Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Letonia. Acest succes vine însă la pachet cu o mare responsabilitate: în timp ce țara își menține orientarea pro-occidentală, problemele economice amplifică o situație geopolitică din ce în ce mai tensionată.
Eforturile Armeniei de a ieși din sfera de influență a Rusiei și de a-și construi un viitor în Uniunea Europeană se lovesc de un val de narațiuni pro-ruse, dar și de constrângeri economice și de securitate.
Scandalul privind presupusa implicare a SUA în demiterea guvernului Bolojan nu reprezintă primul caz în care evenimente sau decizii majore care au implicat statul român sunt puse pe seama unor influențe externe. De la autostrada Bechtel până la gazele din Marea Neagră sau reactoarele de la Cernavodă, Veridica reconstituie câteva cazuri de proiecte asupra cărora planează încă suspiciuni de influență externă.
Sunt tot mai multe avertismente că Moscova ar putea lua în calcul atacarea unui stat NATO. Starea economiei și armatei ruse sugerează că, cel puțin momentan, Rusia nu e capabilă să poarte un război convențional cu NATO. Un scenariu mult mai probabil este intensificarea războiului hibrid purtat de ruși contra Occidentului.
Mai mult de un sfert din liceele franceze sunt afectate de o mișcare de protest care s-a declanșat în a doua parte a lunii septembrie în suburbiile Parisului. Protestele au pornit de la nemulțumiri legate de problemele din sistem, dar pe măsură ce s-au extins au început să devină violente, iar guvernul a acuzat extrema stângă de instigarea liceenilor.
În încercarea de rămâne la putere, liderul sârb Aleksandar Vučić a convocat alegeri parlamentare anticipate, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale. Strategia s-ar putea întoarce însă împotriva sa, întrucât Lista Studenților, de opoziție, are șanse mari să învingă partidul lui Vučić.
Noua tactică rusească de atacuri continue face tot mai dificilă viața în Kiev și alte orașe, scrie presa ucraineană. Aceasta analizează și problemele și nemulțumirile armatei și ale populației, dar și capacitatea economiei rusești de a susține războiul.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
Popularul ministru al apărării din Estonia și-a prezentat demisia după ce s-a aflat că ministerul a achiziționat de la o companie italiană, deținută de indieni, muniție care nu a fost livrată niciodată. Această muniție urma să fie trimisă Ucrainei.
Confruntat cu probleme economice și cu o criză de încredere în regimul său, Vladimir Putin pare să aleagă escaladarea și să se pregătească pentru un mare război, după ce se va încheia cel din Ucraina. Regizarea recentelor alegeri parlamentare trebuie privită prin prisma acestui plan.
Tratatul de la Gheorghievsk din 1783 a marcat începutul procesului care avea să ducă la integrarea Georgiei în Imperiul Rus. Reprezentanți ai partidului de guvernământ Visul Georgian elogiază astăzi tratatul, încercând să justifice îndepărtarea Tbilisiului de Occident și apropierea sa de Rusia.
Noile drone cu reacție ale Rusiei forțează Ucraina să apeleze la Inteligența Artificială pentru a le doborî, scrie presa ucraineană. Aceasta atrage atenția și că economia încetinește sub presiunea bombardamentelor și a dependenței de finanțarea externă, armata e obligată să-și regândească achizițiile, iar mobilizarea scoate la suprafață problemele din sistemul medical militar. Un alt cost al războiului este cel ecologic, care se vede foarte bine la Marea Neagră.
Fostul președinte (actual premier) bulgar, Rumen Radev, a scos țara din impasul politic cronic în care se afla de ani de zile prin victoria obținută la alegerile parlamentare alături de noua sa formațiune, Bulgaria Progresistă. Partidul își îndreaptă acum atenția către scrutinul prezidențial, susținând candidatura Ilianei Iotova, o apropiată a lui Radev.
Cel mai important moment din discursul „Starea Uniunii Europene” al Ursulei von der Leyen este intenția Comisiei de a coopta Canada în calitate de „membru asociat” al Uniunii Europene, intenție care pune UE pe un curs de coliziune cu Statele Unite.
Zeci de pagini de Facebook, cu nume și descrieri complet diferite – umor, muzică, remedii naturiste, credință ortodoxă, curiozități, patriotism sentimental – trimit spre un site „de știri” cu o redacție neasumată. O investigație jurnalistică recentă a plasat siteul în grupul celor care le vând rușilor datele utilizatorilor.
Populismul naționalist și conservator, acapararea justiției și „neutralizarea” (nu eliminarea) societății civile și a opoziției pot transforma o democrație într-un regim autoritar. S-a întâmplat deja în mai multe țări, inclusiv în Turcia. Elemente ale acestui cocktail nociv pentru democrație se pot vedea, deja, și în România.
