Editoriale

Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia

Un soldat în timpul exercițiului militar „Crystal Arrow 2023” la poligonul de antrenament militar Adazi, Letonia, 29 martie 2023.
© EPA-EFE/TOMS KALNINS   |   Un soldat în timpul exercițiului militar „Crystal Arrow 2023” la poligonul de antrenament militar Adazi, Letonia, 29 martie 2023.

Susține jurnalismul independent

Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.

Eterna discuție despre un posibil atac asupra Statelor Baltice

Discuțiile despre un potențial atac și amenințările la adresa Statelor Baltice datează în mai mare sau mai mică măsură de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Ele au devenit mai relevante, de exemplu, când Rusia a invadat Georgia în august 2008 și odată cu anexarea Crimeii în primăvara anului 2014. În ultimii doi ani, acest subiect este abordat aproape zilnic de presa letonă.

Experți letoni sau străini, actuali și foști politicieni și chiar celebrități comentează evoluțiile din Letonia, Statele Baltice și chiar din întreaga lume în viitorul apropiat. Mass-media publică în mod regulat analize despre ce ar trebui să facă letonii odată cu declanșarea invaziei. Există, de asemenea, discuții privind siguranța graniței Letoniei cu Rusia și Belarus. De exemplu, fostul Ministru al Apărării, Einars Repše, care s-a retras de câțiva ani din viața politică, a avertizat la sfârșitul lunii februarie că războiul cu Rusia ar putea fi inevitabil pentru Letonia: „Dacă nu cumva se întâmplă un miracol și Putin este învins curând pe frontul din Ucraina, este clar că vom avea război”. Repše a adăugat că liderul nazist german Adolf Hitler a considerat că trebuie să cucerească toată lumea, sau cel puțin Europa, iar Putin împărtșește aceeași mentalitate: „Pentru el, Rusia nu este de ajuns, trebuie să cucerească Europa”.

Un alt exemplu merită amintit: fostul jurnalist și director al Teatrului Național Ojārs Rubenis a recunoscut că „trăim vremuri foarte tulburi […] Am senzația că am ajuns în punctul în care războiul e iminent iar eu nu pot face nimic în privința asta. Îmi amintesc toate poveștile din anii ’50 pe care a trebuit să le ascult și toate dificultățile cu care s-au confruntat părinții și bunicii mei și observ multe asemănări”.

Uneori, presa oferă și detalii foarte precise, de parcă războiul ar fi inevitabil. Există articole care avertizează că subsolurile clădirilor mari de apartamente nu sunt potrivite ca adăposturi în timpul bombardamentelor, iar oamenii sunt sfătuiți să-și pregătească așa-zisul bagaj de 72 de ore, care conține bunuri esențiale necesare pentru a trece cu bine de primele trei zile în eventualitatea unui război.

Cu toate acestea, cuvântul „Letonia” nu apare des în vocabularul președintelui rus Vladimir Putin. Acesta o menționează doar din când în când, cum a făcut-o și în ianuarie 2024, când a criticat Riga pentru deportarea cetățenilor ruși.

În timp ce autoritățile încearcă să-i liniștească pe letoni cu privire la propria lor siguranță, sprijinul pentru Ucraina rămâne la cote mari

Pe fondul discuțiilor despre un atac asupra Statelor Baltice, se mai pot observa și îndemnuri la calm sau recomandări de a nu exagera amenințările, sau de a privi critic narațiunile de propagandă rusă vizavi de vunlerabilitățile Letoniei și ale NATO.

Armata letonă a publicat o declarație în care cuvântul „Rusia” apare scris doar cu literă mică și prin care a cerut populației să aibă încredere în forțele armate letone. „Cu privire la recentele speculații tendențioase care au apărut în spațiul public din diferite surse cu privire la o posibilă creștere a amenințărilor în Europa, inclusiv în Letonia, Forțele Armate Letone solicită publicului să interpreteze astfel de mesaje cu spirit critic, să nu le redistribuie pentru a nu sprijini mașinăria de propagandă a rusiei în încercările sale de a semăna teama cu privire la un posibil atac al rusiei asupra Letoniei sau a oricărui alt stat membru NATO”. Comunicatul mai arată că Rusia a investit un volum mare de resurse în Ucraina, așa că nu mai are capacitatea de a lansa o nouă invazie. În plus, Letonia este membră NATO de 20 de ani. „Ne pregătim de război în fiecare zi pentru a-l preveni”, se spune în declarație, iar „contextul de securitate din Letonia este la fel de stabil și similar cu contextul de securitate din alte state membre NATO care nu au graniță cu rusia, cum ar fi Spania, Franța sau Italia”.

