Editoriale

Visul Georgian își joacă viitorul politic îndepărtându-se de Occident

Studenți georgieni protestează împotriva legiiv privind „agenții străini” lângă clădirea Parlamentului din Tbilisi, Georgia, 5 iunie 2024.
© EPA-EFE/DAVID MDZINARISHVILI   |   Studenți georgieni protestează împotriva legiiv privind „agenții străini” lângă clădirea Parlamentului din Tbilisi, Georgia, 5 iunie 2024.

Holzstock Festival

Deși majoritatea georgienilor sprijină integrarea euro-atlantică a țării, partidul de guvernământ Visul Georgian a forțat votarea unei legi de inspirație rusă pentru a reduce la tăcere societatea civilă, criticând din ce în ce mai acerb Occidentul. Partenerii europeni ai Georgiei avertizează că legea va îngreuna parcursul pro-european al țării, în timp ce Statele Unite vorbesc despre revizuirea relațiilor bilaterale și introducerea de sancțiuni individuale împotriva oficialilor georgieni.

Lupta împotriva Visului Georgian: președinta Zurabișvili intenționează să revoce legea agenților străini transformând viitoarele alegeri într-un referendum informal

În ciuda protestelor la scară largă organizate de societatea civilă și opoziție, precum și a vetoului președintei Salome Zurabișvili și avertismentelor partenerilor externi, legea privind „transparența influenței străine” a fost semnată de președintele Parlamentului, Șalva Papuașvili pe 3 iunie și va intra pe deplin în vigoare până în august, obligând astfel presa și ONG-urile care au obținut finanțare de peste 20% de la donatori străini să se înregistreze ca organizații care promovează interesele unei puteri străine.

Ministerul Justiției va putea astfel efectua oricând monitorizări în vederea identificării acestor organizații și verificării conformității lor cu cerințele legii, în timp ce funcționarii autorizați pot solicita și obține astfel informații pe care le consideră necesare, inclusiv date personale.

Cei care se opun legii sunt de părere că aceasta poate deveni un instrument de presiune și represiune ce va putea fi folosit împotriva disidenților din Georgia. Majoritatea ONG-urilor și instituțiilor de presă au declarat deja că nu se vor conforma noilor reglementări.

Președinta Salome Zurabișvili nu a promulgat proiectul de lege, însă Parlamentul l-a retrimis înapoi și a trebuit să îl accepte. În acel moment, Zurabișvili s-a văzut nevoită mărească miza. Pe 26 mai, când Georgia a sărbătorit Ziua Independenței, președinta a făcut public planul ei de acțiune care are ca scop readucerea țării pe traseul pro-occidental - „Carta Georgiei”. Scopul documentului este de a uni toate partidele de opoziție pro-europene împotriva guvernului pro-rus la viitoarele alegeri.

Zurabișvili intenționează să transforme alegerile parlamentare din 26 octombrie într-un fel de referendum privind sprijinul societății vizavi de integrarea Georgiei în UE. Planul este de a lăsa noul Parlament să adopte o foaie de parcurs clară de aderare la Uniunea Europeană, pentru ca apoi președintele să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate. La rândul lor, relațiile cu SUA ar urma să fie redefinite.

Potrivit lui Zurabișvili, planul menționat reprezintă o soluție pașnică și o modalitate de a aduce Georgia înapoi în Europa. Șeful statului este pregătit să-și asume personal responsabilitatea pentru întregul proces.

Într-o perioadă scurtă de timp, Parlamentul interimar ar urma să implementeze reforme în peste zece domenii, majoritatea făcând trimitere la cele nouă recomandări formulate de Comisia Europeană odată cu acordarea statutului de țară candidată la aderare. De asemenea, președinta dorește să fie respinse mai multe legi, inclusiv cea privind agenții străini. Mai mult decât atât, anchetele care vizează manifestanții care au participat la protestele din 2024 vor fi clasate. Reformele vor afecta și sistemul de justiție și legea electorală.

Majoritatea partidelor de opoziție și-au anunțat deja sprijinul pentru Carta Georgiei. Pe 3 iunie, reprezentanți de la 17 partide de opoziție s-au întrunit la reședința președintei Georgiei pentru a semna oficial documentul.

Cum va răspunde Bruxellesul? Se ia în calcul inclusiv suspendarea regimului liberalizat de vize cu Georgia

În același timp, crește presiunea internațională asupra guvernului pe fondul derapajelor anti-democratice repetate ale Visului Georgian. Partenerii externi ai Georgiei, inclusiv oficiali de rang înalt, politicieni și diplomați europeni, au avertizat autoritățile georgiene în repetate rânduri că legea va împiedica aderarea Georgiei la spațiul comunitar. Consecințele introducerii acestei legi nu sunt văzute cu ochi buni la Bruxelles: autoritățile europene au solicitat în repetate rânduri ca Tbilisi să retragă proiectul de act normativ.

