Cel mai loial aliat al Rusiei, Belarusul, participă la operațiuni hibride împotriva Statelor Baltice: redirecționează fluxuri de migranți către granițele acestora, recrutează spioni și promovează narațiunile Kremlinului. Va fi Aleksandr Lukașenko dispus să își angreneze țara într-o operațiune militară rusă în regiune?
Campania ucraineană de bombardamente în spatele frontului are un impact tot mai puternic asupra economiei Rusiei. Kremlinul va trebui în curând să opteze pentru continuarea războiului, care implică pierderi economice serioase și o nouă mobilizare, sau o dezescaladare, ceea ce ar însemna să renunțe la o parte din revendicările sale.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
Mișcarea de protest a studenților sârbi, apărută ca o reacție la corupția regimului Vučić, pare să își piardă treptat caracterul liberal-democratic pe care l-a avut inițial și să adopte o ideologie naționalist-populistă, marcată de euroscepticism și simpatii pentru Rusia.
O reclamă care sugera ca rușii „furioși” să fie gătiți la grătar a scos în evidență tensiunile în relația Estoniei cu minoritatea rusă. Mulți estoni consideră că minoritatea rusă este loială Moscovei și folosită de aceasta, în timp ce membrii comunității consideră că drepturile lor sunt încălcate.
La o întâlnire a ambasadorilor țărilor UE de săptămâna trecută (COREPER), un număr de 10 state au luat poziții împotriva propunerii de buget lansate de Comisia Europeană acum un an, în ideea „bani pentru reforme” și cu accent pe priorități strategice ca apărarea sau competitivitatea.
Rusa este, de câteva sute de ani, un instrument de promovare a politicilor Moscovei. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică.
Péter Szijjártó, care până în aprilie a fost cel mai longeviv ministru de externe al UE, se alătură producătorului auto chinez BYD, pe care l-a ajutat, ca ministru, se extindă în Ungaria și, astfel, să evite barierele tarifare ale UE.
Schimbarea conducerii armatei, dar și violențele legate de mobilizare arată vulnerabilitățile unui sistem militar expus intervențiilor politice și dependent de inițiativa câtorva comandanți, potrivit presei de la Kiev. Aceasta scrie și despre problemele legate de negocierile de aderare la UE și de strategia economică pentru următorii 15 ani, dar și de reticența refugiaților de a mai reveni în țară.
Încă de la învestire, guvernul condus de Rumen Radev a tăiat ajutorul acordat de Sofia Ucrainei și s-a distanțat de planurile de revigorare a industriei naționale de apărare. De asemenea, executivul a făcut demersuri pentru a-i proteja pe foștii colaboratori ai securității din perioada comunistă, a preluat discursul pro-familie și și-a exprimat sprijinul față de Biserica Ortodoxă Rusă.
Liderul american anunțase că documentele dovedesc cum China îl sprijinise pe contracandidatul său, Joe Biden.
---copie-image.webp)
Stresul, privațiunile și traumele suferite de civilii ucraineni care trăiesc în zonele de lângă linia frontului și în orașele ocupate au un impact de durată asupra sănătății lor, un număr încă necunoscut dintre aceștia pierind înainte de vreme, potrivit unei investigații realizate de Inna Kubai, cercetătoare la The Reckoning Project.
După 12 ani în fruntea Serbiei, Aleksandar Vučić vrea să rămână la putere cu o strategie folosită deja de Vladimir Putin în Rusia și de alți lideri din Balcani: aceea de a reveni la funcția de prim-ministru odată ce i se încheie mandatul de președinte. Există șanse mari ca acest pariu să dea roade, dar e posibil și să se întoarcă împotriva lui.
Summitul a arătat că NATO începe să se adapteze la amenințările aduse de era dronelor și politica agresivă a Rusiei. Rolul Europei în asigurarea propriei securități crește semnificativ, dar e clar, totodată, că americanii nu pleacă nicăieri, în pofida nemulțumirilor administrației Trump față de aliați.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
Există suspiciuni că puterea de la Tbilisi, unde omul forte e controversatul oligarh Bidzina Ivanișvili, a început să folosească acuzații de spionaj împotriva opozanților. Aflat la putere din 2012, Visul Georgian e acuzat de derive autoritare, iar politicile sale au dus la o deteriorare semnificativă a relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Asociația Patria Prima afirmă că Battlegroup Getica, din care fac parte români care luptă în Ucraina, nu există. Veridica a investigat afirmația și a constatat că este falsă, dar și că Patria Prima promovează teme întâlnite și în zona suveranistă și pro-rusă. Președintele asociației, Ștefan-Sebastian Dracopol, s-a făcut remarcat printr-un discurs agresiv, presărat cu invective și chiar instigare la ură.
Ucraina reușește să exercite presiuni asupra Rusiei atât pe front cât și în adâncimea teritoriului, scrie presa ucraineană, care notează însă că Rusia rămâne o amenințare, mai ales prin bombardamente pe care, fără arme de la Occident, Ucraina nu le poate opri. Jurnaliștii ucraineni analizează și modul în care mașina informațională a Rusiei caută să exploateze tensiunile polonezo – ucrainene.
De 1 iulie, mii de bulgari se adună pentru a vedea împreună răsăritul soarelui. Tradiția poartă numele unei piese Uriah Heep, „July Morning” și a luat naștere, ca un act de contra-cultură și o celebrare a libertății, în Bulgaria comunistă.
Turcia a început negocierile de aderare în urmă cu mai bine de două decenii, după ce fusese zeci de ani țară asociată la UE. Relația îndelungată, poziția strategică a Turciei, forța sa militară și dimensiunea pieței sale nu au convins însă Bruxellesul să închidă ochii la faptul că Ankara nu s-a aliniat la regulile și valorile UE. E un avertisment și pentru alte țări cu aspirații europene.
Absența lui Volodimir Zelenski la Conferința privind reconstrucția Ucrainei, găzduită de Polonia, a reflectat cea mai gravă ruptură politică dintre Varșovia și Kiev de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Mulți spun că, în pofida acestor fricțiuni cauzate de perspective diferite asupra istoriei, Polonia și Ucraina sunt forțate să își mențină parteneriatul. Deocamdată însă, Rusia savurează spectacolul.
Devenite simboluri ale unor interpretări istorice divergente, monumentele sovietice au alimentat de-a lungul timpului tensiuni etnice, fiind scânteia care a aprins cele mai grave tulburări sociale de la redobândirea independenței.
Rusia are pretenții de putere globală și încearcă să o arate în Africa, unde caută să reînvie vechea influență URSS și, în același timp, să facă bani. Politica africană a Moscovei se limitează însă la exportul de cereale, arme (ieftine) și mercenari – și e încorsetată și de efortul de a nu deranja China, de care a ajuns să depindă de când a invadat Ucraina.
O victorie a liderului Rassemblement National (RN) la alegerile prezidențiale din Franța, din aprilie 2027, riscă să submineze capacitatea de acțiune comună, geopolitică a Uniunii Europene.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
Măsurile pe care le pregătește UE ca să își protejeze piața internă de practicile comerciale chineze ar putea să afecteze investițiile Chinei în Ungaria, ceea ce ar pune în dificultate guvernul lui Péter Magyar.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Tot mai mulți profesori din România își exprimă public – și chiar și de la catedră – preferințele politice pentru extrema dreapta și îi promovează ideile. Fenomenul pare să ia amploare în contextul în care politicienii suveraniști par a fi singurii care se arată preocupați de bunăstarea profesorilor.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
