Editoriale

Cum dezinformează (pro)rușii cu privire la Legea apărării naționale din România

Parașutiștii Forțelor Speciale ale Armatei Române în timpul paradei militare de Ziua Marii Uniri a României, la București, România, 01 decembrie 2023.
  |   Parașutiștii Forțelor Speciale ale Armatei Române în timpul paradei militare de Ziua Marii Uniri a României, la București, România, 01 decembrie 2023.

Susține jurnalismul independent

Proiectul Legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de ministerul de profil la începutul acestei luni a devenit o sursă de falsuri și dezinformări promovate de propaganda rusă, dar și de cea pro-rusă din Republica Moldova. „Agățușul” este prevederea potrivit căreia autoritățile române pot întreprinde „măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național”, ceea ce în interpretarea propagandei înseamnă că România țintește teritoriul Republicii Moldova și părți ale teritoriului ucrainean, inclusiv participând la așa-numita dezmembrare a țării aflate în război cu Rusia, narațiune mai veche, propagată intens de Kremlin pentru a reduce încrederea ucrainenilor în țările occidentale.

Presa rusă: România se pregătește să „înghită” Republica Moldova și părți ale Ucrainei

Inițiativa legislativă a generat reacții în presa pro-Kremlin la scurt timp după ce prevederile acesteia au apărut în mass-media bucureșteană. „Și-au îndreptat armele spre Transnistria”, a titrat la 3 aprilie bloknot.ru. „În esență, este vorba despre tendința Bucureștiului de a-și legifera guvernarea politică prin introducerea armatelor în Moldova și, posibil, în Ucraina. În primul rând Transnistria este în pericol”, a comentat instituția, care face o paralelă cu intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial.

„România încearcă să omoare doi iepuri dintr-o împușcătură – Republica Moldova și Ucraina”, a comentat și pravda.ru, menționând că țara se militarizează și se pregătește de crearea României Mari, iar „partidul naționalist AUR are susținerea a 20% din electorat”. Publicația mai susține că legea respectivă este pregătită pentru ca România „să deschidă al doilea front”.

Ng.ru scrie, citându-l pe deputatul de la Tiraspol, Andrei Safonov, că legea „marchează începutul pregătirilor pentru invazia trupelor românești în teritoriile pe care Bucureștiul le considera a fi ale sale sau cel puțin, din punct de vedere istoric, în sfera de influență românească. Se poate presupune că românii au în vizor sudul Basarabiei și nordului Bucovinei, teritoriul Republicii Moldova de astăzi și al Transnistriei. Nu este exclus ca românii să aibă intenția de a acționa nu singuri, ci în alianță cu francezii, al căror președinte a promis nu demult că va detașa trupe franceze în Ucraina”

 „Politica revanșardă” a României nu este o temă nouă pentru propaganda rusă, care „avertizează” cu regularitate despre intențiile Bucureștiului de a-și trimite armatele pentru a anexa Republica Moldova, dar și părți ale teritoriului Ucrainei imediat după invazia rusă. Veridica a demontat în mai multe rânduri fake news și dezinformări pe această temă. Obiectivele unor astfel de știri false sunt să prezinte România ca un stat agresor, să alimenteze îngrijorările unei părți a populației Republicii Moldova, în special a regiunii transnistrene, dar și din Ucraina  în privința pericolului unei „ocupații române”.

În plus, mai sunt strecurate și dezinformări noi (precum că Emmanuel Macron „a promis” că va detașa trupe franceze în Ucraina), aparent fără mare importanță, dar care contribuie la crearea tabloului general despre Occidentul belicos, care amenință securitatea Rusiei.

Reacții ale pro-rușilor din Republica Moldova: România participă la dezmembrarea Ucrainei

La Chișinău proiectul Legii apărării naționale a fost comentat diferit – cu rezerve de unii politicieni și experți , cu speranțe de alții, dar, utilizat și ca subiect de propagandă pentru presa anti-europeană și pro-Kremlin.

Președintele Maia Sandu și-a exprimat speranța în sprijinul pe care îl poate oferi România, dar și alte state europene, iar purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că autoritățile  vor urmări „toate evoluțiile care se referă la acest proiect”.

Noi.md a readus în prim plan narațiunea că Occidentul ar avea în vizor împărțirea teritoriului Ucrainei între Polonia, Ungaria și România. Această narațiune a fost vehiculată anterior de presa pro-Kremlin, dar și de politicieni de la Kremlin și demontată de Veridica.  Tot noi.md scris că, în Republica Moldova „intervenția armatei române [...] sub pretextul protejării cetățenilor săi ar putea încununa eforturile de lungă durată ale țării vecine de a româniza moldovenii prin predarea în instituțiile de învățămînt moldovenești a unei istorii falsificate, prin înlocuirea denumirii limbii, prin corupția în rîndul intelectualilor și a clericilor moldoveni și, în cele din urmă, prin transformarea Moldovei într-una din provinciile României”.