Péter Magyar a început să demonteze sistemul lăsat moștenire de predecesorul său, Viktor Orbán, dând peste cap politici ale acestuia, criticate anterior de Uniunea Europeană. Asistăm oare însă la o reconciliere sinceră cu Bruxelles-ul, sau doar la o manevră abilă de negociere pentru a debloca fondurile europene înghețate?
Demersurile israeliene de a extinde coloniile din Cisiordania au dus la sancțiuni din partea a 12 state occidentale, iar atacurile coloniștilor evrei asupra palestinienilor, la acuzații că are loc o purificare etnică. Benjamin Netanyahu depinde de sprijinul extremiștilor care vor anexarea Cisiordaniei și e acuzat că, pentru ei, a ignorat chiar și avertismente privind atacul Hamas din 2023. Criza din Cisiordania i-ar putea aduce înfrângerea în alegeri și chiar sfârșitul carierei politice.
Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Cunoscutul criminal de război Ratko Mladić nu a avut parte de funeralii oficiale de stat în Serbia, însă Belgradul a arătat cât se poate de clar că îl omagiază pe fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci. A fost încă un pas prin care Serbia s-a îndepărtat de UE, la care susține că dorește să adere.
Statul rus integrează războiul în rutina cotidiană a creșterii copiilor, obișnuindu-i-i cu violența de la vârste din ce în ce mai fragede, făcând supunerea și limbajul oficial al războiului tot mai ușor de acceptat.
Țările baltice au demonstrat deja independența economică și competitivitatea în calitate de membre ale Uniunii Europene. Ceea ce li se cere acum este să demonstreze că au capacitatea de a rezista atacurilor hibride ale Rusiei.
Dezvelirea unui bust la mormântul generalului naționalist Radu Theodoru a redeschis discuția despre omagierea unor persoane controversate prin monumente de for public. Devenit un portstindard al suveraniștilor, „mareșalul românismului” constituie un caz unic, prin întinderea biografiei sale, de trecere și asumare valorică atât prin extrema stângă cât și prin cea dreaptă.
Presa ucraineană analizează, la sfârșitul verii, o serie de vulnerabilități care se alimentează reciproc: numărul rachetelor Patriot rămâne mult sub nivelul amenințării balistice rusești, brigăzile intră în campania de toamnă–iarnă cu un deficit sever de personal, iar instituțiile statului sunt zguduite de o nouă anchetă privind preluarea ilegală a unor active economice.
Anul 2026 a adus o intensificare a agresiunii hibride a Kremlinului împotriva Statelor Baltice. Provocările la adresa politicienilor și a activiștilor civici, valurile de migrație ilegală orchestrată, organizarea de mișcări politice pro-ruse – sunt doar câteva dintre pârghiile folosite de Moscova pentru a destabiliza regiunea baltică.
„Stânca Foametei” este de secole un semn prevestitor de rău, ieșind la iveală doar atunci când nivelul Dunării scade atât de mult încât morile nu mai pot funcționa, aducând foamete. Ceea ce a scos însă la iveală în această vară nivelul extrem de scăzut al apei a fost nu doar albia Dunării, ci și lipsa de transparență a guvernului Magyar.
Pentru România, recentul incident cu drona distrusă de F-16 în apropierea Neptun Deep este o reamintire a faptului că țara noastră este una dintre cele mai expuse incursiunilor ostile dinspre Est. Dincolo de protecția NATO și acțiunile militare proprii, cu ce poate ajuta Uniunea Europeană statele-membre și cu ce le ajută, efectiv?
Țările baltice, care se învecinează cu Rusia, au fost în repetate rânduri ținta unor atacuri hibride din partea vecinului de la est. Incendiul de la o fabrică de armament din Tallinn, care furnizează produse Ucrainei, a readus în atenție această amenințare.
Joi, 20 august, un avion F-16 românesc a distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de lucrările din perimetrul Neptun Deep, la 80 de mile marine est de Constanța. Incidentul arată că cel mai mare proiect energetic al țării de după 1989 este, în același timp, și cel mai expus la riscuri.
În urma invaziei din 2022, mii de civili au fost arestați în Ucraina ocupată de Rusia, iar mulți dintre aceștia au avut de îndurat condiții cumplite în timpul detenției. The Reckoning Project a documentat poveștile a cinci femei ucrainence care s-au sprijinit reciproc pentru a supraviețui regimului de detenție. Nu toate au reușit.
Georgia a eliminat China din competiția pentru construirea primului său port de mare adâncime la Marea Neagră. Decizia trebuie văzută și în contextul competiției geopolitice pentru așa-numitul „coridor median” care va lega, prin Caucaz, Asia de Europa.
Cel mai loial aliat al Rusiei, Belarusul, participă la operațiuni hibride împotriva Statelor Baltice: redirecționează fluxuri de migranți către granițele acestora, recrutează spioni și promovează narațiunile Kremlinului. Va fi Aleksandr Lukașenko dispus să își angreneze țara într-o operațiune militară rusă în regiune?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