La rândul său, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cere cetățenilor să se preocupe de soarta țării lor, fără să se lase pradă fricii. Potrivit președintelui, este nevoie să continuăm să sprijinim Ucraina, să facem noi înșine tot ce ne stă în putere pentru a apăra Letonia și, totodată, să nu-i ascultăm pe cei care spun că țara nu are nicio șansă să-și apere independența.

În același timp, o treime dintre letonii care au participat la un sondaj și-au exprimat dorința ca Ucraina să semneze un tratat de pace cu Rusia, chiar dacă Ucraina va trebui să renunțe la teritoriile ocupate în prezent de Rusia. Aceast punct de vedere este răspândit în rândul minorității vorbitoare de rusă din Letonia – 60% își doresc pacea cu orice preț. Majoritatea vorbitorilor de letonă (68%) au susținut eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei.

Într-un final, la discuție s-au alăturat și artiștii. Cunoscutul caricaturist leton Gatis Šlūka i-a ridiculizat pe cei care susțin că s-au săturat de război, arătând că, în timp ce militarii ucraineni din tranșee spun că nu trebuie să renunțe, letonii sau europenii spun că s-au săturat de război din comfortul propriilor locuințe.

Expert leton: Nu există amenințarea unui atac direct; războiul hibrid este deja în derulare

Se justifică oare toate discuțiile despre amenințările la adresa Letoniei? Abordarea armatei letone este una rezonabilă, a declarat pentru Veridica Ieva Bērziņa, cercetător principal în cadrul Centrului pentru Securitate și Cercetare Strategică al Academiei Naționale de Apărare din Letonia: „În fond, Rusia se concentrează pe războiul din Ucraina, unde își redirecționează toate resursele de care dispune în acest moment”.

Cu toate acestea, rușii folosesc o parte din resurse pentru un alt tip de operațiuni împotriva Letoniei – un război hibrid care durează de mult timp. Acesta se manifestă prin inundarea spațiului public cu știri favorabile Rusiei și trimiterea de migranți la granițele Letoniei cu Belarus și Rusia.

Rareori se întâmplă ca oficialii ruși să vorbească de Letonia; nu au făcut-o înainte de invadarea Ucrainei, iar de când a început conflictul situația nu s-a schimbat.

Chiar dacă numele Letoniei nu este aminitit, logica neo-imperialistă vizează și această țară. De exemplu, Rusia încearcă să echivaleze naționalismul, care servește drept bază pentru afirmarea statului național, cu nazismul. Astfel, orice încercare de autodeterminare este sinonimă cu nazismul. Situația este însă inversă când vine vorba de naționalismul rus, potrivit Ievei Bērziņa: „În esență, Rusia promovează un tip agresiv de naționalism pe care-l numește patriotism. Cuvântul patriotism este folosit pentru a înlocui naționalismul agresiv de tip imperialist. Toată această construcție ideologică reprezintă o amenințare la adresa țărilor vecine”.

În același timp, Bērziņa avertizează că influența propagandei și narațiunilor rusești nu ar trebui exagerată. „Majoritatea [etnicilor letoni] nu sunt de acord cu aceste narațiuni. Narațiunile Rusiei joacă un rol mai important pentru publicul vorbitor de limbă rusă, dar din nou – nu toți vorbitorii de rusă le consideră legitime. Tinerii știu acest lucru și mulți dintre cei pe care i-am intervievat mi-au spus că opiniile lor diferă de cele ale altor persoane din familie”, susține Bērziņa.