Aceeași publicație îl citează și pe un fost ministru-adjunct de Externe în timpul guvernării comuniste, Valeriu Ostalep, care se folosește de această ocazie pentru a reveni la o altă narațiune promovată intens de propaganda rusă și cea pro-rusă din Republica Moldova, cea despre „jandarmul român”, adică despre presupuse atrocități, comise de administrația românească în perioada interbelică.  „În societatea moldovenească există îngrijorări și temeri cu privire la România din cauza memoriei istorice neplăcute, a impunerii cetățenilor Moldovei a denumirii limbii și a studierii nefirești a istoriei românești, precum și din cauza viziunilor și aspirațiilor expansioniste ale conducerii țării vecine”.

Obiectivul general al acestei narațiuni este să înfiereze România și să prezinte unirea Basarabiei din 1918 drept un eveniment cu impact negativ asupra populației, alimentând astfel fricile unei părți a societății, în special a minorităților naționale în privința unei presupuse noi uniri (anexări, potrivit limbajului propagandei) impuse cu România.

Ce prevede proiectul

Ministerul Apărării de la București a publicat, pe 1 aprilie, proiectul unei noi Legi a apărării naționale a României. Legea în vigoare a fost adoptată în 1994, înainte ca România să intre în NATO și când peisajul geopolitic global și regional era diferit, astfel încât este nevoie de un act normativ adaptat la noile realități.

În proiectul de lege privind apărarea națională, Ministerul Apărării (MApN) prevede ce instituții asigură apărarea națională și cum. De asemenea, proiectul prevede ce obligații au anumite companii și populația. Draftul prevede și sancțiuni, enumerate la final proiectului.

Înainte de toate, proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.

G4media observă că proiectul introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni au și cetățenia română.

Fostul consilier prezidențial de la București, Iulian Chifu, a explicat că proiectul nu a fost conceput special pentru Republica Moldova: „România nu merge pe teritoriul altui stat să facă altceva. Aici există un stat numit Republica Moldova, există niște relații bilaterale foarte solide, un parteneriat strategic pentru integrare europeană, pe baza căruia lucrurile care se dezvoltă aici sunt în baza relațiilor reciproce. E vorba pentru apele internaționale, pentru spațiile terțe, pentru state care sunt în situații de disoluție sau cu zone care sunt în afara teritoriului lor, în afara controlului autorității sau autoritatea nu are capacitatea de a interveni într-un moment sau altul într-o anumită situație”.

Proiectul nu prevede intervenția militară a României pentru a acapara teritorii, așa cum accentuează propaganda rusă. În al doilea rând este o lege națională și nu se referă la intervenții militare NATO, așa cum, de asemenea, au scris unele media pro-Kremlin.

„Ceea ce va aproba, sau nu, Parlamentul României, este decizia suverană a Parlamentului. Acest subiect a fost evocat și în alte contexte, trebuie să spunem foarte clar că ceea ce decide în plan național un stat aliat – este decizia lui. Nu înseamnă că automat întreaga Alianță intră în logica respectivă. Logica NATO este foarte clară – alianță defensivă, ne apărăm teritoriul și populațiile și încercăm să sprijinim partenerii cât de mult putem, în deplin respect cu dreptul internațional, în cazul R. Moldova – neutralitatea constituțională pe care R. Moldova o are în textul său fundamental”, a comentat într-un interviu pentru zdg.md secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Veridica

Veridica




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului

Polonia se găsește în linia întâi a unui nou Război Rece tot mai intens. Serviciile rusești recrutează agenți polonezi și îi folosesc pentru atacuri împotriva opozanților Kremlinului.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
17 May 2024
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”

Principalul port ucrainean, Odesa, este ținta bombardamentelor rusești din 2022. Atacurile s-au intensificat odată cu retragerea Rusiei din acordul privind cerealele. Tatiana Așurkevici a petrecut câteva zile în oraș și a descoperit, printre locuitorii acestuia, un amestec de fatalism, oboseală și încrâncenare împotriva rușilor.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
15 May 2024
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor

Harkovul este o țintă a rușilor încă din prima zi a războiului. Locuitorii refuză însă să plece și încearcă să își vadă de viață, cât de normal se poate, în ciuda bombardamentelor constante.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
01 May 2024
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare

Dincolo de Ucraina, Moscova lucrează pe trei planuri: consolidarea regimului prin „scuturarea” propriei elite, guverne în exil pentru foștii sateliți sovietici și promovarea discursului pro-rus în Occident.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
30 Apr 2024