Donații
Veridica.md
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a început să-și reconstruiască relațiile cu comunitatea globală. Companiile străine s-au grăbit să intre pe piața rusească, iar cele rusești au făcut eforturi să se stabilească la nivel internațional, atât independent, cât și ca parte a lanțurilor valorice globale. Conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina, care a început pentru prima dată în 2014 și a escaladat într-un război pe scară largă în 2022, a schimbat însă drastic dinamica. Multe companii occidentale s-au retras de pe piața rusă, dar unele au rămas. Deci, cum își desfășoară aceste companii operațiunile în Rusia?
Rolul Rusiei în economia globală
Ca răspuns la anexarea Crimeei și conflictul din estul Ucrainei din 2014, națiunile occidentale au impus sancțiuni Rusiei. La acel moment, mai multe companii străine au fost nevoite să-și regândească strategiile privind prezența pe piața rusă sau parteneriatele cu entități rusești. Preocupările Occidentului s-au concentrat în primul rând pe complexul militar-industrial al Rusiei și pe companiile care operează în Crimeea sau în alte zone contestate ale Ucrainei. Totuși, ideea unui exod complet al marilor afaceri internaționale din Rusia nu se materializase încă. Situația a luat o întorsătură bruscă după invazia pe scară largă din februarie 2022.
Economia Rusiei este una dintre cele mai mari din lume și cea dominantă în regiunea sa. Cu un PIB nominal de 2,1 trilioane de dolari, Rusia reprezintă doar aproximativ 2% din economia globală. Prin comparație, SUA are 26%, China 17% și UE 18%. Unele țări europene, luate individual, cum ar fi Germania (PIB de 4,6 trilioane de dolari), Franța (3,1 trilioane) și Italia (2,3 trilioane), depășesc contribuția Rusiei la economia mondială. Cu toate acestea, importanța Rusiei crește atunci când se ia în considerare paritatea puterii de cumpărare. În acest caz, Rusia urcă pe locul 6 la nivel global conform FMI sau chiar pe locul 4 conform Băncii Mondiale.
Deși Rusia joacă un rol semnificativ, acesta nu este unul decisiv pe scena globală. Pentru multe companii străine, în special cele din Vest, piața rusă a rămas atractivă, dar nu crucială pentru supraviețuirea lor. Pierderea acestei piețe este o neplăcere, dar nu o catastrofă pentru majoritatea investitorilor internaționali.
Puterea economiei Rusiei este dată în primul rând de resursele sale naturale și de câteva sectoare industriale critice, care sunt vitale pentru economia globală. Acestea includ furnizarea de gaze, petrol, cărbune, nichel, îngrășăminte cu potasiu, platină, aluminiu, cereale și ulei de floarea soarelui. Orice întrerupere bruscă a fluxului acestor mărfuri dinspre Rusia ar putea declanșa turbulențe economice și, eventual, o criză globală. În plus, Rusia furnizează resurse rare sau greu de înlocuit, cum ar fi paladiu și uraniu, pe care chiar și SUA continuă să le cumpere.
Confruntarea energetică dintre Europa și Rusia a evidențiat vulnerabilitatea critică a multor națiuni față de livrările rusești. Drept urmare, acestea fac acum eforturi pentru a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și a-și reduce astfel dependența de resursele rusești. Acest lucru diminuează în mod natural prezența companiilor străine în Rusia, dar nu o elimină în totalitate. De exemplu, China continuă să beneficieze de pe urma extinderii cooperării cu Rusia în domeniul gazelor, dar este în același timp precaută în ceea ce privește diversificarea surselor de energie pentru a menține o pârghie puternică de negociere în viitoarele relații cu Moscova. China a profitat și de plecarea multor companii occidentale de pe piața rusă, dar nu toate au plecat.
Deși războiul și sancțiunile au alungat multe companii străine din Rusia, datorită importanței economice a țării, în special în ceea ce privește energia și resursele naturale, pentru unele companii este încă profitabil sau important din punct de vedere strategic să își mențină prezența acolo. Pentru cei care rămân, navigarea printre sancțiuni și riscuri reputaționale a devenit un exercițiu de mers pe sârmă, dar stimulentele sunt suficient de puternice pentru a-i determina să rămână pe piața rusă.
Colivia de aur cu ușa deschisă
Din 2021, numărul firmelor deținute de străini în Rusia a scăzut cu o treime. Această scădere se datorează însă doar parțial ieșirii companiilor de pe piață. La această reducere au contribuit și factori precum reînregistrarea și curățarea registrului corporativ al Rusiei de entitățile offshore. Cu toate acestea, este clar că un număr semnificativ de companii au părăsit Rusia imediat după ce aceasta a invadat Ucraina în februarie 2022.
