Editoriale

Letonia își învață cetățenii ce să facă în caz de război

Letonia își învață cetățenii ce să facă în caz de război

Holzstock Festival

Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.

„Ne pregătim pentru orice amenințare care ar putea apărea”

Manualul „Cum acționăm în caz de război”  , realizat de Ministerul Apărării, are 94 de pagini și a fost publicat în primăvara anului 2024. Deși a fost creat de specialiști ai ministerului și armatei letone, se bazează pe experiența Ucrainei. După cum a declarat pentru Veridica Uldis Ķevers, șeful Departamentului de Apărare Civilă al Serviciului public de pompieri și salvare, Ucraina are genul de experiență pe care nimeni în Europa nu a mai avut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial. Cu alte cuvinte, experiența Ucrainei a fost adaptată la situația Letoniei. De fapt, manualul leton împrumută dintr-o broșură întitulată „În caz de urgență și război” publicată de Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică și Securitate Informațională. Ucraina și Letonia nu sunt unice în acest domeniu: manuale similare pot fi găsite în țările vecine: Lituania , Estonia, Suedia  și  Finlanda.

@sargs.lv

„Ne pregătim pentru orice amenințare care ar putea apărea”, a spus Ķevers. Instituția pe care o reprezintă ar participa la organizarea rezistenței în caz de război, de exemplu prin evacuarea oamenilor.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, Serviciul public de pompieri și salvare a lucrat și la realizarea unor adăposturi în care oamenii să se poată ascunde, în special în timpul atacurilor aeriene. Îmbunătățirea adăposturilor este o altă chestiune pentru care Letonia se bazează pe experiența Ucrainei.

Prefața manualului subliniază că apărarea civilă, sau pregătirea cetățenilor pentru situații critice, face parte din apărarea generală a țării. „Se creează gradul de conștientizare necesar cu privire la problemele de securitate națională, capacitatea de a folosi arme, implicarea mai activă în apărarea națională, capacitatea de a avea grijă de sine și de ceilalți”, spune manualul și continuă: „Trebuie luată în considerare experiența Ucrainei și lecțiile învățate acolo pentru a pregăti societatea letonă pentru cel mai rău scenariu posibil - o invazie militară”. Manualul mai precizează că agresorul este posibil să nu declare război ca atare. În schimb, s-ar putea purta un război hibrid – de exemplu, odată cu apariția grupurilor armate, comunicațiile și internetul ar putea fi atacate.

Rucsacul de 72 de ore și ce trebuie făcut în situații critice

Manualul este împărțit în mai multe capitole. Unul dintre ele conține sfaturi despre cum să ne protejăm pe noi, familia noastră și animalele de companie, cum să ne pregătim pentru momentul critic în general, iar altul recomandă ce să punem în așa-numitul rucsac de 72 de ore. Este un rucsac care ar trebui să conțină cele necesare pentru o perioadă de trei zile și care teoretic ar trebui să se afle deja gata pregătit în casa fiecărui cetățean.  Ar trebui să conțină apă și mâncare pentru 72 de ore și diverse lucruri practice – medicamente, bani, pături, cuțit multifuncțional, foarfece, lanternă, baterii de rezervă, chibrituri, pastile de dezinfectare etc. – în total, câteva zeci de obiecte. Se presupune că după 72 de ore guvernul și armata ar putea interveni pentru a ajuta oamenii. Cu toate acestea, în manual se recunoaște faptul că, în realitate, rezervele de apă și hrană ar trebui să fie pentru mai mult de trei zile. Alte capitole ne învață cum să acționăm în caz de împușcături, atacuri chimice sau aeriene, ce să facem în caz de asediu, cum să ne protejăm de dezinformare și atacuri cibernetice, cum să dezvoltăm rezistență psihologică etc.

@sargs.lv

Ministerul Apărării a transmis pentru „Veridica” că securitatea Letoniei nu depinde și nu poate depinde doar de armată și NATO. „O cultură dezvoltată a pregătirii pentru situații de criză este o condiție prealabilă pentru reziliența societății și pentru supraviețuirea țării. Este disponibilitatea comună a întregii societăți de a acționa în caz de criză și război, capacitatea de a continua să asigure funcții și servicii critice, precum și de a sprijini Forțele Armate Naționale în operațiunile de apărare”.

Ministerul crede că manualul nu își va pierde relevanța. „Fiecare cetățean trebuie să dobândească și să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a se putea proteja nu numai pe sine, ci și familia, comunitatea și țara în timpul unei crize sau război”, explică ministerul. În același timp, recunoaște că războiul evoluează și se schimbă. De exemplu, în acest moment relevantă este utilizarea dronelor. În consecință, în timp, va fi nevoie probabil ca manualul să fie adaptat pentru a include noile cunoștințe și situații.

Sunt letonii pregătiți pentru momentul zero?

Atât Ministerul leton al apărării, cât și Serviciul public de pompieri și salvare  susțin că cetățenii letoni sunt interesați de apărarea civilă. Se spune că interesul oamenilor față de diferitele evenimente publice organizate în Letonia de serviciul de salvare, armata letonă și alte instituții este mare.

Mai mult, într-un sondaj realizat în 2023, Ķevers subliniază că 37% dintre locuitori au declarat că știu ce să facă în cazul unui atac militar sau terorist. Este mai puțin decât numărul celor care știu să acționeze în caz de dezastre naturale – 74%. Cu toate acestea, cunoștințele care sunt utile în cazul dezastrelor naturale, cum ar fi îndepărtarea dărâmăturilor sau comportamentul în caz de explozii în clădiri rezidențiale pot fi utile și în caz de război.

Cu toate acestea, Ķevers admite că oamenii și-au făcut o evaluare proprie a cunoștințelor; în plus, nu există date despre cum reacționează oamenii în situații reale. Cu alte cuvinte, dacă în Letonia izbucnește un război sau un război hibrid, nu putem ști cum va acționa populația în realitate.  Ķevers presupune că cei care trăiesc în mediul rural ar putea fi mai bine adaptați în cazul unei invazii militare. Sunt pregătiți pentru întreruperi de curent, care se produc deja în timpul furtunilor și, de obicei, au rezerve mai mari de hrană.

@sargs.lv

De asemenea, Ministerul Apărării subliniază pe de o parte că, potrivit unui sondaj, 90% din populația Letoniei crede că toată lumea trebuie să știe ce să facă în caz de război; pe de altă parte, admite că societatea trebuie să dobândească mai mult cunoștințe și abilități. Și tocmai din acest motiv a fost publicat un manual care este disponibil gratuit pe Internet.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Kaspars Germanis

Kaspars Germanis




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 5 min
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus

Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.

Zmicier Mickievič
Zmicier Mickievič
12 Jul 2024
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren

Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
09 Jul 2024