Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.
Toată lumea vorbește despre pace, dar atingerea acestui obiectiv în viitorul apropiat este un proces complicat
În ultimele luni, mai ales după alegerile prezidențiale din SUA, discuțiile despre negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia s-au intensificat. Linia frontului măsoară în prezent 1.100 de kilometri. Pe unele tronsoane se înregistrează lupte intense, în altele situația este relativ calmă. Oficialii europeni și americani au discutat despre posibilitatea ca trupele occidentale să fie trimise în Ucraina ca forțe de menținere a păcii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că țara sa trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului pe căi diplomatice în 2025.
În plus, liderul autoritar al Rusiei, Vladimir Putin, admite că este dispus să poarte discuții despre un acord de încetare a focului cu viitorul lider al SUA, Donald Trump. Putin insistă însă ca Ucraina să renunțe la teritoriile pe care Rusia le-a anexat ilegal (inclusiv unele controlate de Ucraina), precum și la orice ambiție de a intra în NATO.
Experții letoni care monitorizează evenimentelor internaționale consideră că actualul context este unul incert. Pe de-o parte, se fac demersuri pentru a pregăti opinia publică din Letonia și din alte părți ale lumii pentru posibile tratative de pace, însă pe de altă parte, nu sunt clare principiile care ar putea sta la baza acestor discuții. Mārcis Balodis, cercetător la Centrul de Studii Politice Est-Europene, consideră că, în prezent, toate părțile se testează reciproc, încercând să afle care ar putea fi condițiile și motivația pentru o potențială pace. Cu toate acestea, pe câmpul de luptă nu se întrevede nicio schimbare imediată. „Chiar dacă au loc discuții, acest lucru nu presupune o încetare inerentă a ostilităților. Vorbim de două procese separate”, punctează Balodis.
Toms Rostoks, membru al Academiei Naționale de Apărare din Letonia, spune că deja sunt au loc unele mișcări în spatele scenei, deoarece președinția lui Trump este văzută de mulți ca o oportunitate de a pune capăt războiului.
Cu toate acestea, este prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla, deoarece există atât elemente care sugerează că se poate ajunge rapid la pace, cât și unele care spun că războiul va continua o lungă perioadă de timp. Pe de-o parte, războiul a devenit important din punct de vedere existențial, atât pentru Ucraina, cât și pentru regimul lui Putin, motivând ambele tabere să continue lupta. Pe de altă parte, pierderile sunt în creștere, ambele țări înregistrând sute de mii de victime (morți și răniți), ceea ce ar putea însemna că, mai devreme sau mai târziu, una din tabere va ceda. Pe de-o parte, Trump a promis că va pune capăt războiului. Pe de altă parte, dacă președintele american nu își atinge scopul, și-ar putea pierde interesul pentru soluționarea acestui conflict. Rostoks amintește că Putin a purtat discuții cu mai mulți președinți americani, iar aceștia au fost întotdeauna mai cordiali față de Putin la început de mandat decât ulterior, când au ajuns să-l cunoască.
Poziția oficială a Letoniei: Rusia trebuie învinsă
Poziția Letoniei în acest context nu s-a schimbat. Pe 17 octombrie, înainte ca Trump să fie reales la Casa Albă, Parlamentul Letoniei a adoptat o rezoluție conform căreia pacea în Ucraina și în regiune este posibilă doar prin înfrângerea Rusiei. În plus, Letonia sprijină aderarea Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană, solicită înăsprirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și susține livrarea de arme cu rază medie și lungă de acțiune în Ucraina. Între timp, președintele leton, Edgars Rinkēvičs a cerut țărilor NATO să își majoreze bugetul de apărare la 3% din PIB. În plus, președintele leton a subliniat că victoria lui Trump înseamnă că Europa trebuie să se gândească mai mult la securitatea proprie. Cu alte cuvinte, politicienii letoni comentează cu reținere eventualele discuții dintre Ucraina și Rusia, deși sprijinul ferm al Letoniei pentru Ucraina rămâne neschimbat.
Teoretic, o Rusie mai slabă ar putea fi și rezultatul unui conflict militar cu Occidentul. „Există vreun interes (ca țările membre NATO să lupte cu Rusia)? Nu. Mai mult decât atât, într-un astfel de scenariu, ar exista riscuri uriașe (pentru toată lumea)”, explică Rostoks. Potrivit intereselor Letoniei, Ucraina trebuie să învingă Rusia, dar se pare că acest lucru nu va fi posibil. „Nu îi putem cere Ucrainei să lupte până la ultimul om”, subliniază el, adăugând că Ucraina nu poate fi responsabilă de apărarea Statelor Baltice. Cu alte cuvinte, Statele Baltice și Letonia trebuie să se gândească la propria securitate. Rostoks recunoaște că nu se va ajunge la o pace echitabilă pentru că „este nevoie de multe lucruri care ar fi foarte, foarte greu de implementat”, de exemplu, înapoierea teritoriilor ocupate de ruși.
Potrivit lui Mārcis Balodis, Letonia este interesată de menținerea sistemului internațional actual, ceea ce presupune ca agresorul să fie pedepsit, iar Ucraina să revină la granițele din 1991. „Ar fi benefic ca țările mici să nu acorde Rusiei liberă trecere, pentru că altfel s-ar crea un precedent foarte periculos, prin care agresiunea să fie sancționată cu măsuri punitive disproporționate”, subliniază Balodis. Letonia poate continua să ajute Ucraina să-și reconstruiască economia și să reamintească comunității internaționale că problema ucraineană va rămâne importantă chiar și după obținerea păcii. Letonia nu trebuie să permită restabilirea unei stări de normalitate în relația cu Rusia, mai adaugă expertul.
Ambii experți amintesc că potențialele negocieri vor implica un număr mare de participanți și interese: Ucraina, Rusia, SUA, UE, Statele Baltice, NATO, China, sancțiuni, chestiunea copiilor ucraineni deportați, etc. Asta înseamnă că tratativele nu vor decurge așa cum își dorește Letonia. Toată lumea va trebui să fie dispusă să facă unele compromisuri.
Balodis subliniază că Statele Baltice și Polonia sunt principalii susținători ai Ucrainei. Rolul acestora este de a reduce influența țărilor care sunt indiferente față de Ucraina. „Compromisurile sunt inevitabile, dar Statele Baltice pot ajuta la evaluarea compromisurilor rezonabile”, a spus el. Ambii experți subliniază importanța Poloniei ca lider regional cu influență semnificativă în Europa. Influența Poloniei este în creștere, mai ales în situația în care Germania și Franța nu au guverne stabile.
În principiu, Statele Baltice „vor accepta lucrurile pe care Ucraina însăși le acceptă”, dar nu totul va depinde de Ucraina – de exemplu, sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, este de părere Rostoks. La rândul său, Balodis susține că, chiar și în eventualitatea în care se va ajunge la încetarea focului, pacea va fi destul de fragilă. Ambii experți sunt de acord că tensiunile dintre Rusia și Ucraina, pe de-o parte, dar și dintre Rusia și statele occidentale, pe de altă parte, vor rămâne destul de pronunțate.
