Donații
Veridica.md
Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.
Războiul din Ucraina a accelerat îndepărtarea Moldovei de Rusia
Relațiile moldo-ruse au devenit tot mai complicate în ultimii ani, fenomen ce s-a accentuat de când a început războiul împotriva Ucrainei. Republica Moldova, condusă de o forță politică proeuropeană, a încercat să se distanțeze cât de mult posibil de Moscova și să se apropie de Occident. Chișinăul a condamnat constantrăzboiul brutal declanșat de Rusia în Ucraina, război care a afectat puternic și Republica Moldova.
Președinta Maia Sandu a subliniat nu o singură dată că Republica Moldova este al doilea cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina. În 2022, an în care Rusia a atacat Ucraina, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a scăzut, de exemplu, cu 6%.
Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia în cele mai importante domenii. Autoritățile de la Chișinău au încercat să reorienteze exporturile destinate Rusiei (care și așa s-a diminuat considerabil, începând cu 2006) spre alte state. Relațiile politice între cele două state au fost din ce în ce mai tensionate, iar cele diplomatice au ajuns să fie, practic, înghețate, în special după ce Chișinăul a expulzat, în august, 45 de diplomați ruși, acuzați de spionaj. Rușilor nu le-a reușit nici șantajul energetic asupra Republicii Moldova. În octombrie 2022, Moscova a încetat să mai livreze gaze naturale teritoriului controlat de Chișinău și a asigurat gaze doar pentru regiunea transnistreană, unde există un regim separatist prorus. Tot în aceeași perioadă, termocentrala de Cuciurgan, aflată în Transnistria și controlată de compania rusă RAO EES, a încetat să mai vândă curent electric Chișinăului, provocând o profundă criză energetică. Republica Moldova a reușit să o traverseze cu bine cu ajutorul României care i-a furnizat electricitate; gazele naturale le-a cumpărat de pe piața europeană și le-a adus acasă inclusiv prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construit anterior cu suport românesc și european.
Criza a durat o lună, după care partea transnistreană a acceptat să vândă curent Chișinăului, una din cauze fiind că autoritățile moldovene au blocat, la rândul lor, exporturile Uzinei metalurgice din Râbnița. Cele două întreprinderi – Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalurgică din Râbnița – sunt agenții economici din impozitele cărora se formează cea mai mare parte a bugetului regiunii separatiste transnistrene. Tiraspolul se pare că nu a rezistat prea mult fără banii pe care îi câștigă din vânzarea curentului. Chișinăul, la rândul său, a deblocat exporturile Uzinei din Râbnița.
Din octombrie 2022, Chișinăul nu a mai cumpărat gaze naturale de la concernul rus Gazprom, asigurându-și consumul din alte surse și reușind să facă și rezerve importante pentru iarna ce vine. În prezent, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, Republica Moldova are gaze stocate în Ucraina și România care să-i asigure consumul până în februarie.
Preluarea de către Transgaz România a operațiunilor de transport al gazelor în Republica Moldova este un alt pas spre securizarea energetică a statului și reducerea dependenței geopolitice de Federația Rusă, consideră analistul politic Ion Tăbârță.
În opinia sa, acest lucru se datorează interconexiunilor energetice cu România, în special construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Pentru a consolida această securitate energetică, subliniază analistul, este importantă și construcția cât mai rapidă a liniilor electrice de interconectare cu România.
„Acest lucru înseamnă că Republica Moldova își reduce din dependența geopolitică pe care o are față de Federația Rusă. Știm foarte bine că Federația Rusă a avut mai multe pârghii de influență și control asupra Republicii Moldova. Principala a fost cea energetică – dependența totală de importul de gaze din Federația Rusă și dependența malului drept al Nistrului de malul stâng în ceea ce privește energia electrică. Această dependență energetică a Republica Moldova față de Rusia a început să scadă odată cu realizarea interconexiunilor energetice cu România. E vorba, în primul rând, de construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și vedem necesitatea strategică a acestui gazoduct. Faptul că Moldovagaz nu va mai controla rețelele de transport […] se îndreaptă anume în această direcție, a independenței energetice. Mai avem aspectele legate de energia electrică, dar și aici Republica Moldova se îndreaptă spre securizare, foarte mult va însemna și construcția liniei de înaltă tensiune de la Isaccea spre Vulcănești și apoi spre Chișinău, care ar duce la independență totală a Republicii Moldova față de Federația Rusă”, crede Ion Tăbârță.
În opinia sa, nici conflictul transnistrean nu mai poate fi un element de presiune asupra Chișinăului, în condițiile în care atât Maia Sandu cât și unii lideri europeni cred că Republica Moldova ar putea adera la UE fără regiunea transnsitreană. Mai mult, după integrare, situația economică din teritoriile controlate de Chișinău va determina Transnistria să caute o apropiere de acestea.