Aceste companii au ieșit în momente diferite și din diverse motive. Reuters a estimat pierderile celor care au părăsit Rusia la 107 miliarde de dolari. Potrivit Universității Yale, care monitorizează exodul firmelor străine, cele mai multe au fost companii americane (32%), urmate de companii britanice (10,6%), germane (7,8%), finlandeze (4,8%) și japoneze (4,7%).
Firmelor străine mici, în special celor care operează prin externalizare, le-a fost relativ ușor să iasă fără a suferi pierderi majore. Cu toate acestea, pentru companiile mari, cu active semnificative în Rusia, procesul s-a dovedit mai dificil. Pentru a minimiza daunele economice, autoritățile ruse au impus obstacole precum restricționarea plăților de dividende și obligarea companiilor să-și vândă activele cu reduceri de până la 50%. În ciuda acestui fapt, unele corporații importante, în special cele cu afaceri orientate către consumatori, au ales să plece, chiar dacă asta a însemnat mari pierderi financiare. McDonald’s, IKEA și multe mărci de automobile din vest au fost printre primele care au plecat.
În timp ce majoritatea companiilor globale și-au onorat angajamentul de a se retrage din Rusia, altele par a se fi răzgândit. Companiile străine care au rămas acoperă diverse sectoare, inclusiv retail, industrie și finanțe.
Printre marii producători de bunuri de larg consum care încă operează în Rusia se numără Unilever, Nestlé, Mondelēz și Procter & Gamble. Fiecare companie invocă motive diferite pentru a rămâne, de la preocuparea față de angajați și familiile acestora până la obligații față de partenerii locali. De exemplu, Unilever a plătit 42 de milioane de dolari în taxe Rusiei în 2022, filiala rusă a companiei dublându-și profiturile în acel an.
Nestlé și-a menținut și ea prezența, deși a redus gama de produse vândute în Rusia. În mod similar, producătorul german de ciocolată Ritter Sport continuă să își desfășoare activitatea în această țară. Directorul executiv al Ritter Sport, Andreas Ronken, a explicat într-un interviu că „și copiii din Rusia iubesc ciocolata”, menționând că Rusia este a doua cea mai mare piață de desfacere a companiei.
Unul dintre cele mai dezbătute cazuri este instituția financiară austriacă Raiffeisen Bank. În ciuda presiunii crescânde din partea autorităților de reglementare europene de a-și reduce operațiunile, banca a început să își reducă semnificativ afacerile în Rusia abia în a doua parte a anului 2024. În 2022, filiala rusă a Raiffeisen a generat mai mult de jumătate din profitul net total al grupului, aproximativ 2 miliarde de euro, ajutat de creșterea masivă a comisioanelor nete din transferuri de bani și tranzacții valutare. În 2023, divizia sa din Rusia a asigurat 56% din profitul net consolidat al băncii, 1,3 miliarde de euro din totalul de 2,4 miliarde de euro al grupului. Decizia băncii Raiffeisen de a pleca a primit un impuls prin scrisoarea de la secretarul adjunct al Trezoreriei Statelor Unite, Wally Adeyemo, în care era avertizată că ar putea pierde accesul la sistemul financiar american din cauza operațiunilor sale în Rusia.
Alte companii care continuă să opereze în Rusia includ Bayer AG, Metro Cash & Carry și Philip Morris. Acestea și alte companii similare dețin active de miliarde de dolari în țară. Cazurile Danone și Carlsberg, ale căror active au fost efectiv naționalizate de autoritățile ruse, servesc drept avertisment pentru alți proprietari străini de active, descurajându-i să se grăbească să iasă de pe piață. Pentru cei care rămân, piața rusă, acum lipsită de multe mărci globale și cu venituri în creștere ale consumatorilor, poate părea din ce în ce mai atractivă – dacă pot trece cu vederea riscurile reputaționale și amenințarea cu sancțiuni secundare din partea SUA și UE.
Etică vs. Economie
Strategia companiilor care rămân pe piața rusească implică atât o dilemă economică, cât și una de natură etică. Din punct de vedere economic, Rusia rămâne foarte atractivă. Atât timp cât guvernul continuă să injecteze bani în economie, susținând un nivel ridicat al veniturilor și al cererii interne, piața va rămâne atractivă. Cu toate acestea, deoarece Rusia nu este o piață critică pentru majoritatea întreprinderilor străine, acestea vor căuta probabil să plece, deoarece dacă rămân, costurile cresc din cauza extinderii sancțiunilor și a riscului de sancțiuni secundare.
Din punct de vedere etic, decizia de a rămâne sau de a părăsi Rusia pare clară. Problema constă în faptul că economia globală funcționează mai mult pe principii economice decât etice. Drept urmare, multe companii străine care încă operează în Rusia vor adopta probabil o strategie de supraviețuire. Ele vor încerca să evite să facă schimbări bruște în operațiunile lor din Rusia, să-și încetinească procesul de ieșire cât mai mult posibil sau să aștepte până când conflictul dintre Rusia și Ucraina se va reglementa, înainte de a lua orice decizie majoră.
---copie-image.webp)