Pe 25 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă proiectul de lege privind „agenții străini”. Rezoluția subliniază că inițiativa legislativă contravine valorilor democratice și aspirațiilor europene ale Georgiei și că „discuțiile privind aderarea la UE nu ar trebui să fie lansate atâta timp cât această lege figurează pe agenda juridică a Georgiei”. În plus, documentul evidențiază amenințarea pe care o reprezintă legea pentru organizațiile societății civile și pentru drepturile omului în general, „fiind în contradicție cu criteriile Copenhaga privind aderarea la UE”. Parlamentul a solicitat astfel Comisiei Europene să pregătească o evaluare de parcurs a alinierii Georgiei la cele nouă recomandări privind lansarea procesului de aderare. De asemenea, în document se solicită adoptarea de sancțiuni individuale împotriva președintelui onorific al partidului de guvernare, Bidzina Ivanișvili.

La scurt timp după ce majoritatea parlamentară a anulat prin vot dreptul de veto al președintei și a aprobat legea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris:

„Poporul georgian își dorește în proporție covârșitoare să se alăture UE. Dar legea privind transparența influenței străine contrazice principiile și valorile fundamentale ale UE, afectând în mod negativ parcursul european al Georgiei. Luăm în calcul toate opțiunile și îndemnăm autoritățile să se alinieze la valorile UE”.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, Ministerul de Externe britanic și președintele Consiliului European Charles Michel au făcut, la rândul lor, apeluri similare la adresa autorităților de la Tbilisi.

Deși partenerii occidentali ai Georgiei subliniază că nu doresc să pedepsească cetățenii georgieni, ci doar să pună presiune pe cei care acționează contrar voinței poporului și contribuie la întărirea influenței Rusiei în regiune, probabilitatea ca regimul de vize liberalizat al UE cu Georgia să fie modificat nu mai pare atât de redusă.

Pe 28 mai, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele membre UE iau în considerare toate opțiunile de răspuns la adoptarea legii „agenților străini” în Georgia. Ulterior, ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pavel Gerchinsky, a confirmat că una dintre opțiunile analizate la ora actuală este suspendarea regimului liberalizat de vize cu Georgia. Potrivit acestuia, după adoptarea legii „agenților străini”, Bruxellesul trebuie să verifice dacă încă se mai respectă condițiile pentru liberalizarea vizelor.

Este de remarcat faptul că procedura de suspendare a regimului de vize poate fi lansată de unul dintre cele 27 de state membre UE sau de către Comisia Europeană. Pentru adoptarea restricțiilor, este suficientă o majoritate calificată, mai exact votul a 15 țări membre UE. În acest caz, deplasările cetățenilor georgieni în spațiul comunitar fără vize de călătorie pot fi suspendate timp de 12 luni, un termen care poate fi ulterior extins pentru încă 24 de luni. Dacă nu se găsește o soluție pentru a corecta situația în termenul dat, Uniunea Europeană poate decide eliminarea definitivă a regimului liberalizat de vize.

SUA merge pe-o abordare de tip „stick and carrot”

Un semnal serios pentru guvernul georgian a venit și de la Washington pe 24 mai. Senatorii Jeanne Shaheen (Democrat) și Jim Risch (Republican) au inițiat un proiect de lege bipartizan prin care cer Secretarului de Stat al SUA, Antony Blinken, să transmită Congresului liste cu „persoanele care prejudiciază integrarea Euro-Atlantică a Georgiei” nu mai târziu de 120 de zile de la adoptarea legii.

Restricțiile îi vizează pe cei care au adoptat proiectul de lege privind „agenții străini”, precum și pe cei implicați în reprimarea violentă a protestelor. În plus, relațiile bilaterale dintre SUA și Georgia ar putea fi reevaluate.

Oricine subminează procesele sau instituțiile democratice ale Georgiei, inclusiv în perioada premergătoare, în timpul sau după alegerile din octombrie 2024, nu va mai primi vize de călătorie pentru Statele Unite, a spus Antony Blinken.

După ce președintele Parlamentului Georgiei, Șalva Papuașvili, a anunțat că legea a fost în sfârșit semnată și va intra în curând în vigoare, Washingtonul a luat măsuri și mai dure. La o conferință de presă din 6 iunie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că Statele Unite ale Americii au votat primul pachet de sancțiuni împotriva mai multor cetățeni georgieni. Printre persoanele supuse sancțiunilor se numără membri ai Visului Georgian, membri ai Parlamentului, ofițeri de poliție și „persoane fizice” care au susținut legea „rusă” privind agenții străini. Numele celor de pe listă nu au fost făcute publice. Cert este, însă, că primul set de sancțiuni va afecta între 24 și 34 de persoane.