Propaganda și partidele pro-ruse, printre ultimele pârghii ale Rusiei în Moldova
Pașii făcuți de Chișinău în ultima perioadă pentru a a se distanța de Rusia nu aveau cum să rămână fără replica Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, în august, că „autoritățile moldovenești continuă să împingă cu încăpățânare țara spre abis”, iar „Occidentul colectiv” face tot posibilul să atragă Republica Moldova în conflictul din Ucraina.
„Chișinăul, imediat după începerea operațiunii militare speciale, a început livrările pe scară largă către Ucraina de diverse mărfuri – combustibili și lubrifianți, medicamente, alimente. […] Nu întâmplător, sub supravegherea SUA și a UE și pe cheltuiala lor, astăzi se desfășoară activități active pentru îmbunătățirea infrastructurii feroviare și rutiere de importanță critică a Moldovei. Cu o regularitate de invidiat, inspectorii americani evaluează posibilitățile de a primi aeronave de mare capacitate pe aeroportul din Chișinău. În acest sens, aș dori să avertizez Chișinăul împotriva unei implicări mai profunde în procesul de „sprijinire” a Ucrainei care, nu numai că va pune în pericol stabilitatea și securitatea în regiune, dar va transforma, de fapt, Moldova într-un complice la crimele de război de la Kiev”, adaugă ea.
Potrivit Mariei Zaharova, „pe lângă extinderea competențelor serviciilor locale de informații care folosesc practici totalitare în lupta împotriva oponenților politici ai regimului, o inițiativă de creare a unui alt instrument de suprimare a disidenței în spațiul public a primit formalizare legislativă – pe 18 august, legea privind Centrul pentru Comunicații Strategice și Combaterea Dezinformarii a intrat în vigoare […] Chișinăul nu ascunde faptul că activitatea noii structuri va avea ca scop contracararea „propagandei ruse”. Nu este clar, însă, despre ce fel de „propaganda rusă” putem vorbi în Moldova modernă, întrucât autoritățile acestei țări, încălcându-și grav toate obligațiile internaționale în domeniul asigurării libertății presei, au sterilizat deja complet spațiul informațional de resursele mass-media ruse”.
Ion Tăbârță spune că, desi Zaharova neagă existența propagandei ruse în Republica Moldova, această propaganda rămâne una din ultimele pârghii de influență ale Moscovei, alături de partidele proruse care încă au o influență destul de mare în societatea moldovenească și se manifestă tot mai activ, în special pe fundalul alegerilor locale care vor avea loc în Republica Moldova la 5 noiembrie.
Republica Moldova, spune Ion Tăbârță, ar trebui să se aștepte la ingerințe din partea Kremlinului în acest scrutin, deoarece este unul important, în special din perspectiva alegerilor care vor urma în 2024 și 2025.
„Aceste alegeri sunt importante prin prisma scrutinelor care ne așteaptă în următorii doi ani. Este vorba despre alegerile prezidențiale și, ulterior, alegerile parlamentare din anul 2025, în urma cărora vom ști ce vom avea: o reconfigurare a unei puteri politice care să continue parcursul european sau, dimpotrivă, vor veni alte forțe care vor încerca să oprească parcursul european al Republicii Moldova. Știm foarte bine că Federația Rusă vrea să preia controlul politic în Republica Moldova și că va încerca să găsească diferite modalități, și nu cele mai diplomatice, pentru a-și realiza scopul pe care și l-a propus în Republica Moldova”, a menționat Ion Tăbârță.
În opinia sa, o problemă serioasă este și faptul că, în Republica Moldova, cele mai importante partide de opoziție – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Partidul „Renașterea” și Partidul ”Șansa” (ultimele două provenite din fostul Partid Șor, scos în afara legii) – sunt de orientare pro-rusă și, în afara de Maia Sandu, nu există alți lideri proeuropeni care să se bucure de o susținere largă. Favorit în Chișinău la aceste alegeri locale, potrivit sondajelor, pare a fi actualul primar Ion Ceban, liderul Mișcării „Alternativa Națională”, suspectat și el de simpatii pro Kremlin.
Privite din acest punct de vedere, alegerile locale din 5 noiembrie trebuie văzute ca o primă probă de foc în bătălia geopolitică pe care Republica Moldova o va avea de traversat în următorii doi ani, cruciali pentru viitorul acestui stat care fie va fi ancorat, în sfârșit, în spațiul euroatlantic, fie va completa lista sateliților Rusiei, alături de Belarus, Siria sau Coreea de Nord.
