Exclusă de Occident, Rusia a pariat pe China și India. Pe termen lung, e o carte perdantă

Exclusă de Occident, Rusia a pariat pe China și India. Pe termen lung, e o carte perdantă
© EPA-EFE/ALEXANDER ZEMLIANICHENKO / POOL   |   Prim-ministrul indian Narendra Modi, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping înaintea sesiunii plenare a Summit-ului BRICS din Kazan, Rusia, 23 octombrie 2024.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, liderii occidentali au adoptat măsuri rapide, introducând serii repetate de sancțiuni economice menite să destabilizeze economia rusă. Această abordare indirectă a fost văzută ca un mijloc de a preveni orice încercare ulterioară de escaladare a conflictului, determinând în același timp Moscova să-și regândească politicile. Având ca obiectiv restricționarea accesului Rusiei la piețele cheie, sancțiunile au încercat să limiteze creșterea economică și să destabilizaze sistemele financiare ale Federației Ruse. Cu toate acestea, după aproape doi ani de la începutul conflictului, haosul așteptat nu s-a materializat, în mare parte datorită pivotării strategice a Rusiei în relațiile comerciale, India și China jucând roluri cruciale în completarea golurilor lăsate de retragerea Occidentului.

 

Decizia de a folosi sancțiunile ca instrument principal de contracarare a Rusiei a avut la bază precedente istorice. Sancțiunile s-au dovedit o măsură eficientă împotriva unor națiuni precum Iran, Irak, Venezuela sau Coreea de Nord. În aceste cazuri, deși sancțiunile nu au dus și la o schimbare de regim, ele au reușit să forțeze guvernele respective să-și limiteze ambițiile militariste și să adopte o postură mai restrânsă. Cu toate acestea, cazul Rusiei pare unic, având în vedere întinderea ei vastă, dimensiunea semnificativă a economiei și dependența statelor din jur de resursele sale. Acești factori complică efectele sancțiunilor, producând o serie de rezultate mixte.

Reziliența economică a Rusiei în fața sancțiunilor se poate atribui, în mare parte, capacității sale de a se adapta rapid și de a-și realinia fluxurilor comerciale în mod strategic. Inițial, sancțiunile au vizat sectoarele în care Occidentul beneficia de un spațiu de manevră comfortabil – domenii ale economiei unde exporturile rusești precum lemnul, ar putea fi, teoretic, substituite fără prea mari inconveniente. Cu toate acestea, pe măsură ce conflictul s-a prelungit, națiunile occidentale s-au trezit cu costuri semnificative ale sancțiunilor împotriva Rusiei, în domenii precum energia, unde alternativele s-au dovedit costisitoare și greu de găsit.

Această succesiune a evenimentelor a dus la adoptarea de sancțiuni care au afectat economiile occidentale în egală măsură cu economia Rusiei, dacă nu chiar mai mult în unele cazuri. Europa, care anterior depindea de importurile de gaze naturale rusești, s-a confruntat cu creșteri ale prețurilor și presiuni inflaționiste din cauza redirecționării surselor de energie. Rusia rămâne un furnizor critic pentru industriile producătoare de aluminiu, nichel și uraniu, alternativele fiind greu de găsit. Chiar dacă Occidentul limitează unele importuri, China și India au intervenit, demonstrând că piețele alternative pot reduce impactul preconizat al acestor restricții.

Reorientarea spre est: rolul-cheie jucat de India și China

Din punct de vedere istoric, Rusia a menținut relații strânse atât cu India, cât și cu China, iar conflictul din Ucraina nu a făcut decât să adâncească aceste legături. Pentru Rusia, presiunea economică din Occident a reprezentat o oportunitate unică de a-și relansa parteneriatele comerciale și de a căuta noi aliați. Cu piețe vaste și autonomie strategică, China și India erau alegerea firească. Aceste țări nu numai că au oferit piețe de desfacere uriașe pentru mărfurile rusești, dar au funcționat și cu un anumit grad de independență față de influența occidentală, ceea ce le-a permis să eludeze sau să ignore anumite sancțiuni.

China a valorificat acestă pivotare a Rusiei, impunându-se ca principal furnizor pentru multe dintre bunurile importate de aceasta. Până în 2023, exporturile de produse chinezești către Rusia au crescut până la 111,1 miliarde de dolari, reprezentând o creștere cu 60% față de nivelurile înregistrate înainte de război. Exporturile rusești către China au crescut, la rândul lor, cu un procent similar, de la 78,1 miliarde de dolari în 2021, la 128,5 miliarde de dolari în 2023. Această creștere duală reflectă schimbarea semnificativă adoptată de Rusia în materie de modele comerciale, deși balanța comercială continuă să încline în favoarea Moscovei.