La Washington nu există însă doar abordarea dură. Cu o zi înainte ca Departamentul de Stat să anunțe sancțiunile individuale, Congresul SUA a organizat audieri în cadrul Comisiei Helsinki cu privire la proiectul de lege MEGOBARI (Mobilizarea și îmbunătățirea opțiunilor Georgiei pentru dezvoltarea responsabilității, rezistenței și independenței), inițiat de republicanul Joe Wilson. De asemenea, este de remarcat faptul că în limba georgiană cuvântul MEGOBARI înseamnă „prieten”. Potrivit proiectului de lege:

  • Washingtonul ar putea semna un pachet amplu de asistență economică și de securitate pentru Georgia dacă guvernul renunță la retorica anti-occidentală din ce în ce mai pronunțată și își inversează eforturile de încălcare a drepturilor omului;
  • SUA vor începe negocierile pentru deschiderea unui „regim comercial preferențial puternic” dacă Georgia îndeplinește criterii politice cheie;
  • SUA vor lua în considerare posibilitatea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii georgieni;
  • Oficialii sunt încurajați să elaboreze un pachet de asistență militară pentru Georgia care să includă „furnizarea de echipamente de securitate și apărare potrivite pentru apărarea teritoriului împotriva agresiunii ruse, precum și pentru desfășurarea operațiunilor cu elemente de pregătire, întreținere și sprijin adecvate”.

Cu toate acestea, întregul program va fi pus în acțiune doar dacă SUA va considera că „Georgia a realizat progrese semnificative și susținute în revitalizarea democrației, confirmate cel puțin de alegeri corecte și libere și de un mediu electoral echilibrat”.

Partidul de la guvernare din Georgia pare să opteze pentru un conflict cu Occidentul, deși decizia poate avea costuri politice majore

Deocamdată, partidul de guvernare al Georgiei pare să nu cedeze presiunilor externe, dimpotrivă, a fost mai degrabă combativ. De exemplu, Premierul Irakli Kobakhidze a denunțat proiectul de lege MEGOBARI, declarând că este ostil Georgiei:

„Este o continuare a trădării cu care ne-am obișnuit. Este cinic ca o lege de-a dreptul ostilă, așa-zisa lege MEGOBARI, să fie dezbătută de Congresul SUA. Aș numi această lege DAUDZINEBELI (dușman de moarte), este un nume mult mai potrivit. E păcat. Toate aceste lucruri nu contribuie cu nimic la îmbunătățirea relațiilor Georgiei cu SUA”.

Au mai existat și alte semnale, dincolo de nivelul declarativ. Fondatorul Visului Georgian, miliardarul Bidzina Ivanișvili, considerat de majoritatea populației conducătorul din umbră al Georgiei, refuză de luni de zile să se întâlnească cu oficialii occidentali. Motivul ar fi că Ivanișvili a fost supus „sancțiunilor de facto”, susține Irakli Kobakhidze. Potrivit premierului georgian, Ivanișvili a încredințat Occidentului 2 miliarde de dolari, însă fondurile au ajuns la cheremul „partidului războiului mondial” și au fost înghețate.

„Poziția lui Bidzina Ivanișvili este că nu poate avea nicio întrevedere atâta timp cât este șantajat. Este poziţia lui fermă. De îndată ce se vor termina șantajul și sancțiunile de facto, desigur, orice întrevedere este posibilă”, a declarat Kobakhidze.

Premierul georgian a omis să ofere detalii exacte despre „partidul războiului mondial”, spunând că acest lucru ar putea afecta negativ interesele de securitate națională ale Georgiei.

Visul Goergian pare să-și asume un risc uriaș prin această abordare conflictuală. În cadrul procesului de integrare în UE, Georgia trebuie să lupte împotriva dezinformării vizavi de Uniunea Europeană și valorile acesteia și să garanteze libertatea presei și a societății civile. Nu a realizat niciunul din aceste obiective. Întrucât majoritatea covârșitoare a populației georgiene este în favoarea integrării țării în structurile Euro-Atlantice, Visul Georgian ar putea plăti decontul la toamnă, când georgienii sunt așteptați la urne pentru a-și alege reprezentanții în noul Parlament.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Diana Şanava

Diana Şanava




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus

Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.

Zmicier Mickievič
Zmicier Mickievič
12 Jul 2024
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren

Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
09 Jul 2024