Donează
Vladimir Putin are multe în comun cu Ceaușescu, de la modul de a face politică până la fobii, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre cum au trișat rușii la Olimpiadă, bombardarea rafinăriilor de către ucraineni și alegerile prezidențiale din Rusia.
REPOST face o comparație între biografia lui Putin și cea a lui Ceaușescu
Publicația amintește că, în 1965, după Gheorghiu-Dej care era grav bolnav, în România accede la putere un politician tânăr, din structurile de forță, Nicolae Ceaușescu. În 2000, în Rusia, președintele Elțin, la fel grav bolnav, a fost succedat la conducere de un tânăr politician din structurile de forță – Vladimir Putin.
În primii ani de conducere a lui Ceaușescu s-a înregistrat o creștere economică vertiginoasă datorită industriei petroliere. Primii ani ai lui Putin au fost, de asemenea, marcați de o creștere economică datorată în mare parte industriei petroliere.
De la bun început, Ceaușescu și-a manifestat ambiția de a se implica în politica internațională. De la începutul activității sale, Putin, la fel, are ambiții de jucător activ în politica mondială.
Pe fundalul pauperizării populației, se amplifică cultul personalității lui Ceaușescu. Presa relatează în permanență despre liderul iubit al poporului. În Rusia, în timp ce populația sărăcește, capătă amploare cultul personalității lui Putin. Mass-media relatează în continuu despre liderul preferat al țării.
În 1974, Ceaușescu reușește să schimbe Constituția, fapt care, practic, îl confirmă în funcția de președinte pe viață, cu puteri nelimitate. În 2020, Putin obține amendarea Constituției, practic, rămânând pe viață în funcția de președinte, cu puteri nelimitate.
În România erau în permanență căutați „agenții serviciilor speciale străine”, amintește publicația. [În Rusia, în fiecare zi de vineri este publicată o listă cu noi nume de „agenți străini”, de regulă jurnaliști, publicații, activiști, organizații].
Ceaușescu suferea de mizofobie, frică exagerată de a se infecta, teamă de microbi, scrie publicația, prezentând imagini video cu Putin la celebra lui masă lungă de câțiva metri, la care l-a primit de Emanuel Macron, de exemplu, și pe alți funcționari.
Ceaușescu și-a întărit regimul autoritar și s-a debarasat de concurenții politici, amintește publicația, și face referire la principalul oponent al lui Putin, Alexei Navalnîi, care a fost otrăvit, iar acum este încarcerat într-un lagăr la Cercul Polar, și la politicanul Boris Nemțov, asasinat în centrul Moscovei, lângă Kremlin.
Ceaușescu explica protestele prin implicarea serviciilor speciale străine cu scopul de a submina suveranitatea țării, scrie Repost, demonstrând imagini de la protestele din orașele rusești, în care manifestanții au fost bătuți și reținuți.
În 1989, Ceaușescu a fost reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist cu 3308 de voturi din 3308, amintește publicația, în ajunul alegerilor prezidențiale din Rusia, care vor avea loc la mijlocul lunii martie.
După răscoala populară, Ceaușescu a fost împușcat. Dictatorul a fost la putere în România timp de 24 de ani. Potrivit scenariului românesc, Putin mai are 12 luni, conchide Repost.
Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea lui Nadejdin în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din Rusia.
AGENTS scrie că Putin va avea cel mai mic număr de contracandidați din 2000 încoace.
Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea lui Boris Nadejdin în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, motivând decizia sa printr-un număr mare de erori în listele de semnături adunate pentru susținerea acestuia. Dacă decizia va fi confirmată de Curtea Supremă, Vladimir Putin va avea în acest an doar trei contracandidați, cel mai scăzut nivel de concurență. […]
La primele alegeri cu participarea lui Putin, în 2000, acesta a avut 10 contracandidați. […] Putin a acumulat atunci 52,9% din voturi.
În 2004, numărul contracandidaților s-a redus până la șase. […] La acel scrutin el a acumulat 71,3%.
