Editoriale

Transnistria cere protecția Moscovei ca să sperie Chișinăul. Bluf cu alipirea la Rusia

Vedere generală a monumentului dedicat celui de-al Doilea Război și a Consiliului Suprem al Republicii Transnistrene separatiste în centrul orașului Tiraspol, la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Chișinău, Moldova , la 17 aprilie 2014.
© EPA/STR   |   Vedere generală a monumentului dedicat celui de-al Doilea Război și a Consiliului Suprem al Republicii Transnistrene separatiste în centrul orașului Tiraspol, la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Chișinău, Moldova , la 17 aprilie 2014.

Susține jurnalismul independent

Previziunile alarmiste că Transnistria va cere alipirea la Rusia sau că Putin va anunța, în discursul său din legislativul de la Moscova, anexarea regiunii separatiste s-au dovedit a fi nefondate. Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire. Evoluțiile recente legate de regiunea separatistă par să se înscrie, totodată, în războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Transnistrenii cer protecția Moscovei (dar și a CSI, Parlamentului European, OSCE și Crucii Roșii)

Așa-zisul Congres al aleșilor de toate nivelurile, care a avut loc pe 28 februarie la Tiraspol, i-a cerut parlamentului de la Moscova să întreprindă „măsurile diplomatice” necesare „pentru protejarea Transnistriei” în condițiile amplificării a cea ce participanții la respectiva reuniune au numit „presiuni crescânde din partea Moldovei”.

Într-o rezoluție adoptată de către participanții la întrunire se menționează că în Transnistria locuiesc peste 220 de mii de cetățeni ruși și se amintește faptul că Moscova „participă la misiunea de menținere a păcii de pe Nistru și este garant și mediator în procesul de negocieri”.

Participanții la așa-zisul congres de la Tiraspol s-au mai adresat Adunării Parlamentare a CSI, solicitându-i să nu admită „escaladarea situației de la Nistru”.

Parlamentului European i-au solicitat „să depună eforturi pentru a preveni presiunile din partea Moldovei” și pretinsa încălcare a „drepturilor și libertăților transnistrenilor”, iar Crucii Roșii „să asigure drepturile social-umanitare, interesele și drepturile indispensabile” ale locuitorilor regiunii.

Totodată, aleșii transnistreni au cerut OSCE „să influențeze conducerea Republicii Moldova ca această revină la un dialog adecvat în cadrul procesului de negocieri internaționale și pentru a asigura condițiile unei soluții civilizate a conflictului”.

Se pare că atunci când vorbesc de negocieri internaționale, reprezentanții Tiraspolului au în vedere formatul 5+2 din care fac parte OSCE, Rusia și Ucraina ca mediatori, Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori și Chișinăul și Tiraspolul ca părți implicate în conflict. Reluarea negocierilor în formatul 5+2 a fost solicitată anterior și de Rusia, care a acuzat Occidentul că ar încerca să o excludă din procesul de soluționare a problemei transnistrene.

Formatul 5+2 nu s-a mai întrunit de la începutul războiului purtat de  Rusia împotriva Ucrainei și este greu de imaginat că reprezentanții Kievului și Moscovei s-ar putea așeza acum la aceeași masă de negocieri la care să discute despre problema transnistreană.

De fapt, nemulțumirile participanților la așa-zisul congres au fost provocate de noul Cod Vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie Acest act normativ prevede că, de acum înainte, companiile transnistrene (înregistrate, de fapt, ca și companii moldovenești) vor trebui să plătească aceleași taxe vamale ca și celelalte companii din Republica Moldova. Până acum ele erau scutite de aceste plăți. Tiraspolul a calificat aceste modificări drept blocadă economică din partea Chișinăului.

Chișinăul respinge acuzațiile Tiraspolului. Reacția Moscovei întârzie

Autoritățile de la Chișinău au respins toate acuzațiile Tiraspolului, atât cele care se referă la presiuni economice, cât și cele formulate în rezoluție.

Biroul Politici de Reintegrare, responsabil de problema transnistreană, le-a calificat drept propagandistice, subliniind că „regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu UE, avantajoase pentru toți cetățenii” Republicii Moldova.

Până la această oră nu există o reacție oficială a autorităților de la Moscova la solicitarea formulată de congresul de la Tiraspol. Presa rusă scrie, însă, citând surse anonime din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, că „apărarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a concetățenilor noștri” este una din prioritățile autorităților din Federația Rusă. „Toate solicitările sunt examinate cu atenție de către instituțiile de profil”, au mai declarat aceleași surse, citate de presa oficială de la Moscova.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că „având în vedere rolul din ce în ce mai agresiv și mai destabilizator al Rusiei în Europa, Washingtonul urmărește cu foarte mare atenție acțiunile Rusiei în Transnistria și situația mai largă de acolo [...] Statele Unite susțin ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și continuăm să încurajăm Chișinăul și Tiraspolul să lucreze împreună și să identifice soluții la preocupările stringente ale comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus Matthew Miller.

