Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
(Re)câștigarea Casei Albe de către Donald Trump ar putea da un imbold, pe termen lung, extremei drepte din Europa dar, totodată, ar putea și să încurajeze UE să se bazeze mai mult pe ea însăși.
În plan intern, Donald Trump ar putea adopta unele măsuri iliberale. În plan extern, am putea vedea noi politici față de Rusia și Ucraina, război comercial cu China, tensiuni cu europenii și escaladare în Orient.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Partidul GERB al lui Boiko Borissov a ieșit primul, însă alegerile au lăsat un gust amar, demonstrând că influența politică poate fi cumpărată ușor. Scrutinul recent a evidențiat, totodată, o tendință îngrijorătoare de etnicizare a preferințelor de vot.
Va fi nu doar o luptă pentru putere, ci și un eveniment geopolitic important care va defini viitorul unei țări aflate la răscrucea dintre orientarea pro-occidentală și apropierea de Rusia.
Legislativele din 2008 au fost primele după aderarea la UE, primele separate de prezidențiale, și au avut loc pe fondul „războiului dintre palatele” foștilor aliați Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu.
Sondajele arată că nu există un favorit clar în cursa dintre Kamala Harris și Donald Trump. Ambii candidați se concentrează acum asupra statelor „swing”, care vor decide următorul președinte SUA.
Ursula von der Leyen declară că ar trebui să fie un număr egal de comisari femei și bărbați, dar prioritățile politice și „griparea” motorului franco-german al UE pun paritatea de gen în plan secund.
Candidați (pro-ruși) la alegerile prezidențiale din Republica Moldova își fac campanie cu mesaje alarmiste și spun, printre altele, că armata română va trece Prutul sau că Moldova va intra în război.
În campaniile electorale de peste ocean sunt rulate sume astronomice, care chiar și pentru americani par deja prea mult.
Alegerile din 2004 marchează revenirea la putere a forțelor anti-PSD, impulsionate de popularitatea candidatului la președinție, Traian Băsescu. Lupta împotriva corupției devine o temă publică majoră.
Democrații se mobilizează pentru Convenția de la Chicago din 19 august într-o cursă contracronometru
Pe fondul oboselii cauzate alegătorilor de șirul nesfârșit de alegeri, ultimul scrutin din Bulgaria a prilejuit ascensiunea unui nou partid naționalist, „Măreția”, în timp ce GERB, partidul condus de Boiko Borissov, și-a menținut trendul ascendent.
Creșterea dreptei radicale în unele state membre nu va avea consecințe în anii următori, dat fiind că Parlamentul și Comisia rămân dominate de centriști. Pe termen lung, pot apărea curente care să reconfigureze UE.
Comisia Europeană va fi, probabil, formată în urma consensului moderaților – populari, socialiști și ALDE/Renew – dar virajul Europei spre dreapta, chiar radicală, este indiscutabil.
Partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borissov este favorit la câștigarea alegerilor din 9 iunie din Bulgaria. Partidele pro-ruse caută însă să profite de o prezență redusă la vot, conform sondajelor.
Marele șoc al alegerilor a fost scorul bun obținut de extremiștii conduși de Corneliu Vadim Tudor, care au devenit a doua forță politică a României.
Listele, dominate de europarlamentari remarcați prin absenteism și „premiați” pentru anti-performanță și de nou-veniți care mizează pe scandaluri și notorietate TV.
Alegerile prezidențiale și legislative din 1996 au dus la prima alternanță a puterii de după Revoluția din 1989. Formațiuni percepute ca reformiste au învins forțele conservatoare, văzute drept moștenitoare ale defunctului Partid Comunist Român și reprezentate de Ion Iliescu și PDSR.
Islamiștii AKP ai președintelui Recep Tayyip Erdoğan au suferit o înfrângere usturătoare în alegerile locale. Se îndreaptă Turcia spre o „resetare” și sfârșitul epocii Erdoğan?
Conservatorii polonezi se îndreaptă spre o a doua înfrângere în 6 luni, de data aceasta la alegerile locale. Între timp, pro-europenii încearcă să reseteze sistemul iar pro-rușii sunt din ce în ce mai vocali.
„Alegerile” prezidențiale din Rusia sunt încununarea unui lung șir de crime, abuzuri și diversiuni menite să transforme dictatura lui Putin într-un sistem totalitar în adevăratul sens al cuvântului. Lansată ca un regim de mână forte, menit să grăbească modernizarea structurală a țării, aparent după modelul lui Petru cel Mare, dictatura lui Putin a dus în cele din urmă la ieșirea deplină a Rusiei din Europa și ancorarea ei solidă în modelul politic asiatic.
Alegerile din 1992 au dus la o relativă echilibrare a scenei politice și dispariția dominației unui singur partid, dar au consfințit, totodată, victoria unui curent conservator, rezistent la reformă, format din aripa dură a FSN și partide naționaliste/populiste/neo-comuniste.
Alegerile din România post-comunistă au fost, constant, o confruntare între forțe declarat reformiste și pro-occidentale și cele care au reciclat – în diferite partide, discurs și unele politici – oamenii și moștenirea Partidului Comunist Român.
Liderii celei mai puternice familii politice europene se întâlnesc la București. Deciziile lor vor influența UE și România pe viitor dacă PPE câștigă, din nou, alegerile europarlamentare.
Regimul de la Teheran a obținut, simultan, o victorie și o înfrângere în alegerile legislative. A ieșit exact cine au vrut ayatollahii să iasă, dar prezența la vot a fost cea mai mică din istoria republicii islamice. Victoria arată că ultraconservatorii regimului controlează ferm Iranul, însă prezența scăzută indică o pierdere a susținerii populației pentru un regim care a fost tot mai contestat în ultimii ani.
Alegerile din Belarus au fost marcate de lipsa candidaților opoziției și a observatorilor independenți și de o campanie de dezinformare menită să insufle frică. Opoziția a reușit, totuși, să-și transmită mesajul către cel puțin o parte a electoratului și, în ciuda eforturilor autorităților, prezența la vot a fost sub așteptări.
De ce 2024 este un test pentru democrațiile liberale din întreaga lume iar dezinformarea le-ar putea fi fatală
Pe 25 februarie, în Belarus vor avea loc alegeri locale și legislative, primele de după protestele anti-Lukașenko din 2020. Alegerile au fost precedate de represiuni și intimidare și au fost acceptați doar candidați care-l susțin pe Aleksandr Lukașnko. Belarusul rămâne ferm ancorat în orbita Rusiei lui Putin.
Liderul autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost reales președinte după victoria în războiul din Nagorno-Karabakh și își poate transforma țara într-un nod energetic și comercial între Asia și Europa.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