În alegerile din 2012, au participat doar cinci candidați. […] Ultimele alegeri prezidențiale au avut loc în 2018, când pe buletine au fost înscriși opt candidați. Rezultatul obținut de Putin a fost de 76,7%.
În timpul campaniei preelectorale, Boris Nadejdin a avut o poziție clară anti-război. El susține că a colectat peste 200 de mii de semnături pentru susținerea sa, iar oamenii au făcut cozi ca să semneze. […]
ASTRA: „Rusia cu siguranță nu va pierde SVO [operațiunea militară specială]).
[…] Nu voi ordona retragerea fără un acord de pace. Va exista un acord de pace – vom merge la discuții. Nu va exista – noi nu ne vom retrage, unde suntem, acolo rămânem până la încheierea tratativelor” – a spus candidatul „anti-război” la prezidențialele din Rusia, Boris Nadejdin, într-un interviu realizat de jurnalista Iulia Latînina atunci când a fost întrebat ce va face dacă ar câștiga alegerile.
„Este o situație grea și pentru noi, rușii, cei care au participat acolo. La fel de complicat va fi și pentru ucraineni. Poate chiar mai complicat decât pentru noi. Deoarece Rusia nu va pierde războiul, vai, nu războiul, ci operațiunea militară specială, Rusia cu siguranță nu va fi învinsă, da. Ucraina continuă să creadă că va putea recâștiga Crimeea pe cale militară. Nu va fi așa […] Putin în continuare vrea să învingă pe cale militară, eu nu am astfel de obiective, Putin continuă să dea ordine de atac, eu nu voi da astfel de ordine. Aceasta va fi principala deosebire. Dar nu voi da nici ordine de retragere [...] Va exista un acord de pace – vom merge la discuții. Nu va exista – noi nu ne vom retrage, nu, unde suntem, acolo vom rămâne până la încheierea negocierilor.”, a declarat Nadejdin. […]
Forțele ucrainene atacă cu drone bazele petroliere și infrastructura de pe teritoriul Rusiei. ISTORIES scrie că atacurile asupra rafinăriilor de petrol pot să devină un factor important în război.
La începutul anului 2024, armata ucraineană a început să atace cu regularitate infrastructura rusă de prelucrare a petrolului și gazului. În perioada 18 ianuarie - 3 februarie, forțele ucrainene au efectuat șapte atacuri cu drone. De asemenea, două aparate de zbor ghidate de la distanță au fost doborâte în Kstovo, regiunea Ninjnii Novgorod, unde se află o uzină de prelucrare/rafinărie, fiind evitate pagubele.
Ucrainenii atacă instalațiile din industria petrolieră de la începutul războiului, însă anterior astfel de ținte erau pe teritoriile ocupate sau din zona de frontieră. De data aceasta, dronele au lovit obiective în regiunile Leningrad, Volgograd sau Iaroslavl. În regiunile Leningrad și Nijnii Novgorod, dronele au ajuns pentru prima dată de la începutul războiului.
În urma atacurilor a fost oprită funcționarea terminalului chimic, aparținând companiei Novotek, din Ust-Luga, regiunea Leningrad (21 ianuarie) și a uzinei de prelucrare a petrolului din Tuapse (25 ianuarie). Pe 31 ianuarie, Ministerul Energiei a anunțat că uzina din Ust-Luga și-a reluat activitatea. Uzina din Volgograd, care a fost atacată pe 3 februarie, și-a întrerupt parțial activitatea pentru a înlătura distrugerile. […]
Nu trebuie exagerată vulnerabilitatea rafinăriilor de petrol în fața unor drone mici, consideră expertul Centrului Carnegie, Serghei Vakulenko: „Standardele conform cărora au fost construite și modernizate uzinele de prelucrare a petrolului au rămas apropiate de cele de pe timpul Războiului Rece, iar atunci se proiecta astfel încât să asigure rezistența instalațiilor în fața unor atacuri cu bombe de 1000 de kilograme. Atacurile cu drone de câteva kilograme pot provoca incendii, dar nu pot distruge o uzină”. Chiar dacă o dronă nimerește în cel mai vulnerabil punct al producerii – unitatea de fracționare a gazelor – va avea loc o explozie puternică, ce ar putea scoate din funcțiune instalația, nu însă și uzina.