Războiul din Ucraina și propaganda rusă pun presiune psihologică pe populația Letoniei. Psiholog leton: numărul cazurilor de depresie este în creștere

Experții, politicienii și instituțiile încearcă să dea asigurări publicului larg cu privire la probabilitatea infimă a unui război în viitorul apropiat, oferind argumente raționale și exemple concrete, însă această abordare nu funcționează de fiecare dată.

„Imediat după ce a început războiul, toată lumea vorbea numai despre asta”, a declarat pentru Veridica psihologul Dace Kačkāne. Acum, oamenii nu mai vorbesc atât de mult despre război, deși subiectul rămâne unul de actualitate. Planurile de viitor, cum ar fi investițiile în proiecte de durată sau construirea unei case noi, sunt puse sub semnul întrebării. Siguranța a devenit mult mai importantă și, în consecință, unii se întreabă dacă ei și familiile lor nu ar trebui să plece de tot din Letonia.

„Am trecut prin războaie”, subliniază Kačkāne. „Tot ce se întâmplă acum este o retrăire a acelor vremuri. Frica este o proiecție a trecutului asupra viitorului. Dacă nu am avea experiența războiului, nu ne-ar fi teamă. Dacă am fi o națiune care nu a trecut prin război, nu ar mai exista astfel de reacții”.

Situația este agravată de faptul că de cinci ani societatea letonă trăiește sub tensiune. În martie 2020, Letonia a introdus măsuri importante împotriva răspândirii Covid-19. Acestea erau valabile chiar și pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina la scară largă. În aceeași zi, toate dezbaterile din presă despre Covid-19 au fost complet înlocuite cu războiul din Ucraina. Societatea nu a avut timp de odihnă. Kačkāne recunoaște că numărul cazurilor de depresie a crescut. „Observăm un sentiment de neputință, pentru că nu putem lupta [împotriva Covid-19 și a războiului]”, a mai declarat psihologul.

Războiul a schimbat oamenii. Unii nu mai urmăresc știrile din presă pentru a-și păstra integritatea psihică. Alții continuă să doneze bani lunar pentru Ucraina și forțele ei armate, dar nu fac nimic activ, spune Kačkāne. Societatea s-a polarizat, dar în același timp empatia, sprijinul și compasiunea au crescut, în special în privința Ucrainei.

Ce este de făcut? Stai conectat la realitate, este sfatul psihologului. Este Letonia în prezent atacată? Nu. Se înmulțesc trupele Rusiei la granițele Letoniei? Nu. Se pot întâmpla toate acestea? Da. Prin urmare, este necesar să faceți lucruri de care sunteți legați în prezent. De exemplu, oamenii ar trebui să își dedice mai mult timp hobby-urilor și prietenilor: „Nu trebuie să ne relaxăm, dar nici nu trebuie să ne fie mereu teamă de un atac”.

Kačkāne nu încearcă să anticipeze cum va evolua contextul socio-psihologic din Letonia. Totul depinde de situația geopolitică. „Nu cred că cineva poate prezice ceva”, conchide Dace Kačkāne.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Kaspars Germanis

Kaspars Germanis




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Găgăuzia, pârghia prin care se încearcă blocarea aderării Moldovei la UE
Găgăuzia, pârghia prin care se încearcă blocarea aderării Moldovei la UE

Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
19 Apr 2024
Bosnia și Herțegovina, între aspirațiile europene și pericolul secesiunii
Bosnia și Herțegovina, între aspirațiile europene și pericolul secesiunii

Bosnia și Herțegovina va începe negocierile de aderare la UE la 30 de ani de la sfârșitul războiului civil. Țara a progresat puțin în tot acest timp, iar sârbii – sprijiniți de ruși – amenință cu secesionismul.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Apr 2024
Se pregătește Georgia să-și dea un autogol?
Se pregătește Georgia să-și dea un autogol?

Georgia ar putea să limiteze drepturile minorității LGBT după un model ruso-ungar. Măsura ar sabota integrarea europeană a țării.

Diana Şanava
Diana Şanava
16 Apr 2024
Războiul cu Rusia pune sub presiune democrația ucraineană
Războiul cu Rusia pune sub presiune democrația ucraineană

Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.

Marin Gherman
Marin Gherman
15 Apr 2024