Experții consideră că evenimentul organizat, pe 28 februarie, la Tiraspol nu a fost decât un bluf, care a avut scopul să pună presiune pe autoritățile proeuropene de la Chișinău, și că în realitate conducerea de la Tiraspol își dorește menținerea actualului status quo.

Congresul de la Tiraspol, doar o acțiune propagandistică. În realitate, Transnistria e cu mâinile legate

Congresul de la Tiraspol a atras atenția opiniei publice nu atât prin deciziile pe care le-a adoptat, ci, mai ales, prin speculațiile despre o posibilă cerere de aderarea a regiunii transnistrene la Rusia care l-au precedat.

La 21 februarie, agenția Infotag de la Chișinău a difuzat o știre în care cita o postare a unui opozant transnistrean, Ghenadie Ciorba (condamnat în 2020 pentru că a criticat regimul de la Tiraspol pentru restricțiile anti-Covid și eliberat în 2021). El afirma că la congres ar urma să fie adoptată o cerere către Moscova ca aceasta „să accepte Transnistria în componenţa Federației Ruse”. Potrivit lui Ghenadie Ciorba, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi urmat să anunțe aderarea Transnistriei  la Federația Rusă în discursul său public pe care l-a ținut pe 29 februarie a.c., ceea ce nu s-a întâmplat. Vladimir Putin nu a pomenit în niciun fel Transnistria în discursul său.

Aceste declarații ale lui Ghenadie Ciorba au fost preluate inclusiv de o parte din presa internațională și din România și notate chiar și de Institutul pentru Studierea Războiului. În România acesta chiar a fost subiect de top timp de câteva zile pentru unele organizații media.

Mass-media din Republica Moldova a fost mai prudentă în raport cu afirmațiile lui Ghenadie Ciorba, poate și din cauză că și-a cultivat de-a lungul anilor o anumită „imunitate” la informația care vine din stânga. 

Comentând așa-zisul congres de la Tiraspol, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că propaganda rusă a amplificat acest eveniment pentru a panica societatea.
Deciziile așa-zisului congres de la Tiraspol din 28 februarie sunt cu mult mai puțin incisive decât cele adoptate la ultima reuniune de acest gen care a avut loc în 2006. Atunci s-a decis organizarea unui referendum la care locuitorii Transnistriei au optat pentru independența regiunii separatiste și alipirea ei ulterioară la Rusia. 

De această data s-a mers pe o formulă mult mai puțin agresivă, iar mesajul cheie pare să fi fost adresat în principal locuitorilor regiunii transnistrene în încercarea de a-i convinge că problemele economice pe care le întâmpină sunt din cauza Chișinăului și că administrația de la Tiraspol face tot ce-i stă în puteri pentru schimba lucrurile în bine.

În realitate, Tiraspolul nu prea are ce face în acest moment. Opțiunea militară nu există, în condițiile în care Ucraina s-a arătat gata să intervină în cazul unor provocări și să elimine forțele separatiste și contingentul rusesc; în acest moment, o străpunere rusească spre Transnistria pe cale terestră pare extrem de puțin probabilă. Din punct de vedere economic, Tiraspolul nu are cum să nu accepte regulile de joc impuse de către autoritățile de la Chișinău, singurele care autorizează și controlează de jure și de facto importurile și exporturile în stânga Nistrului. În plus, majoritatea schimburilor comerciale ale Transnistriei sunt cu Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar cei mai influenți afaceriști din regiunea separatistă au interese economice în UE, pe care nu le vor periclitate.

Acest lucru nu înseamnă că Tiraspolului nu îi rămân și alte instrumente în arsenal – întâi de toate propaganda și dezinformarea – pe care încearcă să le utilizeze împotriva Chișinăului. În tandem cu Rusia, bineînțeles.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Corneliu Rusnac

Corneliu Rusnac




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
Găgăuzia, pârghia prin care se încearcă blocarea aderării Moldovei la UE
Găgăuzia, pârghia prin care se încearcă blocarea aderării Moldovei la UE

Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
19 Apr 2024
Bosnia și Herțegovina, între aspirațiile europene și pericolul secesiunii
Bosnia și Herțegovina, între aspirațiile europene și pericolul secesiunii

Bosnia și Herțegovina va începe negocierile de aderare la UE la 30 de ani de la sfârșitul războiului civil. Țara a progresat puțin în tot acest timp, iar sârbii – sprijiniți de ruși – amenință cu secesionismul.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Apr 2024
Se pregătește Georgia să-și dea un autogol?
Se pregătește Georgia să-și dea un autogol?

Georgia ar putea să limiteze drepturile minorității LGBT după un model ruso-ungar. Măsura ar sabota integrarea europeană a țării.

Diana Şanava
Diana Şanava
16 Apr 2024
Războiul cu Rusia pune sub presiune democrația ucraineană
Războiul cu Rusia pune sub presiune democrația ucraineană

Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.

Marin Gherman
Marin Gherman
15 Apr 2024