mai multe posibilități tehnologice, atunci nu poți performa în acest domeniu.
Chiar și schimbul de informații, accesul la noile soluții/programe care sunt foarte costisitoare și pe care noi nu ni le putem permite, dar beneficiind de acest parteneriat avem acces la toate update-urile care există și la schimbul de informații, ceea ce ne face să fim mai rezilienți și mai bine pregătiți pentru astfel de atacuri.
Pot continua aceste exemple pe mai multe domenii acolo unde experiența și asistența partenerilor din NATO ne ajută să facem față la provocările actuale.
O țară bine protejată militar poate atrage mai ușor pe teritoriul său și investiții economice. Asta ar crea mai multe locuri de muncă și ar face ca cetățenii noștri poate să rămână și să muncească aici acasă. Acest lucru este important într-o perioadă în care [Republica Moldova are] atâtea obiective de îndeplinit pentru a deveni un membru deplin al Uniunii Europene.
Statutul de neutralitate împiedică Moldova să permită staționarea forțelor americane pe teritoriul său
VERIDICA: Aș vrea să vorbim un pic și despre schimbul de informații pe care îl aveți cu partenerii occidentali, ținând cont că una dintre cheile succesului pentru armata ucraineană acum este tocmai această conlucrare pe linie de intelligence cu Occidentul. Este și Republica Moldova conectată la acest circuit și primiți informații importante pe line de securitate și apărare necesare pentru Dvs?
Anatolie Nosatîi: Este clar că informația este cea mai prețiosă resursă în aceste timpuri. Posibilitatea de a cunoaște și de a răspunde prompt la schimbările de situație în multe cazuri salvează vieți. Noi am avut diverse acorduri de coopere cu NATO la nivel de schimb de informații clasificate. De asemenea, suntem în proces de ajustare a legislației cu privire la accesul la informații cu mai multe țări, inclusiv cu unele cu care nu au avut până acum convenit accesul la informații cu clasificări superioare.
Aici menționez deschiderea partenerilor pentru astfel de procese. Folosim tot ce putem, dar vom trece și la niveluri mai avansate în ceea ce privește schimbul de informații. Chiar și obținerea tehnologiilor militare noi necesită acces la informații.
VERIDICA: Președintele american Joe Biden a dat de înțeles, în februarie, în cadrul unui discurs la Varșovia, că Republica Moldova se află sub o cupolă de protecție a Vestului. Chiar dacă a fost doar o declarație politică, ea a venit de la cel mai puternic om politic al lumii. Putem spune astăzi că Republica Moldova se află într-un paradox și anume sub cele mai pronunțate riscuri de securitate cauzate de invazia rusă din Ucraina, dar în același timp sub cel mai înalt grad de protecție, chiar și declarativ, din partea Occidentului?
Anatolie Nosatîi: Confirmarea ideii lansate de Dvs sunt tocmai aceste declarații politice pe care le-ați menționat. Apoi avem vizitele și activitățile internaționale la diferite niveluri, inclusiv și summitul Comunității Politice Europene (CPE) găzduit la Bulboaca, lângă Chișinău, pe 1 iunie.
Faptul că am avut prezenți liderii din întreaga Europă și liderii organizațiilor internaționale aici, la doar câteva zeci de kilometri de granița cu Ucraina, arată și demonstrează că Republica Moldova nu este singură și nu va fi lasată pradă intereselor pe care Federația Rusă dorește să și le impună aici.
VERIDICA: Vă gândiți poate și la un „upgrade” al dialogului strategic înspre un parteneriat strategic cu SUA, pe modelul cel mai la îndemână, cel al România – SUA? Am putut observa cu relația de colaborare București-Washington a adus nu numai investiții în baze militare, dar și infuzii masive în economia României. Poate face același lucru și Chișinăul?
Anatolie Nosatîi: Eu aș zice că noi avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, așa cum ați menționat, dar remarca privind staționarea forțelor americane nu poate fi discutată deocamdată pentru Republica Moldova din cauza prevederilor constituționale în vigoare ce țin de neutralitate.
Avem relații de cooperare cu SUA în toate domeniile. De la cel politic, economic și militar, dar fără prezența forțelor americane.
Statutul de neutralitate este o chestiune care îi deranjează pe mulți acum. Unii îl folosesc pentru a promova iarăși niște narative de destabilizare a situației, sau pentru unele tensiuni. Și anume că dacă pierdem neutralitatea înseamnă că putem fi atacați de ruși ne implicăm în război, ceea ce nu este corect.
Această chestiune este privită și interpretată acum de cetățeni ceva mai nuanțat față de trecut, cu excepția acelora care sunt interestați în destabilizarea situației și crearea unor discuții care nu sunt în interesul statului.
Cooperarea în domeniul militar cu România „cunoaște o revitalizare”
VERIDICA: Cum ați caracteriza relația pe linie militară cu România? Se tot vorbește de un apogeu al relațiilor politice dintre București și Chișinău, dar voiam să vă întreb dacă și pe linie militară și de securitate s-a ajuns la acel apogeu? Sau poate sunt anumite lucruri pe care Dvs. le-ați vedea ca putând fiind îmbunătățite în acest sens?
Anatolie Nosatîi: Cu colegii din România, pe linie de apărare, avem o colaborare extrem de bună. Această cooperare este una istorică. România a fost și rămâne partenerul cel mai credibil care permanent a fost alături de noi și la bine și mai ales în perioadele incertitudini și încercări.
Actualmente, cooperarea în domeniul militar cunoaște o revitalizare, după perioada de stagnare care a fost impusă ca parte a acelui război hibrid de care am vorbit anterior și care a avut scopul să ne divizeze și să nu permită să ne dezvoltăm sistemul de apărare, dar și să rupem cooperarea cu România.
Am repornit cooperarea și cred eu pe un făgaș mult mai avantajos, fapt ce ne permite acum să implementăm mai multe proiecte de interes comun în domeniul învățământului și instruirii militare, antrenamentelor comune, în domeniul istoriei și culturii, exerciții și misiuni comune internaționale de menținere a păcii, sau dezvoltarea capabilităților pentru menținerea păcii. După cum cunoașteți, suntem prezenți în Kosovo, dar am început să detașăm militari și în misiunea de pace din Liban. Multe instruiri se fac împreună cu alte țări pe teritoriul României.
România a preluat mai multe funcții de coordonator de implementare a standardizării în mai multe domenii pe care noi le-am simțit ca pe o necesitate de dezvoltare. Aici vorbim despre logistică, dezvoltarea corpului de subofițeri, despre forțele speciale și învățământul militar.
Acestea sunt niște domenii critice în care noi putem să folosim practica și experiența armatei române în perioada de tranziție în care aceasta a mers de la o structură cu reminescențe sovietice, dacă putem spune așa, la o armată dezvoltată, modernă și respectată de toate armatele lumii. Participarea militarilor români în teatrele de operații a demonstrat o prestație foarte bună a lor, fapt ce a plasat armata română în rândul celor mai bine pregătite.