Dificultăți pot să apară la repararea echipamentului occidental, cu care sunt echipate uzinele rusești de prelucrare a petrolului încă din 2008, spune expertul. În prezent este imposibil să imporți piese din Occident din cauza sancțiunilor, iar tehnologiile chineze pot fi incompatibile. […]
În perioada 25-31 ianuarie, prelucrarea petrolului în Rusia s-a diminuat până la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni. Anume în ultima săptămână a lunii ianuarie s-ar fi putut resimți stoparea producției în uzinele din Ust-Luga și Tuapse, care au nimerit sub atacurile dronelor. În luna decembrie, aceste uzine prelucrau aproximativ 5% din produsele petroliere rusești. De asemenea, s-a diminuat volumul de prelucrare a uzinei din Volgograd. […]
Ministerul Energiei a anunțat oficial, pe 31 ianuarie, acțiuni „privind compensarea volumelor în scădere de producție a benzinei, provocat de reparații neplanificate la uzine”. Pentru a asigura cu carburanți piața internă, autoritățile au redus exportul. Astfel, în ianuarie 2024, în comparație cu ianuarie 2023, exportul de benzină a scăzut cu 37%, iar cel la motorină cu 23%.
Experții cred că dacă atacurile asupra rafinăriilor de petrol vor continua și vor fi reușite, aceasta ar putea duce la scăderea volumului de export (o treime din exportul total de petrol o reprezintă produsele petroliere), la apariția unui deficit de carburanți în țară și chiar pe front.
Atacurile asupra infrastructurii critice sunt cele care pot provoca daune serioase pentru Rusia, nu „măcelul de pe linia frontului”, scrie istoricul britanic Owen Matthewes. „Probabil că asta va face războiul prea scump și dureros pentru Putin”, consideră el.
KASPAROV.RU denunță „propaganda putinistă impertinentă, comentând o știre privind marcarea, printr-o expoziție, a 10 ani de la Olimpiada de la Soci.
Proiectul „Soci-2014” a fost o rușine nemaivăzută și o pată de neșters pentru regimul actual. Ceea ce însuși președintele CIO Tomas Bach a numit „un atac fără precedent asupra integrității mișcării olimpice”. De aici se trag aventurile cu neadmiterea la Olimpiadă a drapelului și imnului rusești.
Este stabilit prin decizie definitivă a arbitrajului faptul că, în timpul Jocurilor, au fost substituite masiv probele sportivilor ruși din laboratoarele antidoping. Sau, după cum a constatat WADA, „a avut loc falsificarea la fiecare componentă de control antidoping”. Probele de urină date de sportivii ruși la Soci au fost înlocuite de agenții FSB cu altele, curate, colectate din timp. Acesta e un fapt.
În lumea sportului nu s-a mai văzut nimic asemănător, în ceea ce privește aroganța și cinismul, nici până, nici după. […]
Soci-2014 a fost un eșec total al putinismului: în documentele oficiale este scris clar că în spatele manipulărilor se află oficiali de stat, iar ministrului de atunci, Mutko, CIO i-a interzis participarea la Olimpiade în orice calitate. […]
La marcarea a 10 ani de la Olimpiadă ar fi bine să se povestească (inclusiv tinerilor ruși) despre faptul că aproape jumătate din aurul Rusiei a fost obținut de coreeanul Victor An și americanul Vic Wild, naturalizați ruși. Ar mai fi de spus și despre bugetul acelor Jocuri și dosarele penale care au urmat, și de faptul că doar din banii care s-au furat atunci puteau fi organizate 3-4 olimpiade de felul celor de la Vancouver sau Phenian”. […]