Made with Flourish

Exporturile Indiei către Rusia au crescut modest, în timp ce exporturile de mărfuri rusești către India au crescut de șapte ori, de la 8,7 miliarde de dolari în 2021, la 67,1 miliarde de dolari în 2023. Această creștere explozivă s-a datorat în general importurilor de energie reduse, deoarece India a profitat de nevoia Rusiei de a vinde petrol pe fondul restricțiilor occidentale. Aceste tranzacții petroliere sunt de cele mai multe ori plătite cu rupii indiene, o soluție nouă care evidențiază flexibilitatea acestui parteneriat. Această abordare a adus însă noi provocări pentru Rusia, deoarece acumularea de rezerve mari de rupii oferă perspective limitate privind utilizarea lor practică.

Prin diversificarea propriilor fluxuri comerciale, Rusia a reușit să evite o scădere abruptă a exporturilor, iar prin reducerea importurilor a reușit chiar să aibă excedent comercial. Parteneriatele cu China și India au scos însă în evidență provocări serioase. În cazul Chinei, Rusia a devenit semnificativ și vizibil dependentă de acest partener important, în ciuda încercărilor de echilibrare a relațiilor comerciale.

La rândul ei, relația cu India prezintă provocări. Datorită creșterii puternice a exporturilor de petrol către India, Rusia deține acum miliarde de dolari în rupii – fonduri care rămân efectiv înghețate în economia Indiei. Guvernul indian a sugerat ca aceste rezerve de rupii să fie reinvestite la nivel local, cum ar fi la bursa Indiei sau pentru cumpărarea de produse locale. Cu toate acestea, convertirea rupiilor în lichidități s-a dovedit dificilă, chiar și cu ajutorul intermediarilor din Golf. Relațiile complicate dintre India și China limitează și mai mult capacitatea Moscovei de a converti rupii în yuani, o monedă cu aplicații mult mai practice, restricționând Rusia în ceea ce privește modul în care poate accesa și utiliza aceste active. Prin urmare, Rusia încearcă la ora actuală să își deconteze tranzacțiile de bunuri către India prin aur, criptomonede și acorduri de compensare reciprocă.

Rusia a supraviețuit sancțiunilor, dar a rămas vulnerabilă pe termen lung

Statisticile indică o schimbare profundă în peisajul comercial din Rusia. Schimburile cu China și India au înregistrat o creștere exponențială începând cu 2021, China devenind destinație pentru 32% din exporturile totale ale Rusiei, în creștere de la 16%, și pentru 53% din importurile sale, comparativ cu 23% în 2021. Ponderea exporturilor către India a crescut, la rândul ei, de la un modest 2% în 2021, la 16% în 2023. Această transformare subliniază modul în care Rusia s-a îndepărtat de piețele occidentale, reorientându-se în schimb către economiile estice, care s-au dovedit mai predispuse să mențină relații comerciale cu Federația Rusă.

Made with Flourish

Ca rezultat, Rusia a putut menține un excedent comercial, chiar dacă sancțiunile occidentale au forțat-o să reducă importurile din Europa și Statele Unite. Câștigurile generate de această schimbare de strategie sunt moderate de dependențele pe termen lung cu care Moscova se confruntă în prezent.

Chiar dacă sancțiunile occidentale au ridicat obstacole economice, ele nu au dat Moscovei lovitura decisivă la care mulți se așteptau. Reorientarea Rusiei către China și India i-a permis să-și mențină economia pe linia de plutire și chiar pe plus în unele sectoare, în ciuda eforturilor de-a o menține izolată. Cu toate acestea, această schimbare nu este lipsită de compromisuri semnificative. Dependența Moscovei de acești doi giganți estici a creat un set complex de dependențe care ar putea lăsa Rusia vulnerabilă pe termen lung.

Pentru Occident, lecția este clară: este puțin probabil ca sancțiunile economice să producă de unele singure schimbări politice rapide în Rusia, mai ales atunci când țara sancționată poate pivota către piețe alternative. De asemenea, această situație transmite un semnal puternic privind natura multilaterală a comerțului global din ziua de azi, unde nici măcar giganți economici precum SUA și UE nu mai pot stabili în mod unilateral regulile pentru alți jucători importanți precum India și China.

 

Alte opinii
Prăbușirea Siriei, o înfrângere majoră pentru axa Teheran – Moscova

Prăbușirea Siriei, o înfrângere majoră pentru axa Teheran – Moscova

A căzut o piesă-cheie a așa-zisei „axe a rezistenței”, construită în ultimele decenii de Iran. Rusia pierde cel mai important aliat arab din Orientul Mijlociu. Viitorul Siriei, incert. Risc de război regional.

Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Este oficial: campania de susținere a lui Călin Georgescu poartă amprentele Rusiei

Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

De ce cetățenii români din Moldova au votat altfel decât diaspora din Occident?

Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Marin Gherman
02 dec. 2024
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația
Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?
Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024